258 matches
-
a fost însoțită permanent de o politică păguboasă a cheltuirii resurselor și așa limitate. S-a spus, am spus, s-a văzut, că perioada dificilă pe care o parcurgem, criza asta sâcâitoare care roade în toate sectoarele, nu se datorează supraproducției, fiindcă noi nu putem fi într-o asemenea situație, este o criză atipică, determinată de consumul resurselor (cheltuirea banilor în mod irațional) care este însoțită peste tot și în tot locul de hoție și corupție. Traversăm o criză a proastei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
raporturi de productivitate (avînd caracter anonim și exprimînd dependența față de o instituție supraindividuală). Tendința societății avansate de a produce cît mai mult determină indivizii să consume cît mai mult. Fiindcă nu există nici o limită în satisfacerea nevoilor, se ajunge la supraproducție, intensificîndu-se astfel dorința omului de a poseda tot mai mult, dincolo de ceea ce reprezintă trebuințele lui naturale. Într-o astfel de societate omul nu mai este liber, este dezumanizat, trebuințele sale fiind condiționate de instituțiile producătoare de bunuri și servicii. Fiindcă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
501. Este dificil de împărtășit o asemenea afirmație. În teritorialitatea lor redusă, deoarece lumea economică despre care vorbim nu era o lume a spațiilor geografice foarte largi și uniform dezvoltate, este posibil ca aceste crize să fi fost și de supraproducție. De altfel, elementele tehnice care influențează decisiv economia au avut în permanență evoluții, dublate de dezvoltarea științei și de aplicațiile sale în economie, în producție. Circulația monedei metalice a fost o epocă a permanentelor căutări și a încercărilor de a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
opera sa "Salariu, preț, profit", arată: "Știți cu toții că din motive pe care nu este nevoie să le explic aici, producția capitalistă trece prin anumite cicluri periodice. Ea trece printr-un stadiu de acalmie, de înviorare crescândă, de prosperitate, de supraproducție, de criză și de stagnare"866. Există, în legătură cu dezvoltarea economică ciclică, o întrebare care persistă. Poate fi evitat ciclul în economie 867 ? Există și alte modalități, metode, dinamici de dezvoltare economică? Poate alege cineva o metodă de dezvoltare sau alta
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în primul rând, de ordin cantitativ, ce țin de volumul activității economice. Produsul Intern Brut este cel mai des utilizat, dar pot fi folosiți și alți indicatori. În ceea ce privește fazele unui ciclu economic, Marx le denumește ca fiind: acalmia, înviorarea, prosperitatea, supraproducția, criza și stagnarea 893. În raport cu evoluția PIB în mărimi relative (procente față de perioada anterioară), un ciclu economic poate fi vizualizat grafic în modul următor: Fig. 7.7 Ciclul economic Punctul A este un punct de maximum economic în care ciclul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a ciclului economic în care se formează un surplus de mărfuri, în raport cu capacitatea limitată de cumpărare a populației. Ceea ce duce la scăderea producției, la falimente, șomaj"909. În acest sens, putem spune că nu există "criză financiară" sau "criză de supraproducție" sau "criză imobiliară". Există doar criză economică, ale cărei cauze și efecte sunt diferite, de la o etapă la alta, în funcție de ciclul economic pe care-l parcurge societatea umană, determinat de capacitățile umane de luptă cu raritatea. Crizele sunt momentul în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de producție, la capătul unui ciclu economic. După saturație urmează criza economică și nerecunoașterea costurilor factorilor de producție, dar și ai mărfurilor pe care se bazează ciclul economic respectiv. Saturația dă semnalul crizei. Primul semn de saturație îl reprezintă stocurile, supraproducția și ofertele în găsirea unor noi soluții de vânzare. În exemplul crizei din SUA, semnalul saturației l-au reprezentat încercările guvernului american de a vinde case oricui, chiar și persoanelor cu venituri modeste. De asemenea, vânzările de autoturisme în rate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Cele mai multe economii, în lipsa capacității de mobilizare a bunurilor, înregistrează chiar situații de criză economică plus inflație, și devin cazuri extrem de grave, cu pericol foarte mare de evoluție spre haos și dezordine economică. Keynesismul "este o teorie a crizei (ciclice) de supraproducție și a ieșirii din criză"932. Keynes a oferit soluția investițiilor în infrastructură, oferind întâietate combaterii șomajului, tocmai plecând de la constatarea că efectele crizei sunt foarte greu de suportat și că populația are o limită a suportabilității sociale în abordarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
