3,826 matches
-
Moraes), chemat de tată pentru a-i face familiei un portret de grup. Fiind însă îndrăgostit de mama, nu pictează toți membrii familiei, ci doar pe Aurora, șezând pe o șopârla și legănând aer la pieptul sau gol. Înciudat de supărarea tatălui, acoperă pictură cu un alt tablou, intitulat că și românul lui Rushdie The Moor^s Last Sigh. Aceeași temă este reluată de Aurora, obsedată și ea de tema Maurului. Dacă inițial, în tablourile sale, Maurul apărea că o figură
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. an aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentala a Ministerului Culturii nu mai este decît un fel de școală de retorica unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline de indicații și de sfaturi dojenitoare, venite din partea reprezentanților acelorași organizații civice care nu omit să-și treacă în clar, înaintea numelui, si cinstitul grad de colonel ori de general. ăntr-o asemenea halucinanta aventură a statuarului românesc
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
va rămâne tot scindata în două tabere opuse a complementare, ne asigură politologul a la bufet se vor înțelege destul de bine aleșii noștri, cei ce au grijă că veniturile lor să nu fie mici, iar ale noastre mari. Nu e supărare, de câștig mic n-a murit încă nimeni și a curios, dar tot pe atât de adevărat a nici de cel mai exorbitant câștig. Poate unde intervine statistică, dând fiecăruia juma-juma. Biblic, cei care au vor mai avea, cu ceva
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
pînă s-au sindicalizat ad-hoc, înarmîndu-se cuviincios cu cele de trebuința: ciomege, săbii ninja, pietroaie bine alese, plus alte arme, mai mici, dar cu efecte mai acătării, un pistol, un cocktail Molotov. În general, reacția presei a fost de profundă supărare împotriva poliției, care i-a invitat la negocieri pe capii celor două bande. Ideea poliției din Brașov ar fi de tot rîsu-plînsu' în țări în care lucrurile sînt cît de cît așezate. La noi însă ingeniozitatea poliției din Brașov mai
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]
-
propriile mobiluri particulare. Primii, ura împotriva dictaturii și pasiunea arzătoare pentru libertate ca ideal suprem pe pământ, următorii, dezgustul față de o societate egalitară ce le frâna zborul către înălțimi, ceilalți răzbunarea de sânge și „restitutio in integrum“, iar ultimii, mulțimile, supărarea că iarna nu era destulă căldură în calorifere și că nu găseau suficientă carne în magazine. Ce au aspirat toți aceștia să aibă după închiderea mormântului? Libertate cât cuprinde, munți de carne, căldură în case iarna „să caști din gură
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
garanție Guvernul, însă instanța i-a refuzat această cerere. „Ministerul Dezvoltării s-a scuturat. Au zis că n-au încheiat protocolul cu noi. Nu mi s-a mai dat voie să vin cu vreo chemare în garanție.”, susține Ion Sandu. Supărarea primarului Sandu nu se oprește aici. El acuză instanța vâlceană de abuz și susține că nu a renunțat la ideea de a se ajunge la CEDO. În opinia sa, termenul de apel formulat de instanța vâlceană, de 15 zile, a
Primăria Perişani, la un pas de executare silită din cauza unei datorii către Hidroconstrucţia () [Corola-journal/Journalistic/24618_a_25943]
-
spus că pentru asemenea contracte termenul în care se face apelul este de cinci zile și s-a depășit, așa că nu am mai avut posibilitatea să formulez recurs. Mie mi-au scris în sentință 15 zile. Un alt motiv de supărare a primarului este legat de modul abuziv în care au fost întocmite și acceptate expertizele judiciare în timpul procesului. „Expertizele făcute de experții delegați de instanță au fost acceptate abuziv. Experții au făcut o expertiză cu două interpretări, pe două sume
Primăria Perişani, la un pas de executare silită din cauza unei datorii către Hidroconstrucţia () [Corola-journal/Journalistic/24618_a_25943]
-
cu Puterile Centrale. Regele ar fi putut să treacă peste clasa politică, avea influența necesară pentru a decide altfel, dar nu a făcut-o, deși a suferit enorm. A și murit la scurtă vreme după acest moment dramatic, tensiunea și supărarea i-au agravat problemele de sănătate. În 1916, regele Ferdinand a semnat ordinul de război, așa cum dorea marea majoritate a clasei politice și opinia publică. Împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, care era șeful Casei de Hohenzollern, l-a șters
Planul Brătianu, leul fără Tezaur, salvarea României-date istorice fundamentale la 100 de ani de la Primul Război Mondial by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/21799_a_23124]
-
