276 matches
-
al sistemului lui Darwin.“ Selecția naturală acționează la fiecare nivel al organizării biologice, de la gene la celule, la organisme individuale, deme (totalitatea indivizilor unei specii dintr-o anumită regiune care pot interacționa și se pot încrucișa), specii și grupuri sistematice supraordonate speciilor. Variațiile de caractere promovate de către selecția naturală la fiecare nivel se propagă la alte niveluri ale ierarhiei. De exemplu, variațiile de la nivel genetic se propagă la nivelul organismelor unicelulare și pluricelulare, iar variațiile de la nivelul acestor organisme se propagă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un tip de învățare care apelează la evenimentele interne de obicei cunoscute sub numele de gândire. Două sau mai multe reguli deja învățate sunt combinate într-un anumit mod pentru a produce o nouă capacitate, care depinde de o regulă „supraordonată”. Încă din ordinea de prezentare apare un criteriu de complexitate graduală, care dispune variatele tipuri de învățare de-a lungul unei scale ascendente de ierarhizare. Studiile lui Skinner au impus și un alt tip de învățare: învățarea prin descoperire (prin
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
unei decadențe: actul originar al unei astfel de decadențe este deja prezent în întemeierea doctrinei celor două lumi de către Socrate și Platon, cu alte cuvinte în postularea unei lumi ideale, transcendente, în sine, care în ipostaza de lume adevărată este supraordonată lumii sensibile, considerată în schimb ca lume aparentă. De ce toate acestea? Deoarece nu peste mult timp lumea suprasensibilă, ca lume ideală, se va dovedi inaccesibilă, iar caracterul inaccesibil semnifică o imperfecțiune a ființei, o diminuare a consistenței sale ontologice și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Prop. 4: [ÎNTRE, ÎNFRUNTĂRI, POLIȚIE, BLACK PANTHERS] Prop. 5: [TIMP: DIN, ÎNFRUNTĂRI, VARĂ] Prop. 6: [PRIMELE, VARĂ] Prop. 7: [TIMP: ÎN, VARĂ, 1969] Analiza operațiilor de comprehensiune din această primă frază este următoarea: "P4 este selectată ca fiind o propoziție supraordonată deoarece este singura propoziție de introducere, în ansamblu, care este direct legată de titlu: aceasta are în comun cu titlul conceptul de POLIȚIE. [...] P1, P2, P3 și P5 sunt direct subordonate propoziției P4; aceasta deoarece au în comun argumentul LOVIRE
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau proprietăți) obiectului asigură unitatea secvenței descriptive. Etapele sunt următoarele: a) descrierea mustății (propoziție descriptivă elementară); b) descrierea pălăriei (propoziție descriptivă elementară); c) formarea legăturii dintre ele, creând o nouă structură ierarhică, aflată în raport de dependență cu un termen supraordonat (nume propriu). Se arată în acest fel operația de trecere de la o referință non-specifică implicată printr-o operație de extragere (o mustață, o pălărie) la o referință specifică (mustața și pălăria lui Charlot). Există însă și alte procedee de descriere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
neordonate) la starea finală (totul este încheiat). Însă schema pe care o propun acum ține seama, în mai mare măsură, de faptul că această structură poate fi asimilată unui proces de condensare lexicală: trecerea de la lista [b] la un lexem supraordonat [a], care servește rețetei de temă-titlu, prin intermediul [c] al verbelor de acțiune. G. Vigner (1990: 109)22 identifică această dinamică, însă fără să releve consecințele tipologiei care se impune: un astfel de proces corespunde structurii descrierii. Putem afirma că textul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
către principiu, deoarece nu poate să se înalțe dincolo de postulate; el utilizează drept imagini chiar obiectele imitate de către altele inferioare lor, folosindu-se de aceste imagini drept entități ce se impun opiniei cu claritate și tărie, pentru cunoașterea celorlalte realități/supraordonate"485. Avem de-a face cu un simulacru, ceea ce vedem este, de fapt, o imitație a unei lumi care, în absența unui efort de cunoaștere susținut și a unei minți exersate, ne rămâne necunoscută. În fond, Platon avertizează asupra incapacității
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai ales, în acest caz, reformularea. De fapt, se face trecerea de la hiponimul "șepci" la hiperonimul "pălăriuță(e)" și, mai departe, la un termen supraordonat, mai vag: "lucru". Această progresie diminuează treptat specificul obiectului observat și face posibilă operația de asimilare finală. Un element evaluativ se alătură de fiecare dată termenilor supraordonați: "pălăriuță (făcută cu de toate)" și "sărmane lucruri" (schema 19). Dacă reperăm (paralelism
