31,046 matches
-
senzație de descompunere! Ce lipsă de perspectivă! Ce silă! Silă de lume și silă de propria neputință, silă de silă, SILĂ!... Dincolo de defularea într-un fel de rînjet cinic, se decupa, simplu și înspăimîntător, un fapt: oricît de irațional ar suna, să ne ierte Dumnezeu, dar avem cam aceeași stare - de împotmolire fără speranță - de la sfîrșitul anilor '80... În plin dezastru, interlocutoarea mea vine cu o poveste: la ea în curte e un liliac care, de felul lui, nu face flori
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
fiu bine înțeles, reportajele sunt "brici". Iftimie Nesfântu are "vână", miroase subiectul, știe ce și cum să caute în spatele lucrurilor, știe cum să-i ia pe oameni, dar, repet, problema e că transpuse din coloanele ziarului în paginile cărții ele sună fals. Prostul satului, Femeia ca pământu' sau Boul roș... sunt subiecte demne de Marquez. E uimitor cum I. Nesfântu nu-și dă seama. Oamenii din Erou al Muncii Socialiste, 17 frați și o bunică, Îngropați de vii... sunt adevărate personaje
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
psihologic și o somație metafizică și, din ce în ce mai puțin, o acțiune conformistă și impersonală. Artistul, la rîndul său, resimte rațional și instinctiv acest lucru și este interesat direct, dar și constrîns de propria sa funcție de regulator simbolic, dacă această formulă nu sună cumva prea pretențios, să se implice profesional și moral. Iar dacă unul dintre cei mai importanți operatori de pe piața românească a asigurărilor, cum este Allianz-Țiriac, a simțit nevoia să aducă mediul artistic în propriul său habitat, și unul dintre cei
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
stat profesorul în spital nu mai mult de patru zile și a murit. Au ars trupul profesorului în crematoriu, au pus cenușa într-un borcănel și l-au trimis soției lui. Iată că soția profesorului stă și bea cafea. Deodată sună. Ce este? "Aveți colet". Nevasta se bucură, rîde cu toată gura, strecoară cinci ruble în mîna poștașului și deschide iute coletul. Privește, iar în colet - un borcănel cu cenușă și un răvaș: Asta e tot ce-a rămas din soțul
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
e propria ei cameră. Iată și masa cu cafeaua neterminată. Pe masă stă o scrisorică: "Asta e tot ce-a rămas din soțul Dumneavoastră". Soția profesorului a mai plîns încă o dată și s-a așezat să termine cafeaua, rece. Deodată sună. Ce-i? Intră niște oameni și zic: "Să mergem". - Unde? - întreabă soția profesorului. - La casa de nebuni, - răspund oamenii. Soția profesorului a început să strige și să se revolte, dar oamenii au înșfăcat-o și au dus-o la casa
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
posesorul unei imense bărbi de tip slav, prelinsă abundent pe piept. Monahul, în transă, vorbea despre forța mistică a numerelor. Am ascultat câteva minute destul de mirat de ceea ce mi se părea a fi o improvizație despre lucruri care-ar fi sunat mai credibil în gura unui matematician, după care am plecat, iritându-i în mod vădit pe-o parte dintre ascultătorii aflați în extaz. La ieșire, altă surpiză: un călugăr, de data aceasta tânăr, vindea cărți "de specialitate", frumos aranjate pe-
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
de Prut, nu înseamnă decât a-i acuza indirect de iresponsabilitate. în fond, așa cum România are liderii pe care-i merită, și Republica Moldova e condusă de oamenii potriviți cu aspirațiile, nevoile și ideile populației de acolo. Oricât de plăcut urechii sună versul "Mai bine mort decât comunist!" rostit în piața centrală a Chișinăului, realitatea e alta: șaptezeci la sută dintre moldoveni vor comunismul. Cu voroninii lui cu tot. Ce speră Vadim e să pună câteva bețe în roate căruței oricum scârțâinde
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
ofițer SS implicat activ, ca specialist (în chimie), în procesele tehnice din fabricile morții și în livrările de gaz Zyklon B ;"numele lui e pe toate facturile; susține că s-a împotrivit, dar era băgat pînă în gît", avea să sune judecata grăbită, în haosul de la sfîrșitul războiului, cînd Gerstein s-a predat, a scris un "raport" despre cele întîmplate și s-a spînzurat în celula închisorii pariziene unde se afla; dosarul i-a fost rătăcit și trupul aruncat la groapa
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
Gheorghe Grigurcu (Continuare din numărul trecut) Să analizăm acum un capitol caracteristic al volumului de care ne ocupăm, intitulat Ștergerea identității. Fraza sa inițială sună astfel: Dacă eticheta de reacționarism aplicată culturii, literaturii, artei, ideologiei românești, în ansamblu, fenomenului românesc, a fost produsă în laboratorele Kominternului, aplicarea ei s-a făcut sistematic după război în România de oficianții ideologiei culturale kominterniste". Accentul pus pe "oficianții
