255 matches
-
litera corespunzătoare: a) floare este o noțiune individuală; b) raționament este o noțiune vidă; c) pătrat cu patru unghiuri este o noțiune pleonastică. 3. Noțiunile sînt: a) vide; pleonastice; b) generale; individuale; c) totale; nereferențiale. 4. Construiți cîte o noțiune supraordonată pentru noțiunile date: a) propoziție................................... ........ b) brad......................................... ........ c) german....................................... ........ 5. Negați noțiunile: a) noțiune...................................... ........ b) floare galbenă...................................... ........ c) valid........................................ ........ 6. Precizați raportul logic dintre: a) zăpadă; c) propoziție; raționament.................................. ........ . 7. Exemplificați raportul logic exprimat de diagrame: . 8. Generalizați noțiunile: a
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și de care se desprinde, clipe în care omul pătimitor se privește pe sine dintr-o zonă supraordonată pătimirii. În al treilea cânt, bătrânii sfetnici ai Troiei stau pe parapetul din înaltul zidurilor și privesc spre câmpie, unde, alături de armata lor, se află, desfășurată, armata dușmană, cea care, de zece ani, prefăcuse în suferință vechea și tihnita fericire
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
financiară este știința acestei gospodării. Știința financiară ne dă regulile și principiile după care statul și 10 Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a doua, Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 380. Capitolul 1 15 15 celelalte organizațiuni publice subordonate sau supraordonate lui își procură, administrează și întrebuințează bunurile economice și mai ales banii într-o epocă unde predomină schimbul în viața economică”. Știința finanțelor a cunoscut după cel de-al Doilea Război Mondial, abordări și mai variate decât până atunci, atât
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
tabuurilor”. În toate mitologiile antice se remarcă aceste tendințe. Configurarea personajelor mitologice, precum și acțiunile lor sunt libere, nesupuse cenzurii. Ceea ce este „interzis” oamenilor este „permis” zeilor. Dar zeii nu sunt altceva decât „replica” simbolică a oamenilor, o replică de ordin supraordonat. În felul acesta se operează un „transfer” de la oameni la zei, obținându-se „descărcarea pulsională” prin actele și conduitele acestora din urmă. Ritualurile se prezintă ca acte periodice de „descărcare pulsională” prin care se mențin ordinea și echilibrul comunităților social-umane
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
și Europa. Privită nu numai ca o unitate exterioară, ci și interioară, Europa nu poate, deci, însemna altceva decât că ar trebui înțeleasă ca o formă de stat multinațional, a cărui structură ar consta în aceea că o idee națională supraordonată, și anume, tocmai aceea a Europei multinaționale, se extinde asupra acelora aparținând națiunilor individuale unite în cadrul ei, fără să le anuleze însă. Pe ce se poate baza conștiința identității europene (selectiv): • statul național definit de forțele de coeziune ale conștiinței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
identității naționale și un garant al existenței acesteia. De aceea, forțele interne de coeziune ale Europei unite trebuie să fie analoage celor ale națiunii individuale. Cine nu înțelege esența contextului național nu va avea acces nici la esența acelei solidarități supraordonate care constituie temelia unității europene, nu numai superficial, ci și în adâncimea acesteia. Altfel exprimat: Națiunea și Europa se află una față de cealaltă într-un raport de complementaritate. Europa este o parte componentă integrală a fiecărei din națiunile sale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
un tip de învățare care apelează la evenimentele interne de obicei cunoscute sub numele de gândire. Două sau mai multe reguli deja învățate sunt combinate într-un anumit mod pentru a produce o nouă capacitate, care depinde de o regulă „supraordonată”. Încă din ordinea de prezentare apare un criteriu de complexitate graduală, care dispune variatele tipuri de învățare de-a lungul unei scale ascendente de ierarhizare. Studiile lui Skinner au impus și un alt tip de învățare: învățarea prin descoperire (prin
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
dormim, dar ne mai acopeream unii pe alții. M. M.: Vă știați mai bine. Până la urmă ce să faci? S. B.: Important era să nu fie niciun eveniment, să fie totul ok. Dacă suna "Distilatul", cum se chema Divizia, unitatea supraordonată, întreba unde e ofițerul de serviciu și îl mai acopeream. "Distilatul" suna uneori pe la ora două noaptea, pe la trei. Erau apelurile de control. De aceea și Roșu, care făcea și el des de serviciu în PC, a cerut sprijin tot
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