este un mecanism de apărare care spune că ne-am supărat pe ceva/cineva și nu am putut să ne exprimăm furia așa cum o simțeam, rămânem încărcați (gata de tragere) și ne descărcăm în alt context, pe altă persoană. Dacă supărarea a fost pe un șofer care a frânat brusc în fața dumneavoastră nu trebuie să vă certați copii că se hârjonesc prea tare pe bancheta din spate. Trebuie să vă întrebați: cât din supărarea mea pe cei doi copii este generată
Părinți de succes: Trei pași de urmat pentru a stăpâni furia () [Corola-journal/Journalistic/22108_a_23433]
-
în alt context, pe altă persoană. Dacă supărarea a fost pe un șofer care a frânat brusc în fața dumneavoastră nu trebuie să vă certați copii că se hârjonesc prea tare pe bancheta din spate. Trebuie să vă întrebați: cât din supărarea mea pe cei doi copii este generată de șoferul iresponsabil de mai devreme?”, consideră profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației. Citește mai mult pe
Părinți de succes: Trei pași de urmat pentru a stăpâni furia () [Corola-journal/Journalistic/22108_a_23433]
-
ou, la vreme, mic și neajutorat, aproape gol, tremurînd sub puful ca de păpădie la fiecare adiere de vînt. Un uliu îi dă tîrcoale. în pustnic se trezește mila: îl alungă pe răpitor, salvînd astfel viața puiului de codobatură. Totodată, supărarea lui pe mizerabila lume își pierde din intensitate. E gata să renunțe la a-l mai ruga pe Dumnezeu s-o nimicească, din teama că va pieri, o dată cu ea, puiul din cuib. Uimit și copleșit, pustnicul se gîndește că poate
Mistică și muzică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16854_a_18179]
-
Haneke un discurs despre incomunicabilitate și "refuzul celuilalt". Deși refuzată, Maria noastră (a lor!) tot o zbughește, ilegal, înapoi la Paris, și filmul se sfîrșește cu ea căutînd un locșor de cerșit prin orașul-lumină... În fond, de ce această senzație de supărare, în sufletul unui cronicar român? Supărare pe filmul lui Haneke, care nu face decît să prezinte "o situație"? Umilința, rușinea, mila - gîndindu-te că niște români cu simțul demnității extirpat, pentru nu se știe cîte generații, în loc să-și facă harakiri, ca
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
refuzul celuilalt". Deși refuzată, Maria noastră (a lor!) tot o zbughește, ilegal, înapoi la Paris, și filmul se sfîrșește cu ea căutînd un locșor de cerșit prin orașul-lumină... În fond, de ce această senzație de supărare, în sufletul unui cronicar român? Supărare pe filmul lui Haneke, care nu face decît să prezinte "o situație"? Umilința, rușinea, mila - gîndindu-te că niște români cu simțul demnității extirpat, pentru nu se știe cîte generații, în loc să-și facă harakiri, ca Vatel, cerșesc la Paris? Supărare pe
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
român? Supărare pe filmul lui Haneke, care nu face decît să prezinte "o situație"? Umilința, rușinea, mila - gîndindu-te că niște români cu simțul demnității extirpat, pentru nu se știe cîte generații, în loc să-și facă harakiri, ca Vatel, cerșesc la Paris? Supărare pe o realitate? (doi festivaliști parizieni mi-au confirmat că "la Paris e plin de cerșetori români", și că "la Paris românii sînt mai săraci ca africanii")... Nu e vorba de asta; am văzut, la Cannes, un film mișcător despre
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
e supărată foc pe grecii din vechime ("homosexualitatea practicată în masă atunci era penibilă") și pe intelectualii oportuniști de la 22 de astăzi ("s-au dus la Budapesta și au afirmat că sîntem un popor de mîna a doua"). De atîta supărare pe homosexuali și oportuniști, poeta vine cu argumente domestice, relatîndu-ne cum ar prefera ea să-și snopească acasă copilul în loc să-l bîrfească prin vecini. Mă rog, gusturile, mai cu seamă, pe caniculă, nu se discută. * "E căldură mare, lumea e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
Goethe definea literatura drept "fragmentul fragmentelor: numai o fărîmă din ce s-a petrecut și s-a scris; și numai o fărîmă din ce s-a scris și a rămas'. Și n-avem sentimentul că s-ar fi înșelat grosolan... "Supărarea' autorului Marelui Alpha crește cu încă un grad din impresia că ar fi fost, sub condeiul nostru, "ridiculizat prin formule inadecvate', prezentat "ca un Mitică de cafenea și ca un "balcanic"'. Drept care d-sa se sumețește în protest, își bombează
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
lui, nu știm, dar, iată, detrimentul ne sugerează ce a fost în subconștientul său. Subconștientul îi suflă antrenorului Hagi că a greșit și asta în detrimentul acelui fotbal în folosul căruia jucătorul Hagi a făcut enorm. Tot felul de prețuri Cumplită supărare în presa cotidiană după ce echipa națională de fotbal a pierdut calificarea la Campionatul Mondial. Ziarul cel mai pornit împotriva antrenorului Gheorghe Hagi a fost ZIUA care după înfrîngerea în meciul retur cu Slovenia titra Lasă-ne Majestate! Ziariștii care îl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