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Canaanului ar sta la baza tradiției hagialâcului de la Mecca. Sînt pomeniți și Moise (Mușa), și Iisus (Ișa): Credem în Alah, cel care ni s-a revelat nouă și lui Ibrahim, Ismael, Isaac și celor douăsprezece ale lui Mușa și Ișa" (Suna 2,130-136). Iar despre Fecioara Maria citim în Suna 3,37: "O, Maria, Alah te-a ales și te-a eliberat de tot ce este necurat. Te-a ales din toate femeile din lume". Povestirile postcoranice s-au răspândit în
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
Sînt pomeniți și Moise (Mușa), și Iisus (Ișa): Credem în Alah, cel care ni s-a revelat nouă și lui Ibrahim, Ismael, Isaac și celor douăsprezece ale lui Mușa și Ișa" (Suna 2,130-136). Iar despre Fecioara Maria citim în Suna 3,37: "O, Maria, Alah te-a ales și te-a eliberat de tot ce este necurat. Te-a ales din toate femeile din lume". Povestirile postcoranice s-au răspândit în nordul Africii și Spaniei înainte de a ajunge acolo arabii
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
și pentru a distruge răul din lume, rău reprezentat de "necredincioșii" întru Alah, este o datorie a oricărui musulman adevărat, dar mai cu seamă a șiiților ismaeliți. La fel de importantă ca și postul ori rugăciunea de cinci ori pe zi. Așa sună "protocoalele" înțelepților șiiți. De ce au fost ele ignorate? Poate printr-o "încremenire în proiectul" antievreiesc, poate pentru că Arabii nu sunt extravertiți ca evreii, secretomania mergând la ei până la cel mai insignifiant detaliu. Anihilați de dogma nimicniciei omului, a fatalismului, a
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
Brooklyn: ar fi și ei exotici? Din acest punct de vedere, România este considerată foarte exotică. îi aveți pe Tristan Tzara, pe Eugen Ionescu și pe Brâncuși. Tot jucîndu-ne cu termenul, am inventat un nume, Gaia Ceruli, care nici măcar nu sună românește, nu-i așa? Mă obosesc discuțiile nesfîrșite despre globalizare, care este adesea o scuză pentru necunoașterea nici unei literaturi străine. Astfel încît una din persoanele din prezidiu, o profesoară din Franța pe nume Adelaide Russo, a spus, "îmi voi începe
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
ar fi, în general, suficient de naive sau de convenționale (vezi 'critica descrierilor' de la începutul capitolului 13). Tonul este 'șmecheresc' cu intenție, iar strategiile de oralitate se bazează pe imitarea limbajului 'de stradă' (cu reușite dar și cu pasaje care sună forțat). Neinspirată este și folosirea excesivă a proverbelor și a expresiilor colocviale fixe; de vreme ce personajul este construit mai degrabă ca rebel, nu e cazul să se exprime ca 'vocea poporului' la fiecare cîteva rînduri. O altă dimensiune care pare a
Aventuri cu Popeye by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15413_a_16738]
-
din care majoritatea sașilor pleacă, care spune într-un interviu recent că este copleșit de ordinea societății germane, dar de-abia așteaptă să se întoarcă în țara noastră așa cum este ea, acest autor este mai român decît mulți români. Poate suna patetic ce spun, dar Eginald Schlattner, cel puțin așa cum se arată el în interviul acordat Rodicăi Binder, este un personaj emoționant. Deși, trebuie spus de la bun început, romanul Cocoșul decapitat poate avea alte defecte, dar cu siguranță nu are defectul
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
mesaj artificial împăciuitor. Există însă unele fragmente cu adevărat tulburătoare, mai ales pentru cei care n-au cunoscut vreodată Transilvania de atunci: "Vorbeam nemțește și toți ne ascultau cu pioșenie. Așa era în Transilvania: ascultai, chiar dacă nu înțelegeai limba celuilalt. Suna familiar și solemn ca liturghia în biserica ta." Din punct de vedere estetic, Cocoșul decapitat e mai ales o carte extraordinar de bine scrisă. E un debut și lucrul e cu atît mai surprinzător. Autorul spune însă în același interviu
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
Se intră în alt spațiu, al durerii sau al bucuriei, al căutării chinuite sau al speranței luminoase, ca peste o punte magică între două lumi. Sensul ei de epifanie divină a fost nu o dată relevat. "Eu sunt ușa", ianua coeli, sună un verset evanghelic, regăsibil și sub alte forme. În timpul liturghiei, există un moment tulburător când preotul clamează: " Ușile, ușile!", invitând la separarea celor chemați de cei nechemați, a lumii sacre de cea profană. Janus din mitologia latină era inițiatorul în
