KorAP: Find »[drukola/base=supervizat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 8 >

179 matches

Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

ipotezele următoare: stilul punitiv sau închis de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt frustrați, va descrește productivitatea, va crește cantitatea de agresiune verbală față de supervizor, insatisfacția față de procesul de muncă și agresivitatea verbală față de ceilalți supervizați; cu cât aceste forme de agresiune vor fi mai puțin frecvente, mai puțin intense ori chiar absente, cu atât stima de sine a muncitorilor va fi mai înaltă. Hopper (1965) constata că studiile realizate în SUA până la acea dată nu

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
va fi mai înaltă. Hopper (1965) constata că studiile realizate în SUA până la acea dată nu au reușit să detecteze diferențe semnificative în evoluția relației dintre stilul de supervizare și productivitatea în muncă (datorate, eventual, statusurilor sociale diferite ale celor supervizați). Pentru experimentele proprii (desfășurate în condiții naturale), Hopper ia în considerare expectațiile normative față de autoritate, pentru a analiza efectele stilului de supervizare. Sunt emise trei ipoteze: expectațiile normative față de autoritate influențează modul în care stilul de supervizare va fi perceput

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
de personalitate ale supervizorilor. Supervizarea devine nu numai o activitate de organizare, ci și o formă concretă de sprijin furnizată celor direct implicați în realizarea activităților. În acest scop, supervizorul comunică și informează, furnizând resurse suplimentare celor deja existente la supervizați și urmărește îndeaproape gradul de motivare al supervizaților, conștientizându-le acestora nevoile și interesele. În dezvoltarea comunitară, supervizarea este percepută de unii beneficiari ca o activitate de supraveghere strictă și la limită, ca o neîncredere a finanțatorului în competența și

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
o activitate de organizare, ci și o formă concretă de sprijin furnizată celor direct implicați în realizarea activităților. În acest scop, supervizorul comunică și informează, furnizând resurse suplimentare celor deja existente la supervizați și urmărește îndeaproape gradul de motivare al supervizaților, conștientizându-le acestora nevoile și interesele. În dezvoltarea comunitară, supervizarea este percepută de unii beneficiari ca o activitate de supraveghere strictă și la limită, ca o neîncredere a finanțatorului în competența și onestitatea responsabililor cu implementarea proiectelor în comunitate. („Suntem

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
un antreprenor ce are o pensiune aproape de întinderea de ape acumulate între atâtea culmi semețe.” În final, vom încerca să stabilim notele distinctive ale supervizării în dezvoltarea comunitară, demarcând-o de supervizarea din alte domenii. Supervizarea răspunde unor nevoi ale supervizaților, însă, totodată are și o funcție de feedback (de supraveghere a implementării proiectelor) pentru managementul agenției de implementare a proiectelor. În practică, se conturează două perspective ușor diferite între supervizați și supervizori: supervizații ar dori ca supervizarea să fie doar un

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-o de supervizarea din alte domenii. Supervizarea răspunde unor nevoi ale supervizaților, însă, totodată are și o funcție de feedback (de supraveghere a implementării proiectelor) pentru managementul agenției de implementare a proiectelor. În practică, se conturează două perspective ușor diferite între supervizați și supervizori: supervizații ar dori ca supervizarea să fie doar un proces de advocacy (de reprezentare a lor în fața finanțatorului), iar supervizorul ar dori să aibă un control cât mai strâns al activităților supervizatului. Peste aceste două perspective, mai intervine

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
din alte domenii. Supervizarea răspunde unor nevoi ale supervizaților, însă, totodată are și o funcție de feedback (de supraveghere a implementării proiectelor) pentru managementul agenției de implementare a proiectelor. În practică, se conturează două perspective ușor diferite între supervizați și supervizori: supervizații ar dori ca supervizarea să fie doar un proces de advocacy (de reprezentare a lor în fața finanțatorului), iar supervizorul ar dori să aibă un control cât mai strâns al activităților supervizatului. Peste aceste două perspective, mai intervine direct și cea

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
conturează două perspective ușor diferite între supervizați și supervizori: supervizații ar dori ca supervizarea să fie doar un proces de advocacy (de reprezentare a lor în fața finanțatorului), iar supervizorul ar dori să aibă un control cât mai strâns al activităților supervizatului. Peste aceste două perspective, mai intervine direct și cea a managementului agenției de implementare a proiectelor, care, la rândul său, poate fi influențată de angajamentele agenției față de finanțatori. Supervizarea poate avea ca obiect activitățile unor persoane poziționate diferit într-o

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
în fața agenților locali de execuție a proiectului, dar poziția sa poate fi și slăbită, datorită capacității sale decizionale scăzute. De regulă, supervizarea oferă soluții doar pentru remedierea unor deficiențe procedurale, nu și a unor lipsuri tehnologice. Relația dintre supervizor și supervizați implică și un anumit proces de negociere reciprocă. Însă, în cele mai multe situații, negocierea se referă doar la aspectele nereglementate strict de către finanțator, cum ar fi timpul și durata vizitelor, interpretarea unor relații sociale și interpersonale etc. Supervizarea implică strategii și

