2,764 matches
-
Sibiu (1961). Din motive politice este dat în rezervă, după care urmează Facultatea de Filologie din Iași. Se încadrează ca profesor de limba română la școala din Heci până în 1973, când era director profesorul emerit Ioan Varzaru. Tânărul profesor, Petru Suliță, a ieșit în evidență prin pregătirea sa în specialitate, prin disciplină și corectitudine, motive din care este numit director adjunct (educativ). Între anii 1973 -1977, este numit director la Centru de reeducare Păltiniș- Bacău, apoi transferat tot ca director la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
limba română s-a preocupat de perfecționarea sa, susținându-și toate gradele didactice. Ultimii trei ani de activitate, înainte de ieșirea la pensie, a ocopat funcția de Inspector General Adjunct al I.S.J.Suceava. Este căsătorit cu profesoara de limbă franceză, Viorica Suliță, având un băiat, Silviu, cadru didactic la o universitate londoneză. V.S. ȘTEFAN THEODORESCU - medic. S-a născut în 1884 la Lespezi, într-o familie de învățători, tatăl fiind văr primar cu avocatul Mihai Teodorescu, proprietar al moșiei Ruginoasa și bunicul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-profesor de limba franceză, Piatra Neamț; 48. Vasile Simina - profesor de geografie; 49. Traian Simina - profesor de matematică; 50. Gheorghe I. Simina - inginer căi ferate; 51. Paul Spataru - inginer mecanic, Pașcani; 52. Elena Spataru (Palii) - inginer electronică aplicată, București; 53. Gheorghe Suliță - inginer constructor; 54. Marieta Suliță - profesor de limba franceză; 55. Valerică Suliță - licențiat Conservator, profesor de muzică; 56. Mihai Sună - ofițer, licențiat în Drept; 57. Alexandru C. Toma - jurnalist; 58. Crenguța P. Toma - medic, Iași; 59. Ecaterina C. Toma - profesor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
48. Vasile Simina - profesor de geografie; 49. Traian Simina - profesor de matematică; 50. Gheorghe I. Simina - inginer căi ferate; 51. Paul Spataru - inginer mecanic, Pașcani; 52. Elena Spataru (Palii) - inginer electronică aplicată, București; 53. Gheorghe Suliță - inginer constructor; 54. Marieta Suliță - profesor de limba franceză; 55. Valerică Suliță - licențiat Conservator, profesor de muzică; 56. Mihai Sună - ofițer, licențiat în Drept; 57. Alexandru C. Toma - jurnalist; 58. Crenguța P. Toma - medic, Iași; 59. Ecaterina C. Toma - profesor de limba franceză; 60. Lilioara
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Traian Simina - profesor de matematică; 50. Gheorghe I. Simina - inginer căi ferate; 51. Paul Spataru - inginer mecanic, Pașcani; 52. Elena Spataru (Palii) - inginer electronică aplicată, București; 53. Gheorghe Suliță - inginer constructor; 54. Marieta Suliță - profesor de limba franceză; 55. Valerică Suliță - licențiat Conservator, profesor de muzică; 56. Mihai Sună - ofițer, licențiat în Drept; 57. Alexandru C. Toma - jurnalist; 58. Crenguța P. Toma - medic, Iași; 59. Ecaterina C. Toma - profesor de limba franceză; 60. Lilioara P. Toma - medic, Iași; 61. Dumitru Toma
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la un moment dat imaginea halucinantă a unui cîmp; concentraționar, "copie după natură", s-ar zice, a lagărelor hitleriste sau sovietice: "la o sută de pași de jur-împrejurul uriașului lagăr, era o centură de fier: scut lîngă scut și, între ele, sulițe cu vîrful întors către rezervație.ș...ț Era vană orice speranță de libertate. Unul dintre îndărătnici s-a năpustit cu pieptul gol spre scuturi și s-a străpuns într-o lance, rămînînd acolo înțepat - cadavru lăsat să putrezească drept exemplu
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
și peste-o viață - lungă - de om). Așa se face, de-ar fi să-i pui alături pe universitari și pe Cocó, împărțitorul de planete roș-albastre, că "profesorul asigură viitorul unui diplomat eminent care va ajunge diriginte la gimnaziul din Sulița Nouă, iar papagalul prezice un viitor fericit unei bucătărese pe care a doua zi o calcă tramvaiul." Curat cacealma! Ce, însă, face pamfletul lui Arghezi reconfortant, mirosind a Witz și nu a lehamite? Alternativa. Credința că există o jumătate a
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
necunoscuților, ale oportuniștilor." O magazie cu decoruri de mucava îi provoacă voluptăți și neliniști indescriptibile. Obiectele - de două ori false - depozitate acolo ("cariatide, coroane, fazani falși pe tipsii false, lire și cupe de carton, amfore, statui demne de mausolee (...) coifuri, sulițe și arcuri, icoane false, vizibil neterminate"), îl forțează să își probeze propriul adevăr, anticipând totodată iminența eșecului. Nu se poate răspunde la întrebarea "cine sunt eu?", din moment ce lumea în întregime e o colecție de falsuri, un uriaș bâlci în care