făcută vreo corelație a crizelor economice cu cele de natură astronomică. Concluzia noastră este că teoria lui Jevons referitoare la cauza crizelor economice este de necrezut sau, și mai sigur, de neluat în seamă. Apariția și manifestarea unor crize de supraproducție a fost considerată de mulți economiști ca fiind specifică perioadei ce a început odată cu introducerea producției mașiniste în industria textilă, și, în special, după revoluția industrială din Anglia (1780-1840), când s-au putut crea producții industriale mari. O mulțime de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
în perioada de dinaintea declanșării unei crize economice, când se remarcă existența unei bune stări generale, apare o creștere a prețurilor, dacă, de fapt, pe piață există o supraabundență de produse? Putem oare considera (din acest punct de vedere) că nu supraproducția este cea care generează criza economică, ci supraconsumul determinat de bunăstarea generală? În cadrul economiei capitaliste contemporane, în diferite țări industrializate, problema producției este direct corelată pe baza unor studii detaliate de marketing -, cu necesarul pieței, stabilit în funcție de structura consumului, precum și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
înlocuirea lui cu un sistem de tip socialist, fără clase și fără așa-zisa exploatare a forței de muncă. Jean Sismondi 14, fără a fi socialist, a fost un susținător convins al concepției socialiste; el a susținut ideea după care supraproducția era determinată și direct corelată cu mizeria în care trăia marea masă a cumpărătorilor formată din clasa muncitoare. Mizeria acestei clase sociale era, în opinia lui Sismondi, determinată de doi factori esențiali: ─ lipsa mijloacelor financiare necesare pentru cumpărarea produselor respective
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
câștigați: ─ se pot cumpăra bunuri de uz curent sau de folosință îndelungată și ─ se pot face economii. În afară de creșterea prețurilor, care se manifestă oricum cu ocazia sau înainte de declanșarea crizei economice -, apare și un alt aspect, ce merită analizat. Dacă supraproducția sau abundența de produse se identifică cu un rău socio-economic, ce se întâmplăm oare în ipoteza unei insuficiente producții, care ar avea ca urmare directă lipsa acută a unor produse de uz curent sau de trebuință îndelungată? În asemenea condiții
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
periferia societății, nu este lăsată să moară, ci ei sunt ajutați de societate prin diverse instituții filantropice. În aceste condiții apar o serie de întrebări, cum ar fi: ─ în fazele de dezvoltare a economiei moderne și de existență a unei supraproducții și a tuturor condițiilor de asigurare a necesităților populației, se mai poate discuta despre "exploatarea omului de către om"? ─ dispar oare contradicțiile specifice economiei capitaliste? ─ dispar conflictele sociale și lupta de clasă? Înseamnă oare că în aceste stadii, reducându-se, sau
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
până la moartea sa publicate ulterior de către Engels -, se poate remarca că nu există o prezentare sistematică cu privire la teoria crizelor. Multiplele sale referiri la manifestarea crizelor sunt corelate cu tendințele de creare și evoluție a ratei profitului, cu relația existentă între supraproducție și subconsum. La o analiză mai profundă a acestei concepții, se poate constata lipsa unei documentări, a unui punct de vedere clar și chiar pierderea din vedere (în mod voit sau nu) a unor aspecte dintre cele mai simple, dovedind
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
fenomenele manifestate în timpul crizelor economice. Marx nu prezintă niciun detaliu cu privire la "fenomenele care se manifestau în timpul crizei". Totodată, căutând să prezinte condițiile mizere în care trăia clasa muncitoare "exploatată", nu explică de ce era necesară și cât de mare era acea supraproducție destinată majorității populației în vederea satisfacerii nevoilor de consum (atâta timp cât acestei clase sociale nu i se asigurau așa cum am mai amintit -, decât modeste mijloace de subzistență și reproducție a forței de muncă), și, în același timp, permițându-i capitalistului industrial să
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
consum ale majorității populației, a populației muncitoare? Dacă era interesat de acest element, atunci capitalistul nu mai trebuie socotit drept un "diavol" ce trebuie distrus. Dacă nu era interesat de acest fapt, atunci de ce și pentru cine creează capitalistul această supraproducție? Întrucât chiar Marx afirmă că "populația muncitoare, își poate lărgi consumul numai în limite foarte înguste", pentru ea deci nu este necesară crearea unei supraproducții. Prin toate cele prezentate, Marx nu și-a elucidat punctul de vedere; din contra, el
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Dacă nu era interesat de acest fapt, atunci de ce și pentru cine creează capitalistul această supraproducție? Întrucât chiar Marx afirmă că "populația muncitoare, își poate lărgi consumul numai în limite foarte înguste", pentru ea deci nu este necesară crearea unei supraproducții. Prin toate cele prezentate, Marx nu și-a elucidat punctul de vedere; din contra, el a creat o și mai mare confuzie. În aceeași ordine de idei, Marx afirmă că: "... pe măsura dezvoltării capitalismului, cererea de muncă scade relativ, deși
