842 matches
-
Nelsen, Guth, 2005). Practic mobilizarea cognitivă este un factor complementar cu cei de natură economică (Cichowski, 2000), indivizii educați și care au avut suficiente resurse de tip uman ca să facă față cu succes tranziției sunt capabili să înțeleagă logica instituțiilor supranaționale și să se identifice cu acestea și cu valorile promovate de UE. Concordanța valorică între individ și instituțiile europene favorizează suportul pentru integrare, la fel ca și în cazul vechilor state membre, însă, conform studiilor (Gabel, 1998; Gabel, Whitten, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
generate de aceleași inflexiuni economice, ideologice sau politice. Oricât ne-am face că nu vedem aceste evoluții, ele survin implacabil, peste dorințele noastre. Asistăm la o dialectică interesantă, nelipsind ondulații contradictorii, precum (vezi Schriewer, 1997, pp. 19-20): opoziția dintre integrarea supranațională și diversificarea subnațională; opoziția dintre procesul de internaționalizare și cel de indigenizare; opoziția dintre fenomenele purtătoare de universalizare și cele ce configurează particularitățile istorice; opoziția dintre procesul de difuzare mondială și cel de receptare diferențiată, în funcție de culturi; opoziția dintre universalismul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
hibridă (prin multiapartenență socială și culturală) Tip urban Oraș-piață Armătură ierarhizată și orașe industriale Sistem „meta-politan” Instituții Parohii, cantoane și departamente, stat-națiune Comune, departamente, administrație centralizată, statul-națiune providențial, pacte, alianțe și tratate Aglomerate, țări, regiuni, stat-națiune providențial, organizații internaționale și supranaționale, ONG-uri. Comunitatea virtuală se adaugă, firesc, peste cea reală, relativizând-o, prelungind-o și complicând-o. Ea nu se mai definește prin proximitate fizică. Noul spațiu virtual recuperează câte ceva din notele spațiului real, dar adaugă și ceva în plus
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nici una dintre acțiunile finanțate din acea linie de buget nu a fost dedicată Balcanilor de Vest. În interiorul UE, coordonarea și cooperarea În privința capabilităților are două dimensiuni - una orizontală (coordonare Între cei trei piloni) și una verticală (Între UE, ca organizație supranațională cu structură instituțională proprie, și statele membre UE). Ambele dimensiuni au funcționat destul de bine În ultima parte a crizei din Balcanii de Vest. Acest fapt se datorează și lecțiilor Învățate la Începutul anilor ’90 (recunoașterea Croației și Sloveniei), faptului că
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
despre caracteristicile literaturii vechi bulgare. Teoria lui Lihaciov (formulată prin anii ’60 și reluată apoi în câteva rânduri) este mai amplă. Evocând relațiile stabilite între culturile sud-est și est-europene (într-o comunicare ce conta pe tezele „universaliste” ale unei ortodoxii supranaționale) și ajungând la încheierea că aceste legături au reușit să construiască o „cultură comunitară” (la baza căreia se află în bună măsură cea bulgară), prin intermediul căreia slavii au comunicat cu Bizanțul, Lihaciov (neinformat în privința vechii literaturi românești) socotea că influența
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
manifesta și politica sa externă va funcționa după alte exigențe, având alte perspective. Ergo, este, în mod necesar, vorba de un alt tip de politică externă și de diplomație, acum când România face parte și se integrează în U.E. organizație supranațională. Lăsând de o parte, ipocrizia de ocazie (pro domo) care nu onorează și nu ajută cu nimic din ceea ce este pozitiv, trebuie să recunoaștem că suveranitatea statelor membre ale Uniunii Europene este efectiv afectată și că procesul de transfer al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ideea adoptării deciziilor în C.A.E.R. prin vot majoritar și supunerea tuturor țărilor majorității. România s-a opus acestei încercări, arătând că aceasta contravine suveranității naționale a statelor membre; principiul majorității în adoptarea hotărârilor se aplică exclusiv în organizațiile supranaționale. La inițiativa și insistențele țării noastre, s-a convenit ca hotărârile C.A.E.R. să devină obligatorii doar pentru țările care își exprimă interesul față de hotărârile respective. Poziția în spiritul căreia România a acționat tot timpul a fost recunoscută ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care își exprimă interesul față de hotărârile respective. Poziția în spiritul căreia România a acționat tot timpul a fost recunoscută ca fiind justă abia în anul 1987 de către M. Gorbaciov, care a declarat răspicat: "C.A.E.R.-ul nu este organizație supranațională. În cadrul său, totul se rezolvă nu prin majoritate de voturi, ci pe baza consensului, adică a principiului unanimității"19. O altă încercare s-a referit la impunerea unei anumite diviziuni a muncii în agricultură între țările membre C.A.E.R.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
