KorAP: Find »[drukola/base=supin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 >

172 matches

Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486

predicativ la modul infinitiv); Eșarfa fluturând a fetei i-a atras atenția. (verb predicativ la modul gerunziu); Ajutorul primit de tine a fost oportun. (verb predicativ la modul participiu 112); A cumpărat o mașină de spălat. (verb predicativ la modul supin); * complement direct: Voia mereu a-l determina să se implice.; Poate face orice.113 (verb predicativ la modul infinitiv); El aude clipocind. (verb predicativ la modul gerunziu); Terminase de desenat. (verb predicativ la modul supin); * complement indirect: Nu-și amintea

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
spălat. (verb predicativ la modul supin); * complement direct: Voia mereu a-l determina să se implice.; Poate face orice.113 (verb predicativ la modul infinitiv); El aude clipocind. (verb predicativ la modul gerunziu); Terminase de desenat. (verb predicativ la modul supin); * complement indirect: Nu-și amintea a-i fi spus așa ceva. (verb predicativ la modul infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
infinitiv); El aude clipocind. (verb predicativ la modul gerunziu); Terminase de desenat. (verb predicativ la modul supin); * complement indirect: Nu-și amintea a-i fi spus așa ceva. (verb predicativ la modul infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
predicativ la modul supin); * complement indirect: Nu-și amintea a-i fi spus așa ceva. (verb predicativ la modul infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
la nici o categorie gramaticală. Funcțional, prepozițiile îndeplinesc rol de marcă de tip categorial pentru categoriile gramaticale de caz (de matematică cazul acuzativ, deasupra cărții cazul genitiv, grație celorlalți cazul dativ) și de mod (a citi modul infinitiv, de citit modul supin) , respectiv de marcă de tip categorial pentru raportul de subordonare în cadrul propoziției: cartea de acolo raportul de subordonare dintre atributul adverbial și termenul său regent; în unele contexte, prepoziția îndeplinește cumulativ cele două roluri de marcă de tip categorial și

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
care un verb la modul infinitiv să îndeplinească funcțiile sintactice de atribut verbal, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp, respectiv complement circumstanțial concesiv.  Ilustrați, în enunțuri, funcțiile sintactice diferite pe care le poate îndeplini un verb la modul supin.  Diferențiați, prin raportare la context, funcțiile sintactice ale verbului la gerunziu alergând din enunțurile de mai jos: Alergând, s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
valoare substantivală în cazul genitiv: Au fost elevi coordonați de doi profesori și ai amândurora au câștigat premii. * verb la modul infinitiv: Este de prisos a mai schimba acum ceva. * verb la modul gerunziu: Se aude vâjâind. * verb la modul supin: E simplu de găsit soluția. * interjecție: Se aude vâj-vâj subiect inclus: Mergem în excursie. subiect subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
în cazul genitiv: Premiul este al amândurora. * numeral cu valoare substantivală în cazul dativ: El este aidoma primului dintre cei trei frați ai săi. * adjectiv: Ea este prietenoasă. * verb la modul infinitiv: A vrea înseamnă a putea. * verb la modul supin: Este de înțeles că va încerca. * verb la modul gerunziu: Eșarfa era fluturând. * adverb: Este bine cum ai procedat. * interjecție: Este vai de ei. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Întrebarea lui este/ dacă va primi o recompensă pentru efortul său

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
Au depus eforturi înzecite. * adjectiv: Vremea frumoasă i-a atras la plimbare. * verb la modul infinitiv: Felul lui de a fi era apreciat de toți. * verb la modul gerunziu: S-a speriat foarte tare de câinii lătrând. * verb la modul supin: Problema de rezolvat acasă nu era foarte dificilă. * adverb: Venirea ta aici îl bucură. * interjecție: I-a dat o prăjitură yummy. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Avea convingerea/ că va fi bine. * pronume relativ: I-a plăcut felul/ în care