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de la hiponimul "șepci" la hiperonimul "pălăriuță(e)" și, mai departe, la un termen supraordonat, mai vag: "lucru". Această progresie diminuează treptat specificul obiectului observat și face posibilă operația de asimilare finală. Un element evaluativ se alătură de fiecare dată termenilor supraordonați: "pălăriuță (făcută cu de toate)" și "sărmane lucruri" (schema 19). Dacă reperăm (paralelism de construcție suplimentară) expansiunile relative ce urmează imediat celor două denumiri, ajungem la o relație de coerență pe două niveluri a cărei reprezentare ramificată semnalează coeziunea, dar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ierarhică a cunoștințelor Așa cum cere principiul didactic al sistematizării și continuității, conținutul învățării la fizică trebuie sistematizat ierarhic, de la simplu la complex; structurarea are ca bază relația de implicație, de la premize spre concluzii, de la condiții spre consecințe, de la subordonat la supraordonat. Învățarea ierarhică este cerută de interdependența elementelor caracteristice ale fenomenelor, de structura lor internă, de gradul de complexitate al acestora. Nu se poate învăța în mod conștient un conținut dacă nu au fost în prealabil însușite alte cunoștințe pe care
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
un tip de învățare care apelează la evenimentele interne de obicei cunoscute sub numele de gândire. Două sau mai multe reguli deja învățate sunt combinate într-un anumit mod pentru a produce o nouă capacitate, care depinde de o regulă „supraordonată”. Încă din ordinea de prezentare apare un criteriu de complexitate graduală, care dispune variatele tipuri de învățare de-a lungul unei scale ascendente de ierarhizare. Studiile lui Skinner au impus și un alt tip de învățare: învățarea prin descoperire (prin
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în fața dinamicii și provocărilor existențiale contemporane [11]. Analiza pertinentă și laborioasă, realizată din perspectivă geopolitică de Ilie Bădescu și Dan Dungaciu, a teoriei lui Turner privind ,,individualismul frontierei" ajunge la o concluzie similară. Orice frontieră necontrolată, sălbatică nu determină organizări supraordonate de tip neo-totalitarist, ci generează o reacție împotriva formelor de control direct supraordonat prin retragerea în familie, care de fapt întărește comunitatea familială [2, p. 41]. Este îmbucurătoare apariția Legii nr. 577/2003, care permite și tatălui din ianuarie 2004
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
perspectivă geopolitică de Ilie Bădescu și Dan Dungaciu, a teoriei lui Turner privind ,,individualismul frontierei" ajunge la o concluzie similară. Orice frontieră necontrolată, sălbatică nu determină organizări supraordonate de tip neo-totalitarist, ci generează o reacție împotriva formelor de control direct supraordonat prin retragerea în familie, care de fapt întărește comunitatea familială [2, p. 41]. Este îmbucurătoare apariția Legii nr. 577/2003, care permite și tatălui din ianuarie 2004 concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, după efectuarea a cel puțin 42 de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
clasă este, pe baza unei anumite omologii structurale, articulat pe principiile generatoare de opinii care sînt RS și deci la activitățile simbolice și perceptive ale actorilor sociali. Prototip: categorizare reperată de Eleonor Rosch (1973), cu un statut intermediar între clasele supraordonate și eterogenitatea elementelor aparținînd unui ansamblu sau altul. Grupul social, puternic diversificat, al "ca-drelor" se potrivește în mod util la analiza prototipică (Boltanski, Desrosières, Goubert-Seca, Thévenot). Acest tip de categorie este caracterizat prin frecvența mare de citare într-un test
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe care dogmatica și filosofia morală a libertății le-au disputat în decursul timpului, nu fără de patimă: • alternativa fatalistă, conform căreia omul este supus în totalitate voinței și determinării (necesității) divine, necesitate care reprezintă pentru om echivalentul unui implacabil destin supraordonat existenței sale; • alternativa voluntaristă, care acceptă ideea că omul este înzestrat cu un deplin "liber arbitru", în măsură să-i permită autonomia acțională în raport cu orice tip de determinare, divină inclusiv. Și una și alta dintre alternative au generat dileme dificil
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și de care se desprinde, clipe în care omul pătimitor se privește pe sine dintr-o zonă supraordonată pătimirii. În al treilea cânt, bătrânii sfetnici ai Troiei stau pe parapetul din înaltul zidurilor și privesc spre câmpie, 58 unde, alături de armata lor, se află, desfășurată, armata dușmană, cea care, de zece ani, prefăcuse în suferință vechea și tihnita
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și de care se desprinde, clipe în care omul pătimitor se privește pe sine dintr-o zonă supraordonată pătimirii. În al treilea cânt, bătrânii sfetnici ai Troiei stau pe parapetul din înaltul zidurilor și privesc spre câmpie, unde, alături de armata lor, se află, desfășurată, armata dușmană, cea care, de zece ani, prefăcuse în suferință vechea și tihnita fericire