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sau mai lung, în funcție de profunzimea și extinderea acestor dezechilibre, ajungând, după perioadele de recesiuni, la înviorările și la stadiile de avânt economic ce propulsează întreaga societate spre noi altitudini economice. Opinia lui Marx era aceea că în această contradicție dintre supraproducție și subconsum se materializează, de fapt, factorul decisiv al crizelor economice. Acest punct de vedere a fost considerat chiar și de către Engels ca fiind nefondat. Într-una din lucrările lui capitale, Anti-Dühring, Engels își expune opinia despre teoria lui Marx
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
fără a lua în considerare nevoile sociale, determină creșterea producției în mod excesiv, afectând în mod special cererea și creând condițiile unor crize economice periodice. Subconsumul, în opinia lui Sismondi, rezultând dintr-o distribuție inegală a veniturilor, este cauza apariției supraproducției și acest fapt îi determină pe producători să se orienteze pentru vânzarea produselor lor pe piețe străine. Sismondi a fost creatorul teoriei, care și astăzi este destul de răspândită printre economiști, după care subconsumul este cauza crizelor și a ciclicității lor
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de muncă și, în final, determină augmentarea capitalului prin creșterea și reinvestirea plusvalorii. Din analiza acestei scheme, Baranovski desprinde concluzia după care capitalul obținut de pe urma creșterii profitului nu întâmpină nicio dificultate în a participa la obținerea unei producții sporite (a "supraproducției", cum o numește Marx), iar creșterea producției atrage după sine și o sporire a numărului forței de muncă active. În același sens și-au expus părerile și Bernstein 35, Plehanov 36 și ulterior Kauțki.37 Este deosebit de interesant și faptul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și o sporire a numărului forței de muncă active. În același sens și-au expus părerile și Bernstein 35, Plehanov 36 și ulterior Kauțki.37 Este deosebit de interesant și faptul că, pentru Engels, tendința producătorilor capitaliști de a crea o supraproducție nu a fost interpretată într-un mod absolut, așa cum a considerat-o Marx. Engels a apreciat-o ca fiind rezultatul unui mod "dezorganizat" sau "anarhic", specific sistemului de producție capitalist. Cum a ajuns Engels la o asemenea concluzie este destul de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și nu își investește capitalul într-un sistem de activitate care îl poate duce la faliment. Folosindu-se de aspectele pur teoretice ale gândirii marxiste, atât Engels, cât și Karl Kauțki au putut ajunge la o concluzie falsă, conform căreia supraproducția este o formă de manifestare seculară care are la bază greșelile pe care le practică un producător capitalist care nu ține seama și nu urmărește nevoile pieței.38 Opinia acestor teoreticieni marxiști era că "anarhia" (ce se manifestă de sute
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
care ia amploare, extinzându-se de la nivelul unei întreprinderi la nivelul întregii economii) poate fi considerată ca un factor declanșator al unei crize economice. În Anti-Dühring, Engels susține că prin acest sistem "anarhic" sau din cauza "dezorganizării producției" se creează o supraproducție prin care producătorul capitalist își poate asigura o creștere a capitalului fix, a fondurilor necesare pentru procurarea de noi utilaje (mai perfecționate și cu un mai mare randament) și care, în final, creează condițiile creșterii profitului. Dacă analizăm afirmația lui
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
analizăm afirmația lui Engels, constatăm existența unei profunde contradicții; pe de o parte, el susține ideea anarhiei și dezorganizării producției capitaliste, iar, pe de altă parte, este sigur că, prin activitatea pe care o desfășoară producătorul capitalist, se creează o supraproducție prin care acesta își asigură fondurile necesare pentru procurarea de noi fonduri fixe, care să-i aducă profiturile scontate. Din cele de mai sus rezultă, încă o dată, că întreaga concepție a lui Marx și a lui Engels urmărea de fapt
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
urmărea de fapt prezentarea, într-un mod propagandistic, departe de cel științific sau real, a situației în care se desfășura producția capitalistă. Față de diversele puncte de vedere prezentate de către gânditorii ce s-au preocupat de problematica crizelor economice, considerăm că supraproducția este într-adevăr un factor ce dovedește depășirea necesităților de consum, dar acest fapt, ce are loc la nivelul unei întreprinderi sau chiar al unei ramuri de producție, nu poate fi un factor care să provoace șocuri la nivel național
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]