2. Strategii de reducere a conflictului: Focalizarea pe schimbarea atitudinilor Centrarea demersului pe schimbarea comportamentelor se poate realiza prin: -utilizarea „integratorilor” Îapelul la persoane cu influență în grup pentru a reduce intensitatea conflictelor); -rotirea responsabilităților în grup; -identificarea unor obiective supraordonate intergrupurilor pentru ca grupurile să lucreze împreună. 3. Strategii de rezolvare a conflictului: 1. Renunțarea Îla obiective și la relație, evitând și persoana și problema aflată în litigiu). Este o strategie orientată spre ocolire și se caracterizează prin faptul că, deși
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
dormim, dar ne mai acopeream unii pe alții. M. M.: Vă știați mai bine. Până la urmă ce să faci? S. B.: Important era să nu fie niciun eveniment, să fie totul ok. Dacă suna "Distilatul", cum se chema Divizia, unitatea supraordonată, întreba unde e ofițerul de serviciu și îl mai acopeream. "Distilatul" suna uneori pe la ora două noaptea, pe la trei. Erau apelurile de control. De aceea și Roșu, care făcea și el des de serviciu în PC, a cerut sprijin tot
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
afirmarea puternică a eului. Această componentă nu este orientată spre randamentul la învățătură ca sursă de situație socială primară, ci mai degrabă spre asemenea realizări în măsura în care ele îi asigură individului aprobarea din partea unei persoane sau grup supraordonate cu care el se identifică în sensul de dependență față de acestea și de la care, în cazul încuviințării, el dobândește o situație socială în mod indirect sau derivat. Această ultimă categorie de situație socială nu este determinată direct de nivelul randamentului
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
nu este determinată direct de nivelul randamentului propriu al individului, ci de permanenta acceptare a sa de către persoana cu care se identifică. Iar cel care beneficiază de acest statut derivat are toate motivele să obțină și să păstreze aprobarea persoanei supraordonate respectând normele și speranțele acesteia (inclusiv pe acelea referitoare la rezultatele la învățătură) - deoarece o asemenea aprobare tinde să confirme situația sa socială derivată. Fiecare în parte, sau toate cele trei componente ale motivației învățării pot intra în joc, în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
se naște acum posibilitatea operațiilor cu operații. Aceste achiziții permit câștigarea dimensiunii ipotetico - deductive a gândirii, ceea ce are ca urmare inversarea raportului între planurile gnoseologice. Dacă până acum, drumul cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoria supraordonată. Drumul gândirii de la posibil către real este deschis, realul fiind una dintre variante, dar nu singura (în viziunea lui Piaget, în acest salt cognitiv își are rădăcinile idealismul adolescenței). Acest model a primit, în timp, numeroase confirmări, dar și infirmări
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
stadiul anterior și apare posibilitatea operațiilor cu operații; aceste achiziții permit câștigarea dimensiunilor ipotetico -deductive, fapt ce are ca urmare inversarea raportului între planurile gnoseologice (dacă până acum drumul cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoric supraordonată). Modelul lui Piaget a primit numeroase confirmări dar și infirmări parțiale sau critici: - limitarea studierii ontogenezei cognitive la perspectiva logicii clasice care nu acoperă totuși spațiul cognitiv; - neluarea în calcul a interacțiunii sociale ca mediator cognitiv între realitatea fizică și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
judecată), iar limbajul mai bogat și mai nuanțat. II.3 Orizonturi în studiul dinamicii personalității Personalitatea elevilor este domeniul cel mai larg, dar și cel mai fecund de referință al cercetărilor în materie de educație. Ea ocupă o poziție oarecum supraordonată,”strategică”, constituind baza necesară înțelegerii domeniului de care ne vom ocupa: motivația activității școlare. Viziunea istorică, integrativă și dinamică pe care trebuie s-o avem asupra personalității este reclamată de exigențele analizei operațional pedagogice și psihosociale. Concept cu largă deschidere
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
adică din indivizi care împărtășesc aceleași credințe, obiceiuri, valori, sisteme de simbolizare etc. (vezi supra, § 1, 2, 5, 6) etc. Elementele fundamentale ale identității culturale sunt: religia, istoria (vezi supra, § 4) și limba (vezi capitolul III). Identitatea culturală este identitatea supraordonată care configurează și, totodată, rezultă din identitatea personală și identitatea de grup a individului. 7.1. Identitatea personală Identitatea personală (engl. self-identity, self-concept, personal identity) este suma tuturor cunoștințelor și percepțiilor despre sine ale unei persoane, incluzând atribute (caracteristici) fizice
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