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
situații, negocierea se referă doar la aspectele nereglementate strict de către finanțator, cum ar fi timpul și durata vizitelor, interpretarea unor relații sociale și interpersonale etc. Supervizarea implică strategii și procese de negociere, subliniază Cojocaru (2005), din cauza faptului că supervizorul și supervizații au poziții de autoritate diferite, pe care, în cursul interacțiunii profesionale, le negociază permanent. Cojocaru consideră că atât supervizații, cât și supervizorii joacă diverse roluri în relațiile pe care le stabilesc. În privința supervizaților, sunt de notat o serie de tactici

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
unor relații sociale și interpersonale etc. Supervizarea implică strategii și procese de negociere, subliniază Cojocaru (2005), din cauza faptului că supervizorul și supervizații au poziții de autoritate diferite, pe care, în cursul interacțiunii profesionale, le negociază permanent. Cojocaru consideră că atât supervizații, cât și supervizorii joacă diverse roluri în relațiile pe care le stabilesc. În privința supervizaților, sunt de notat o serie de tactici prin care ei încearcă să modifice procesul de supervizare: tactica manipulării nivelului cererilor, reducerea asimetriei puterii, redefinerea relațiilor și

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Cojocaru (2005), din cauza faptului că supervizorul și supervizații au poziții de autoritate diferite, pe care, în cursul interacțiunii profesionale, le negociază permanent. Cojocaru consideră că atât supervizații, cât și supervizorii joacă diverse roluri în relațiile pe care le stabilesc. În privința supervizaților, sunt de notat o serie de tactici prin care ei încearcă să modifice procesul de supervizare: tactica manipulării nivelului cererilor, reducerea asimetriei puterii, redefinerea relațiilor și controlul situațiilor. La rândul lor, supervizorii „joacă diferite jocuri din aceleași motive ca și

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
sunt de notat o serie de tactici prin care ei încearcă să modifice procesul de supervizare: tactica manipulării nivelului cererilor, reducerea asimetriei puterii, redefinerea relațiilor și controlul situațiilor. La rândul lor, supervizorii „joacă diferite jocuri din aceleași motive ca și supervizații”(ibidem). Supervizorul utilizează mai multe tactici în scopul reducerii stresului generat de unele sarcini pe care le deține în cadrul organizației. Printre ele, identificăm: redirecționarea dezacordului față de soluția oferită de supervizat către explorarea și analiza rezistenței supervizatului (supervizorul exploatează poziția sa

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
aceleași motive ca și supervizații”(ibidem). Supervizorul utilizează mai multe tactici în scopul reducerii stresului generat de unele sarcini pe care le deține în cadrul organizației. Printre ele, identificăm: redirecționarea dezacordului față de soluția oferită de supervizat către explorarea și analiza rezistenței supervizatului (supervizorul exploatează poziția sa de autoritate pentru ca, în final, să-și impună propria poziție) sau tactica de a răspunde la o întrebare lansată de supervizat printr-o altă întrebare (Kadushin,1992, cf Cojocaru, 2005). Comunitatea are o anumită influență asupra

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
delegarea unor atribuții și întărirea unor competente practice. Supervizorul monitorizează modul de administrare a resurselor alocate și a sarcinilor asumate de către membrii comunității. Planificarea după un regulament clar a activităților de teren ale supervizorului contribuie la reducerea stresului și nesiguranței supervizaților. Funcțiile supervizării (de nivel) În privința unei abordări mai generale a supervizării, reținem etimologia latină a acestui cuvânt (Cojocaru, 2005). Cele două particule flexionare ce compun cuvântul supervizare (super + videre) au făcut ca termenul să fie tratate, de timpuriu, ca un

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
pentru a încredința resurse suplimentare pentru comunitate, în ansamblul ei. În practica implementării proiectelor finanțate la nivel comunitar, FRDS are nevoie de mai multe categorii de actori, pentru susținerea procesului de supervizare: Supervizorii, angajați de Fond și neremunerați din proiectele supervizate, au rolul de a supraveghea procedurile de implementare - în special, respectarea celor ce privesc achizițiile de bunuri și servicii -, dar și de a oferi asistență tehnică celor care răspund de managementul local al proiectului (asistență care, uneori, în practică, este

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
din comunitate. Supervizorii realizează vizite în comunități, pot avea contacte telefonice regulate cu cei care execută proiectul comunitar și răspund în fața monitorilor de specialitate ai Fondului (responsabili de mai multe proiecte comunitare și care lucrează la centrala Fondului de la București). Supervizații sunt persoanele din comunitate responsabile de managementul local al proiectului, având și rolul de mobilizare a membrilor comunității, de activare a lor pentru a participa la activitățile din proiect. Supervizorii sau monitorii locali sunt specialiști plătiți de către comunitate, din grant