1964, s-au reafirmat principiile politicii externe românești și s-a dat un nou și puternic impuls aplicării lor în continuare în toate domeniile. În perioada la care mă refer, U.R.S.S. urmărea implicit învestirea Tratatului de la Varșovia cu atribuții supranaționale și transformarea lui în instrument de aplicare a "doctrinei Brejnev" potrivit căreia Pactul ar fi avut dreptul și chiar obligația să intervină militar, ca în anii 1956 (Ungaria) și 1968 (Cehoslovacia), la aprecierea Moscovei că socialismul s-ar afla în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Reciproc), în componența: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Polonia, România, Ungaria și U.R.S.S. La 5 mai 1949, cu sediul la Strasburg, a luat ființă o organizație eminamente politică Consiliul Europei având în componență 10 (zece state), cu atribuții supranaționale; astfel, Europa de Vest constituia unul dintre cei trei mari poli de putere din lumea occidentală, împreună cu S.U.A., Canada și Japonia. Pe plan economic, confruntarea Est-Vest a decurs în limite mai puțin democratice, dar cu implicații politice care au afectat ordinea mondială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o perioadă distinctă, chiar unică, în politica externă și diplomația României postbelice. Desprinderea de Moscova se bucura de o largă susținere populară. Apropierea României de Occident depășea condițiile celorlalte state est și central-europene; România rezista și presiunilor sovietice de integrare supranațională în cadrul C.A.E.R.; România devenise, în acest timp, membră G.A.T.T., era acceptată la Fondul Monetar Internațional, precum și la Grupul celor 77. România avea o diplomație activă, atât la nivel înalt, cât și la cel al aparatului diplomatic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o primă consecință creșterea prestigiului țării la cancelariile principale din Vest; România a reușit, totodată, prin acțiuni diverse, să depășească, prin amploare, alte state membre ale Tratatului de la Varșovia și C.A.E.R., rezistând inițiativelor U.R.S.S. de a integra supranațional statele membre ale C.A.E.R. România primise statutul de membră G.A.T.T. și fusese acceptată la Fondul Monetar Internațional. România, prin diplomația sa, se exprima frecvent pentru creșterea rolului O.N.U. și contribuia, tot mai des, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
atribuțiile Comisiei Dunării, peste ceea ce se prevedea în Convenție. Poziția României a fost tranșantă, neacceptând ca acesteia să i se confere competențe care aparțin statelor pe al căror teritoriu curge Dunărea și să o transforme pe aceasta într-un organism supranațional. C. Episoade din negocierile care au avut loc pe această problemă Am participat, ca reprezentant al României (ca șef al delegației, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Transporturilor), la celelalte reuniuni, care au urmat după sesiunea Comisiei Dunării din 1994, ale Comitetului pregătitor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de cei care au luptat toată viața pentru independența și neatârnarea României față de Uniunea Sovietică. Deocamdată, în acest nou context european, procesul de globalizare continentală se exprimă prin extinderea structurilor N.A.T.O. și ale Uniunii Europene. De aceste două organizații supranaționale sunt legați termenii de stabilitate, securitate și dezvoltare. După mine, acesta este un proces aflat încă în stare incipientă, de acomodare a practicii legăturilor bilaterale la un sistem integrat de relații multilaterale, precum și de cuprindere a tuturor țărilor europene. Încă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să se audă o voce monotonă: — Addendumul Unthankului Mare la procesele verbale ale Adunării Generale: Provost Lanark s-a referit la problemele serioase privind forța de muncă, locuințele, sănătatea și poluarea din Unthank. Președintele Monboddo le-a legat de criza supranațională din aceste zone și a anunțat oficial că soluționarea acestor probleme trebuie să aștepte soluționarea primară a crizei de energie mondiale. Provost Lanark a solicitat o abordare urgentă a dificultăților locale pentru că acestea afectează spectrul 0-18. Președintele Monboddo a sugerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
inovații și colaborare. Vom accede la acest comerț cu adevărat liber până în 2015. Acest eveniment va contribui la creșterea PIB-ului cu mai mult de 5% creștere anuală și va fi o sursă de inspirație pentru piețele libere și cooperarea supranațională. Vom asista la un comerț dinamic global, care se va extinde dincolo de granițele și barierele politice. Dintre toate tendințele principale care vor contribui la crearea unui viitor prosper, această inovație va fi cea mai importantă. Timp de mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de lemn. Problema cu care ne confruntăm acum va deveni în anii următori problema de bază a speciei noastre. Guvernele vor trebui să intervină în mod serios și să ia măsuri severe. Dacă n-o vor face, vor veni Organismele Supranaționale care îi vor obliga, pentru că va fi în joc viitorul planetei Terra. Misiunea noastră nu e să punem față în față sulițele otrăvitoare cu gloanțele și cu buldozerele într-o bătălie locală, ci să punem față în față acțiunea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