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
După care zise: - Eu, Bayan, fiul lui Bayan, sunt un rege drept și înțelept. Voi și poporul vostru, în vremea când mă aflam la Constantinopole, ați complotat împotriva mea alături de bizantini, încălcând alianța noastră. Câțiva dintre noi protestară, dar vârfurile sulițelor ne-au închis gura, și el continuă: Pentru aceasta ați fost pedepsiți. Am apucat însă să-i făgăduiesc câte ceva Romildei. Tăcu și doi kavhan o scoaseră din cortul regal pe trădătoare și o aduseră lângă rege. Îmbrăcată doar într-o
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
la Dan Laurențiu sînt apreciate aceleași "elemente de peisaj abstract", emblematic: "ŤEu vin cu dreptul la un cînt universalť, proclamă poetul, conștient că găsește în acest drept și sacrificiul suprem. Pentru el, poeții sînt atleții care Ťprin lentila durerii/ aruncă sulița în lumea cealaltăť". Simțindu-se exponențial, aflat sub veghea unui mare ochi al lucidității supreme deschis în haos, autorul Poziției aștrilor înalță, orgolios, "imnuri Omului, condiției sale muritoare-nemuritoare (prin memorie), pulberi vii ce încearcă ascensiunea în Paradis". O asemenea abstragere
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
imensitate de ape dezlănțuite, ci mai degrabă ca pe un cazan vulcanic în plină fierbere. Cu excepția laponilor care și-l închipuie ca pe un câmp nesfârșit de ghețuri întunecate. Imageria populară vede Iadul ca foind de diavoli înzestrați cu furci, suliți și sfârâiace, luând în primire vaste loturi de păcătoși în cădere liberă, goi pușcă - odată trecuți dincolo nu luăm cu noi nimic, nici măcar costumul negru din sicriu - și, în chipul cel mai firesc, absolut îngroziți. Femeile, mai cu seamă. Asta
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
sistemul de întreținere sunt reduse; poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci când precipitațiile sunt reduse cantitativ iar vântul de intensitate moderată. Producția de lână Oaia țurcană are cojocul de lână alcătuit din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre cu dimensiuni diferite și neomogene. Lâna este rară, iar cusătura de pe linia superioară este largă. Fibrele groase constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută cuprinsă între 14 - 35 cm și o finețe variabilă între
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
sunetului în sine alcătuitor de sugestii imagini, ciocnirea rimelor pe foaia albă de pe care lipsesc pătrățelele jocului de șah. De altmintedri, un condensat poem, Gambitul reginei pune pe tapet o asemenea partidă: "Calul regelui tău vine din lume/ Cu trei sulițe în inima-i de paj/ Regina mea cade și ea/ Brusc în același tapaj// Eu subțire și nesărutată/ îi spun regelui tău tulburat/ Carele șchiop e și asudat/ La moartea calului său înhămat." Baladescă mai în genere, producția lirică a
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
să lupte într-un război ruso-ucrainean care pentru ei este străin, potrivit chernivtsinews.com, citat de Adevărul. Protestele au izbucnit după ce 280 de tineri din satul românesc Ostrița, de lângă Cernăuți, au primit ordin de recrutare. În Lehăceni (Priprutia), raionul Noua Suliță, oamenii au dat foc ordinelor de mobilizare chiar în mijlocul străzii. „Noi vrem pace, război nu ne trebuie. În Ucraina trebuie să fie pace. Nu avem nevoie să ne plece copii la război să moară. Toți care merg acolo mor, nimeni
Revoltă în Ucraina: Românii din Cernăuți refuză să meargă la război by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77386_a_78711]
-
servitori - care-l iubea, îi dădea să mănânce și-i dăruia tot felul de jucării neobișnuite: un cartof care semăna cu un bărbat, un ursuleț îmbrăcat ca o bătrână, un os care lui i se părea că seamănă cu o suliță. —Vorbește-mi despre el, spuse fata. Era exact lucrul de care se temuse și pentru care se înarmase cu vorbe potrivite, mincinoase. Era sufletul întregii închisori, până și gardienii îl simpatizau. Nu mă refeream la Michel, îl întrerupse fata, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
mai bine boulenii, că ne apucă amiaza pe drum. Mitruță, roșu precum o sfeclă - ca de fiecare dată când moș Dumitru îl șfichiuia din vorbe, ca acum - a alergat îndată la șirul carelor, îndemnând boii...Soarele era deja de două suliți pe cer, când șirul de care intra pe poarta magaziilor jupânului Aizic. După ce au descărcat povara, moș Dumitru l-a tras de mânecă pe Pâcu. Pâcule! Hai să vorbim cu Aizic pentru cei doi flăcăi din sat de la noi. Pentru
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