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
cameleonic după împrejurări, cu tenacitate și cu metodă". Nu se suflă nici o vorbă, bineînțeles, cu privire la minirevoluția culturală ceaușistă, la strîngerea șurubului ce-a urmat tezelor din iulie 1971, la naționalismul care s-a substituit internaționalismului, făcînd ca intonarea Internaționalei să sune atît de desuet. Aceste schimbări la față ale regimului Ceaușescu sînt apărate indirect, însă cu dîrzenie, sub înfățișarea unui rechizitoriu adresat criticilor național-comunismului, bizuit pe supoziția că s-ar încerca sistematic un boicot al vredniciei istorice a poporului român: "Marea
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
această mirobolantă realitate a Ceylon-ului, scenografii creează un alt palier unde, iarăși, subiectul libretului își găsește un alt comentariu. Pescuitorii de perle, aș spune o construcție sincretică: muzică - orchestră, soliști, cor, decor, culoare, cuvînt, dans. Mărturisesc că mi-a sunat bine orchestra dirijată, energic, de Adrian Morar, m-a impresionat realmente vocea dumnezeiască a tenorului Marius Brenciu, un artist al sunetului, un artist tînăr, cu o frumoasă afirmare internațională, cu o sensibilitate care aduce, la rîndul ei, o vibrație specială
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
imbold deocamdată cât un bob de mei, fărâmițat la măcinare, nu mâine, nu poimâine - dar zilele trec încet, anii trec repede - , mă înțelegi?, un dor nebun, un alean năpraznic, o poftă de neînfrânat, un elan irezistibil mă vor purta să sun prelung la poarta imobilului din strada dr. Butoiescu, a aceluia care, ca și mine, iubește câinii, istoria - și ar mai fi de găsit. Dacă însă, cu numai trei minute înainte, deschizând televizorul, nu-l voi zări pe dl. C.V.T. îngenunchiat
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
de discuție în acest sens, ne oferă următoarea afirmație a criticului, extrasă dintr-una din cronicile sale: "Printre faptele cu adevărat importante ale vieții literare, o carte continuă să reprezinte dovada cea mai sigură a viabilității culturii, și argumentul ar suna liniștitor, dacă în condițiile vitrege de azi, pentru noi, el nu ar ascunde o conotație amară: dar și reduta de pe urmă." Caracterizare indirectă - mai este oare nevoie să precizăm? - a propriului său demers, constatarea lui Vitalie Ciobanu nu lasă nici o
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
Iată în scurte fraze rezumată partea "teoretică" a Învățăturilor... Sfaturile practice vor urmări și ele în primul rând păstrarea bunăvoinței divine pentru o strânsă colaborare în treburile domniei - cel mai important, care se află chiar în primele rînduri ale cărții sună așa: "iubitul mieu fiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeul cel mare și bun și milostiv și ziditoriul nostru cel înțelept, și zioa și noapte și în tot ceasul și în tot
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
În neîntreruptă uimire și În pornirea de a o adora. Are directitate de caracter, fire deschisă, fermecător comunicativă, menită să surprindă agreabil-tiranic prin toate manifestările ei. Atâtea cuvinte și moduri Întregi de exprimare, care În gura altei femei ar fi sunat trivial, la Veronica se salvează prin spontaneitate, firesc, autenticitate a trăirii. Este o copleșitoare feminitate prototipică În scrisul și În felul ei de a fi, este acel „feminin”, atât de admirat, de cântat și uneori blestemat de către bărbați. Veronica era
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
încercând să uite în băutură, fapt divers și televizor nimicul din care e croită viața. Și cu toate astea nu e un roman existențialist, grav și sumbru, ci o carte care, în ciuda stilului rece, e aproape înduioșătoare. Lumea aceasta care sună a gol, ființele acestea cu idei și ore fixe, cuplurile simpatice privindu-se uneori dezolate de prea multă singurătate, prea mulți copii și prea multă sărăcie, un tată fragil și o mamă maniacă, toți catolicii inflexibili, toți suferă în felul
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
încearcă să compună scene "scandaloase" (relații de dragoste între femei, de exemplu) nu sînt foarte reușite. Se simt anumite stridențe, apar replici căutat bizare, cu nimic pregătite de text, cu aer enigmatico-oracular (fănușianisme, am fi tentați să spunem, dar textele sună prea bine ca să mergem atît de departe) ca aceea din finalul prozei care dă titlul volumului: "- Habar n-are ce poate o veveriță să-i facă alteia". În plus, femeile din carte sînt dezvoltări prea puțin nuanțate ale unor clișee
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]