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
Au văzut prăjiturile și au cumpărat două dintre ele. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul acuzativ Ac, precedat de prepoziția pe: Pe al doilea dintre frați îl striga Andi. * verb la modul infinitiv: El poate repara orice. * verb la modul supin: A terminat de reparat mașina. * verb la modul gerunziu: El aude bătând. * interjecție: El aude cioc-cioc. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: El crede/ că va reuși. A susținut/ cum că totul este rezultatul muncii lui. * pronume relativ: A aflat/ cine

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
valoare substantivală) în cazul genitiv: Lupta împotriva a doi dintre colegii săi. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul dativ: Le-a spus amândurora vestea. * verb la modul infinitiv: Era capabil a-i motiva pe toți pentru activitate. * verb la modul supin: Se apucase de citit. * verb la modul gerunziu: Se săturase ascultând sfaturi fără aplicabilitate. * adjectiv: Din cauza prafului, din alb a devenit gri. * adjectiv pronominal posesiv precedat de prepoziție: Complotaseră împotriva ta. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Nu și-a dat

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
așezat la rând în fața mea. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul acuzativ: Cartea nu era pe primul raft, ci pe al treilea. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: S-a așezat la rând în fața celor doi. * verb la modul supin: S-au dus la cules. * adverb: Vino aici! Propoziție subordonată introdusă prin: * pronume relativ: Mergea/ spre cine îl chema. * adjectiv pronominal relativ: Copilul se ducea/ la care adult era mai vesel. * pronume nehotărât: Se ducea/ la oricine îl invita. * adjectiv

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
numeral (cu valoare substantivală) în cazul dativ: S-au costumat aidoma a doi dintre eroii lor preferați. * numeral cu valoare adverbială: A muncit triplu. * adjectiv: Ea mergea hotărâtă. * verb la modul infinitiv: A plecat fără a saluta. * verb la modul supin: A coborât din mers. * verb la modul gerunziu: Mergea țopâind ca o vrăbiuță. * adverb: Mergea încet. * interjecție: Mergea lipa-lipa. Propoziție subordonată introdusă prin: * pronume relativ: S-a costumat/ asemenea cui i-a plăcut mai mult. * adjectiv pronominal relativ: S-a

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
muncește mult pentru amândouă. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: Are două articole de scris și muncește mult în vederea amândurora. * verb la modul infinitiv: Are două articole de scris și muncește mult pentru a le finaliza. * verb la modul supin: Se pregătește pentru cules. * adverb: De aceea a procedat astfel, pentru a nu-i implica și pe ceilalți în problemele lui. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Pleacă mai devreme/ pentru ca ceilalți să aibă un exemplu. * pronume relativ: Se străduiește mult

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
să înțelegi că al tău e fără seamăn pe lume." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care subiectul să fie exprimat prin: (a) pronume nehotărât; ( b) pronume personal propriu-zis + substantiv + numeral cardinal; (c) numeral colectiv; d) verb la supin; (e) substantiv propriu; (f) interjecție; (g) verb la gerunziu; (h) pronume interogativ; (i) numeral fracționar; (j) pronume negativ; (k) verb la infinitiv. Alcătuiți trei enunțuri în care subiectul să fie exprimat prin substantiv în cazul nominativ, acuzativ, respectiv genitiv. Precizați

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
predicativ să fie exprimat prin: (a) substantiv în cazul genitiv; b) pronume nehotărât în cazul nominativ; (c) numeral ordinal în cazul acuzativ; ( d) verb la modul infinitiv; (e) pronume interogativ în cazul nominativ; (f) adverb relativ; (g) verb la modul supin; (h) interjecție; (i) adjectiv; (j) adverb de mod; (k) numeral colectiv în cazul genitiv; (l) numeral multiplicativ. Realizați contragerea propoziției subordonate din fraza: A rămas, din fericire, cum îl știam. Realizați analiza frazei inițiale și a propoziției rezultate în urma contragerii

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
prin barba lui, că era bună pentru treaba aceasta." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul direct să fie exprimat prin: (a) pronume negativ; (b) verb la modul infinitiv; (c) interjecție; (d) substantiv colectiv; (e) verb la modul supin; (f) numeral distributiv; (g) pronume relativ; (h) numeral fracționar; (i) pronume interogativ. Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate completive directe: (a) "Știi de ce plouă? De aceea că Pământul e negru. El o roagă pe Ploaie să-l