expresivitatea limbii române. Grațioasă, cultivată și femeie de lume lipsită de prejudecăți, poetul nu-și dădea seama, la început, că o îndrăgise, înamorîndu-se de ea. Se pare că i-a inspirat cîteva poeme, printre care și Atît de fragedă... spre supărarea Veronicăi Micle. Mite a înțeles, și ea, că dincolo de conversațiile despre limba română și cuvintele scoase din textele lui Creangă, atent traduse și explicate de poet, că o interesează la profesor mai mult omul. "Cum nu văzuse ea pînă acum
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
că e cel mai calomniat om din România. Și campania lui Crainic, funcționar subaltern al romancierului, s-a datorat, în bună măsură, faptului că nu a acceptat să ofere, din totalul fondurilor disponibile, mai mult de jumătate subvenționării revistei Gîndirea. Supărările sale l-au exasperat pînă la revoltă neputincioasă. Și, totuși, ca director al Naționalului bucureștean, a întemeiat o sală "Studio" pentru încercări regizorale și reprezentarea pieselor străine, pe scena principală jucîndu-se dramaturgie originală și clasică universală, iar în 1929, a
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
D.Ț. se pune bine cu optzeciștii (după ce i-a scărmănat), în speranța că ei, cel puțin, nu-l vor uita, cînd le va veni vremea să schimbe canonul. Atîta milogeală îi aduce aminte Cronicarului de o vorbă spusă la supărare de regretabilul E. Barbu, cînd cu plagiatul din Incognito: nu-i era prozatorului prins cu mîța paustovskiană în buzunarul propriu de ce se zicea atunci despre el, dar viitorul îl alarma: "Ăștia îmi vor supraviețui și mă vor scoate din literatură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
omagii prietenești sau cu injurii nedrepte". Cronica e, de fapt, o demolare meșteșugită a romanului, considerînd numai precedentele romane strict autobiografice Bizu și Firu-n patru. Cît despre Mite, romanul nu are decît "meritul" vulgarizării unor documente de istorie literară, provocînd "supărarea estetului de a nu vedea invenția și supărarea istoricului de a fi izbit în convingerea lui". Dar E. Lovinescu, ca autor, mărturisise, într-un interviu din Facla publicat în 23 decembrie 1934, o opinie lui și romanului său favorabilă: Într-
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
de fapt, o demolare meșteșugită a romanului, considerînd numai precedentele romane strict autobiografice Bizu și Firu-n patru. Cît despre Mite, romanul nu are decît "meritul" vulgarizării unor documente de istorie literară, provocînd "supărarea estetului de a nu vedea invenția și supărarea istoricului de a fi izbit în convingerea lui". Dar E. Lovinescu, ca autor, mărturisise, într-un interviu din Facla publicat în 23 decembrie 1934, o opinie lui și romanului său favorabilă: Într-un cuvînt, după ce treizeci de ani m-am
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
investigațiile pînă pe vremea lui Burebista, pentru a stîrni noi motive de controverse și de conflicte în societatea românească. A se vedea și un titlu din CURENTUL, că premierul vrea să desființeze Consiliul care studiază arhivele securității. Să fie provocată supărarea premierului de faptul că CNSAS-ul vrea să afle detalii despre Ristea Priboi, fost consilier al actualului premier și actual președinte al unei comisii parlamentare care se ocupă de activitatea Serviciului Român de Informații Externe?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
omul, este incalificabil: "aproposito, ce soi de Cotroceni reprezintă ăsta (Răzvan Popescu, ăsta! - nota Cronicarului), că nea Caisă, ptiu!, s-a efasat din imagine?" Cronicarul este și el ispitit, citindu-i pe G.C. și pe N.I., să scuipe în sîn. Supărările și uitările lui Ion Iliescu Președintele Iliescu s-a lansat într-un tineresc atac împotriva postului de radio "Europa Liberă" cu prilejul unei alte lansări. Aceea a volumului semnat de Emanuel Valeriu Fața necunoscută a Europei Libere. Cu acest prilej
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
cu predilecție zicerea "nimeni nu-i profet în țara sa". Sau poate doar anumite adevăruri și profeții supără... Nu sunt singurul în aceste circumstanțe. Oameni dintre cei mai diferiți au trecut prin aceeași situație. Unii dintre ei au reacționat cu supărare și cu resentimente. Nici eu nu am fost prea încântat, dar m-am consolat relativ ușor. Pierderea este a altora, nu a mea. Sunt convins că adesea nu au plăcut și nici acum nu plac adevărurile pe care le spun
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]