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
proiectelor, precum și nivelul implicării comunității și a evoluției capitalului social în timpul implementării proiectului. Supervizarea efectivă poate furniza informații relevante pentru procesul de monitorizare, având situația la zi a implementării proiectelor. Profesionistului în supervizarea efectivă i se solicită competențe specifice domeniului supervizat, dar și abilități relaționale, din care menționăm: să fie un bun negociator, să faciliteze cooperarea și să fie un mediator al eventualelor conflicte între supervizați. Vom reține și o perspectivă din sfera managementului relațiilor umane asupra supervizorului, furnizată de Savedra

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
la zi a implementării proiectelor. Profesionistului în supervizarea efectivă i se solicită competențe specifice domeniului supervizat, dar și abilități relaționale, din care menționăm: să fie un bun negociator, să faciliteze cooperarea și să fie un mediator al eventualelor conflicte între supervizați. Vom reține și o perspectivă din sfera managementului relațiilor umane asupra supervizorului, furnizată de Savedra și Hawthorn (1996): Supervizorul este o persoană selecționată la nivelul mediu de conducere pentru a se ocupa de un grup de oameni care au o

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
punctuale, în special cele legate de promovare), limitele de competență ale supervizorilor (s-a înțeles mai greu faptul că supervizorii nu emit reguli noi în afara manualelor și regulamentelor aprobate de FOND, dar pot face unele recomandări strict în limita proiectului supervizat). În același timp, s-a observat că, în unele proiecte, președinții CCP, mai ales cei fără pregătire economică, au avut dificultăți în îndeplinirea unor proceduri financiare, angajând cheltuieli personale pe care nu le pot recupera, de unde și unele nemulțumiri și

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
a pus în ordine. Au fost și situații când mi-a solicitat, și am răspuns, să merg la alte proiecte, la unii care se cam încurcaseră, să le spun cum am făcut noi” (lider de proiect FRDS, Hangu, județul Neamț). Supervizații deja angajați și motivați în realizarea planului lor aduc la cunoștința supervizorului aspectele pe care nu le pot rezolva, iar acesta va organiza - consultându-se, după caz, cu alți specialiști sau cu monitorii finanțatorului - soluționarea problemelor apărute. Este circuitul normal

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
unor legături speciale cu persoane cunoscute de ambele părți; - evocarea unor legături comune valabile în prezent; - evocarea încrederii reciproce; - amenințarea cu ruperea relației privilegiate; - crearea unei situații de supraveghere amicală. Avansăm ipoteza că schimbarea stilului de comunicare a supervizorului față de supervizați poate să ducă la o altă atitudine a acestora față de îndeplinirea unor proceduri pe care le pot considera ca restrictive și poate să aibă efecte pozitive în îndeplinirea planurilor de implementare a proiectelor (comparativ cu atitudinile punitive care pot genera

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
a proiectelor (comparativ cu atitudinile punitive care pot genera frustrare, respingere, neînțelegere, abandon): - apelul la o normă comună împărtășită; - menționarea indirectă a normelor procedurale, prin înmânarea la sfârșitul comuncării a unei liste cu reguli și proceduri; - recunoașterea maturității și responsabilității supervizaților („Știu că voi sunteți atenți și știți ce faceți și pentru ce faceți. Dar unii greșesc chiar și cu rea intenție”); - crearea unei relații de parteneriat și co-responsabilitate („Voi și cu mine suntem garanția că acest proiect va fi un

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
greșite ale unor regulamente sau lacune legislative. Supervizorul formează pe cei supervizați în politicile și filozofia organizației pe care o reprezintă, întărindu-le comportamentele dezirabile în această direcție. Deseori, pe parcursul supervizării, se dezvoltă atașamente și angajamente reciproce între supervizori și supervizați care pot completa angajamentele formale, contractuale. Așadar, cum percep supervizații procesul de supervizare? Care este relația lor cu supervizorul? Cum percep funcțiile supervizării? Pentru a răsturna cumva perspectiva oferită în subcapitolul anterior, insistăm pe o altă grupare a atribuțiilor, în

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
cei supervizați în politicile și filozofia organizației pe care o reprezintă, întărindu-le comportamentele dezirabile în această direcție. Deseori, pe parcursul supervizării, se dezvoltă atașamente și angajamente reciproce între supervizori și supervizați care pot completa angajamentele formale, contractuale. Așadar, cum percep supervizații procesul de supervizare? Care este relația lor cu supervizorul? Cum percep funcțiile supervizării? Pentru a răsturna cumva perspectiva oferită în subcapitolul anterior, insistăm pe o altă grupare a atribuțiilor, în scop creativ, dar și de validare calitativă a demersurilor noastre

[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]