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
geam, Radu a zbughit-o afară. Le făcea din mâini și-i spunea lui Bumbu..." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul indirect să fie exprimat prin: (a) pronume de politețe în cazul dativ; (b) verb la modul supin; (c) numeral colectiv în cazul acuzativ; d) substantiv în cazul genitiv; (e) adjectiv; (f) pronume negativ în cazul acuzativ; ( h) pronume interogativ în cazul dativ; (i) substantiv propriu, genul feminin, cazul dativ. Indicați termenii regenți ai propozițiilor subordonate completive indirecte

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

de delimitare a clasei și relevanța acestora pentru limba română.............................................................................................. 201 1. Preliminarii: teste, diagnostice, nepotriviri.................................................... 201 2. Adjectivarea participiului............................................................................... 202 3. Selecția auxiliarului de perfect compus și acordul participiului perfect........ 204 4. Testul obiectului intern.................................................................................. 211 5. Infinitiv vs supin............................................................................................ 216 6. Teste care funcționează în alte limbi romanice............................................. 218 6.1. Cliticele pronominale partitive............................................................. 218 6.2. Subiectul postverbal "nud"................................................................... 219 7. Teste care funcționează în engleză................................................................. 220 7.1. Construcția cu expletivul there............................................................. 220 7.2. Inversiunea locativă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
care au fost explicate și din alte perspective. Deși, aparent, este vorba despre un inventar al diagnosticelor propuse pentru inacuzativitate, unele legate de limba română (adjectivarea participiului, selecția auxiliarului de perfect compus, testul obiectului intern, nominalizarea ca infinitiv sau ca supin), altele, formulate pentru alte limbi (limbi romanice, germanice, slave), scopul mai profund al acestui demers este verificarea (și infirmarea) ipotezei că româna nu este sensibilă la distincția sintactică inacuzativ vs inergativ. Al cincilea capitol este intitulat Două verbe ergative de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
A ieșit că trebuie să mai plătim 22. Exemplul ales pentru ergative nu este însă relevant, neexistând nicio legătură între verbul de schimbare de localizare a ieși și verbul impersonal a ieși, folosit spre exemplificare de autori. 5. INFINITIV VS SUPIN Pornind de la analiza propusă de Grimshaw (1990) pentru limba engleză, Cornilescu (2001: 467−168)23 subliniază importanța ridicată a parametrului aspect pentru nominalizările românești: infinitivul este [+ Telic], iar supinul este [− Telic]. Cornilescu (2001: 476) observă că deși infinitivul și supinul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
impersonal a ieși, folosit spre exemplificare de autori. 5. INFINITIV VS SUPIN Pornind de la analiza propusă de Grimshaw (1990) pentru limba engleză, Cornilescu (2001: 467−168)23 subliniază importanța ridicată a parametrului aspect pentru nominalizările românești: infinitivul este [+ Telic], iar supinul este [− Telic]. Cornilescu (2001: 476) observă că deși infinitivul și supinul au comportament asemănător în structurile de tip nominalizare + obiect, sunt diferite în structurile de tip nominalizare + subiect, ceea ce constituie o situație neașteptată pentru nominalizări. În limbile romanice, subiectul în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
SUPIN Pornind de la analiza propusă de Grimshaw (1990) pentru limba engleză, Cornilescu (2001: 467−168)23 subliniază importanța ridicată a parametrului aspect pentru nominalizările românești: infinitivul este [+ Telic], iar supinul este [− Telic]. Cornilescu (2001: 476) observă că deși infinitivul și supinul au comportament asemănător în structurile de tip nominalizare + obiect, sunt diferite în structurile de tip nominalizare + subiect, ceea ce constituie o situație neașteptată pentru nominalizări. În limbile romanice, subiectul în genitiv este o marcă noneventivă, impunând o citire de tip rezultat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]