directe, necorupte de atenuatori și intensificatori; folosirea actelor de vorbire indirecte, atenuate sau intensificate în vorbirea dintre persoane cu grad de intimitate ridicat generează implicaturi conversaționale (pedanterie, ironie, glumă etc.). Maximele cooperării (cantitatea, calitatea, relevanța și maniera) au o maximă supraordonată: maxima prudenței. „Fii prudent!” Prudența comunicativă este legată de posibile consecințe negative în plan evenimențial și/sau deteriorarea imaginii publice a unuia dintre interlocutori. Cuvântul este pus deci sub semnul prejudiciilor pe care le poate aduce: „Atenție ce și cum
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intră ușor în vorbă (la coadă, la policlinică, în stația de autobuz, în tren) abordând superficial teme impuse de situația de comunicare (sănătate, orarul autobuzelor) sau generale, legate de vreme, politică, familie; temele sunt, de obicei, abordate superficial și conțin supraordonate acte de vorbire de tipul sfaturi, atenționări, nemulțumiri legate de diverse aspecte ale vieții sociale. Ca secvențe introductive în cadrul dialogului, secvențele fatice sunt reduse, uneori pot lipsi, datorită sentimentului comunitar existent între vorbitori și datorită poziției de rol care predetermină
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că există o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ipotipoză din retorica antică). Demonstrativul contribuie la atragerea privirii cititorului asupra referentului, și astfel deicticul acest devine acceptabil. Anaforele pronominale (el, lui) și anafora definită prin hiperonim (bărbatul) sînt în schimb reluări absolut clasice. Relația de la un termen hiperonim sau supraordonat (bărbatul) la un termen hiponim (francezul/acest francez) funcționează într-un sens absolut canonic. Am accepta mult mai greu înlănțuiri precum: "Un copil >> băiatul/acest băiat" (T5) sau Un bărba >> francezul/acest francez (T29). Urmarea [UN N1 (hiponim) + UL/ACEST
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a angajatului. Este indicat ca aceste certificate să se găsească la dispoziția dumneavoastră sau chiar să fie afișate discret Într-un anumit loc al camerei de terapie. Asigurarea se poate obține, de obicei, la un preț rezonabil printr-o organizație supraordonată, cum sînt, de exemplu, Asociația Reiki sau Federația Britanică Reiki. În ceea ce privește organizațiile similare, cereți o părere avizată Maestrului ce v-a inițiat, În cazul În care trăiți și practicați În alte țări.) Alte costuri de care trebuie ținut seama sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Prop. 4: [ÎNTRE, ÎNFRUNTĂRI, POLIȚIE, BLACK PANTHERS] Prop. 5: [TIMP: DIN, ÎNFRUNTĂRI, VARĂ] Prop. 6: [PRIMELE, VARĂ] Prop. 7: [TIMP: ÎN, VARĂ, 1969] Analiza operațiilor de comprehensiune din această primă frază este următoarea: "P4 este selectată ca fiind o propoziție supraordonată deoarece este singura propoziție de introducere, în ansamblu, care este direct legată de titlu: aceasta are în comun cu titlul conceptul de POLIȚIE. [...] P1, P2, P3 și P5 sunt direct subordonate propoziției P4; aceasta deoarece au în comun argumentul LOVIRE
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau proprietăți) obiectului asigură unitatea secvenței descriptive. Etapele sunt următoarele: a) descrierea mustății (propoziție descriptivă elementară); b) descrierea pălăriei (propoziție descriptivă elementară); c) formarea legăturii dintre ele, creând o nouă structură ierarhică, aflată în raport de dependență cu un termen supraordonat (nume propriu). Se arată în acest fel operația de trecere de la o referință non-specifică implicată printr-o operație de extragere (o mustață, o pălărie) la o referință specifică (mustața și pălăria lui Charlot). Există însă și alte procedee de descriere
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
neordonate) la starea finală (totul este încheiat). Însă schema pe care o propun acum ține seama, în mai mare măsură, de faptul că această structură poate fi asimilată unui proces de condensare lexicală: trecerea de la lista [b] la un lexem supraordonat [a], care servește rețetei de temă-titlu, prin intermediul [c] al verbelor de acțiune. G. Vigner (1990: 109)22 identifică această dinamică, însă fără să releve consecințele tipologiei care se impune: un astfel de proces corespunde structurii descrierii. Putem afirma că textul
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
implementării curriculumului); • obiectivele clare și așteptările înalte de la elevi; • sistemul funcțional de monitorizare a progresului elevilor; • preocuparea permanentă pentru dezvoltarea personalului școlii; • implicarea activă (cu valoare stimulativă) a părinților și a comunității în viața școlii; • susținerea școlii din partea structurilor manageriale supraordonate; • sistemul de valori cu rol de direcționare a membrilor organizației școlare; • existența unei interacțiuni și a unei comunicări intense între membrii organizației, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Măsurarea eficacității presupune stabilirea unor parametri clari; printre aceștia se numără
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]