care mi-o amintit încă o mulțime de păcate pe care nu le mai țin minte. Imi amintesc doar că nu se mai oprea din vorbit și arăta mereu cu degetul spre mine, de parcă m-ar fi împuns cu o suliță. Când o terminat de vorbit, s-o sculat albăstreaua de lângă mine, încercând să-mi ia apărarea. Atunci mi-am dat seama că albăstreaua era advocatul meu...Până la urmă, zâna florilor, împreună cu florile de lângă ea, o trecut în altă încăpere. Albăstreaua
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și mulțumește-i Măriuței din partea noastră pentru bunătăți - au grăit cei doi bătrâni cu glasuri obosite... Valea Coșcovei i-a întâmpinat pe cărăuși - ca de fiecare dată - cu soarele în brațe. Razele piezișe ale chindiei le înțepau ochii ca niște suliți. Moș Dumitru și-a tras pălăria mai pe frunte, ca să poată privi spre zarea Ponoarelor prinsă de vâlvătăi. Hornurile satului din potcoava pădurii i-au primit cu fuioarele de fum ce închipuiau coloane albe ale unui templu ceresc...Ca dintr-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
animalelor devoratoare din jur, deșeurilor de speranță și dorințelor de supraviețuire - așteptam să fim două plăci tectonice alipite și mușcându-se, ieșite din fire. zarea de lapte s-a întors de pe o parte pe alta, cu soarele ca un ou-ochi sulițele toate au zburat către ce avem noi mai drag, miezul nostru de dulce, ființa comună de ronțăit părți de aer, viori și nisip împreună. pașii au durut, ecourile au dărâmat piscurile muntelui, vorbele noastre s-au rotunjit ca ouăle de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
urmă, în aripa unde-și au ei cămările, bălăriile au ajuns de-un stat de om; dă-le coase și greble și îndeamnă-i să facă lumină împrejur, să nu-și mai croiască drum spre așternuturi cu paloșul și cu sulița. Scoate-i printre oameni: i se rupe unuia o oiște, i se înfundă altuia carul într-o groapă: să pună umărul la nevoile oamenilor, că din truda lor se-ndestulează. PÂRJOL: S-ar putea face asta? LIANA: S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cheamă Terentie, Meletie și Isachie. Nimeni n-a izbutit a-i birui, având ei în preajmă, la vreme de harță, trei slujitori, care se-ntâmplă să aibă aceleași nume ca și războinicii. Unul din slujitori mânuiește cu meșteșug ghioaga, celălalt sulița, al treilea arcanul. Îi cheamă deci și pe aceștia tot Terentie, Meletie și Isachie. Pentru slujba lor îi plătim deosebit pe unul de altul, potrivit înțelegerii făcute. Războinicii și slujitorii lor locuiesc, doi câte doi, la Cetatea Veche, la Cetatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Isachie. Războinicul de la Cetatea Arsă primește, după fiecare luptă, un câștig de nouă ori mai mare decât cel primit de ghiogar, trăitor tot în Cetatea Arsă, cum arătam. Terentie războinicul primește după fiecare luptă 222 bani de aur. Slujitorul cu sulița are un ochi mai puțin decât slujitorul numit Meletie. Poftim să ni se dovedească și să ni se spună cum se numește slujitorul cu arcan." GÂND: Ei, ce părere aveți domniile voastre? SFETNIC II: Cu adevărat, încâlcită cimilitură, Măria Ta! SFETNIC
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Cetatea Nouă, numele lui este deci Terentie. SFETNIC II: Copila are dreptate. Numai că cimilitura cere numele altui slujitor. LIANA: Nimic mai lesne decât să-l aflăm, odată ajunși aici, înțelepte sfetnice. Terentie fiind numele slujitorului cu ghioaga, cel cu sulița, despre care știm că-i chior de-un ochi, fiind altul decât Meletie, trebuie să se numească Isachie. Slujitorul cu arcanul, singurul care a mai rămas, poartă prin urmare numele de Meletie. SFETNIC III: Pre legea mea, răspunsul este cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
rolul de necropolă domnească a Moldovei (1522 1677), aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Ștefan Rareș (1551-1552), al Doamnei Elena Rareș și ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei. Când soarele era urcat de două sulițe pe cer, parcam mașina În preajma mănăstirii. Dinspre stradă, se vedeau doar zidurile Înalte, magazinul de peste drum, școala “Petru Rareș” și ierburile uscate din cauza temperaturile ridicate, mult prea ridicate, cu care ne-am confruntat În ultima săptămână. Luna august a Început
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mușchii mai mult sau mai puțin antrenați ai elevilor din clasele mari, studenților, soldaților, persoanelor în vârstă și țiganilor, în lipsa utilajelor performante. Odată cu venirea primăverii, ne pregăteam de vânătoare de păsări și animale mici, cu: praștia, arcul cu săgeți, arbaleta, sulița, toporișca îbărdița) și cuțitul vânătoresc, arme pe care le foloseam și în războaiele locale, adevărate confruntări sângeroase între cele două Parohii, de Sus și de Jos. O întâmplare nefericită s-a petrecut, într-o primăvară generoasă, cu pomii din grădină
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]