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mari tipuri de procese, de componente ale actului învățării: procese-nucleu și procese-însoțitoare. În acest model al învățării se disting patru procese nucleu succesive (codarea, restructurarea, elaborarea și specializarea), interrelate, respectiv susținute de patru „procese însoțitoare“, activizante, motivogene: reglarea atenției, motivarea supraordonată, trăirea succeselor la învățătură și adaptarea la noile sarcini / probleme didactice (H. Rüppel, 1982). 6. Utilizarea competiției, a întrecerilor ca situații didactice motivogene. Aceste modalități se sprijină pe trebuința autoafirmării fiecărui elev și a grupului. Cercetările psihopedagogice (L. Negreț, 1983
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
principiu de ordine în haosul trecutului (Novick, 1988, p. 16). Trusa de scule intelectuale aflată la dispoziția istoricului conține un număr de sisteme de periodizare a trecutului. O formă convențională de îmbucățire a trecutului este organizarea sa în categorii cronologice supraordonate (an, deceniu, secol, mileniu). Cel puțin pentru istoria umană, unitatea seculară/centenară este de departe cea mai preferată. Însă nici structurarea cronologică a istoriei, în diverse unități temporale, nu este liberă de inferențe subiective. Intențiile ideologice pot fi ușor detectate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de-al Doilea Război Mondial, statul-națiune și ideologia sa legitimatoare naționalismul au pierdut teren în fața forțelor globalizării. Corelativ, identitatea națională, înainte vreme tronând suverană ca identitate supremă, este tot mai afectată de configurarea unor forme alternative de identificare socială, atât supraordonate identității naționale (i.e., europenism, cosmopolitanism, umanitarism), cât și subordonate acesteia (i.e., regionalism și chiar localism). O expresie a noilor vremuri postnaționaliste este și apariția instituțiilor trans- și supranaționale, la nivel global (Banca Mondială, Fondul Mondial Internațional etc.) sau continental (Uniunea Europeană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anumite aspecte, acești termeni nu au reușit să se impună în timp. Pentru a nu produce o confuzie terminologică și mai mare, au fost înglobați treptat în termenul mai larg de educație continuă, după cum a arătat evoluția practicii. Însă termenul supraordonat celui de educație a adulților, care a reușit totuși să se impună salutar și în domeniul pe care-l analizăm, este cel global de educație permanentă. Conceptul integrator de educație permanentă are trei dimensiuni: verticală, orizontală și interioară (Savicevic, 1999
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sub incidența măsurării, a acreditării, ea își va pierde caracteristica de învățare de plăcere. Figura 1.1. Educația extensivă Trecerea în revistă a termenilor mai des vehiculați în educația adulților, ca și a celor care se desprind logic din conceptul supraordonat de educație permanentă ne conduce spre concluzia unei varietăți a definițiilor elaborate, a unei varietăți terminologice. Registrul foarte larg de sensuri ale conceptului educație a adulților se întinde de la contestarea valabilității sale până la maxima complexitate a unui conținut foarte bogat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asupra proiectării activității didactice la nivel microeducațional, respectiv proiectarea cursurilor, a seminariilor, fără a ignora, desigur, articularea lor cu celelalte elemente ale unui program sau oferte ale unei instituții,dar și cu nevoile concrete ale comunității, deci raportarea la elementele supraordonate. Siebert (1997) și Tietgens (1992) propun următorul model de analiză, ce cuprinde o serie de elemente, pe care le vom detalia în continuare. Condițiile cadrului social - cuprind legi privitoare la educația adulților, la vacanțele de studiu, pentru promovarea muncii, care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de educație a adulților. Managementul și schimbarea la nivel de cultură organizațională sunt realmente dificile, datorită multitudinii caracteristicilor acestui tip de organizație. De aceea, premisele pot fi doar generale: - pentru ca să supraviețuiască, o organizație trebuie să facă apel la scopuri comune, supraordonate; - pentru ca ea să-și poată promova scopurile și obiectivele, trebuie mai întâi să le identifice; - este absolut necesar să fie stabilite obiectivele strategice (de exemplu, extinderea versus ridicarea calității programului); - pentru a se decela o opinie comună în privința valorilor promovate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumite aspecte, acești termeni nu au reușit să se impună în timp. Pentru a nu produce o confuzie terminologică și mai mare, au fost înglobați treptat în termenul mai larg de educație continuă, după cum a arătat evoluția practicii. Însă termenul supraordonat celui de educație a adulților, care a reușit totuși să se impună salutar și în domeniul pe care-l analizăm, este cel global de educație permanentă. Conceptul integrator de educație permanentă are trei dimensiuni: verticală, orizontală și interioară (Savicevic, 1999
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]