indiferente. Într-un cuvânt, globalizarea produce cultura și, în același timp, este chiar ea o cultură; un nou mod de a înțelege efortul de organizare a relațiilor sociale și a raporturilor dintre local și global, dintre Stat - națiune și unități supranaționale. Lumea întreagă a devenit o casă mare, casa umanității. Niciun om nu se poate regăsi pe dinafară. Niciunul nu poate spera să se salveze singur, printr-o „arcă” imposibilă, economică sau ecologică. În fața provocărilor noului fenomen care sfidează persoana umană
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mod special de faptul că schimbările din țările foste socialiste reprezintă în mod primar un proces internațional și doar secundar unul național. Logica procesului de schimbare în fostele țări socialiste din Europa trebuie căutată în primul rând într-o logică supranațională. În consecință, strategia tranziției în zona Europei prezintă o înaltă comunalitate structurală pe fondul căreia, datorită unei pluralități de factori specifici, se produce o anumită variație, aceasta având însă o pondere secundară. Trei straturi ale strategiei tranzițieitc "Trei straturi ale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
poate fi acceptată în principiu, dar numai ca o largă difuzare și influență politică a societății civile, a forțelor politice pentru generalizarea unor principii democratice de guvernare, iar nicidecum sub forma unui "tratat cu privire la democrație" impus statelor de către o autoritate supranațională; dreptul internațional public nu cunoaște în nici un caz un proces de "deconstituționalizare", deoarece principiile și normele sale de bază au fost reafirmate prin numeroase instrumente juridice având valoare obligatorie. Dacă nu poate fi vorba de impunerea dreptului internațional sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Implicarea parlamentelor naționale în sistemul decizional al U.E. este un proces care a început și care va continua. Este un proces necesar, impus de cerința asigurării legitimității democratice a politicilor adoptate de U.E., prima cerință a unui organism multinațional și supranațional care își propune să motiveze și să-și asigure cetățenii și statele membre că trăiesc mai bine în interiorul lui decât în afara lui. Este de așteptat ca acest proces să continue, după ce vor fi fost experimentate și asimilate noile forme de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în legislațiile naționale a unui asemenea drept fundamental cum este cel de a nu fi discriminat, sub nici un temei. Mai mult sau mai puțin evident, legiuitorul național, deosebit de activ în acest interval, a fost influențat pozitiv de liniile directoare comunitare (supranaționale) referitoare la politicile macroeconomice și politicile de ocupare a forței de muncă, politici în care s-a aplicat Metoda Deschisă de Coordonare. Un impact, de asemenea evident, l-au avut o serie de directive care priveau munca derulată în baza
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
studiul se mărginea doar la a semnala că, în raport de evoluțiile politice și guvernamentale din statele membre, conceptul de "modernizare a dreptului muncii" este utilizat diferit, fie pentru o reformare a dreptului muncii, fie pentru a răspunde cerințelor instituțiilor supranaționale ale Uniunii Europene (spre exemplu "reforma privind piața națională a muncii cerută de Uniunea Europeană pare a genera controverse și relevă puternice divizări ideologice"). Studiul semnala riscul ca dreptul muncii să se depărteze de tradițiile legislative naționale și de a pierde
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
actorilor (partenerilor sociali) și este controlată în mod sistematic, constant și de o manieră eficientă. Acțiunea comunitară trebuie să fie complementară celei a statelor membre, mai ales că munca la negru, în spațiul social comunitar, capătă tot mai multe accente supranaționale. Nu s-a ajuns însă la nici un acord asupra tipului de acțiune comunitară, propunându-se măsuri ce se întind de la instrumente cu caracter declarativ (rezoluții ale Consiliului) până la schimburi de bune practici și forme bi sau multilaterale de cooperare administrativă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Constituțional care nu mai este de actualitate, dar rămâne discutabil, în rest. De lege lata, colaborarea în domeniul justiției și afacerilor interne constituie un pilon care se plasa (și se plasează încă) în sfera cooperării interguvemamentale și nu ținea de supranațional 7; așadar, nu se putea pune, pur și simplu, problema transferului de competențe prin substituirea statelor, de către Uniunea Europeană. Rămâne indiscutabil în opinia noastră faptul că Uniunea Europeană nu are competențe în domeniul extrădării sau al altor forme de cooperare judiciară și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]