158 matches
-
era folosit în contextul politicii Angliei, cu precizarea imperialismul britanic. În scurt timp, termenul imperialism a fost folosit și în contextul istoric al Imperiului Roman. În secolul al XX-lea, termenul a fost folosit pentru a descrie politica celor două supraputeri: Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii, deși politicile lor se deosebeau mult de cele tipice imperialismului din secolul al XIX-lea. Sensul noțiunii a fost extins pentru a caracteriza orice situație istorică în care o putere mare încerca să obțină
Imperialism () [Corola-website/Science/298685_a_300014]
-
O superputere sau supraputere este un stat care are capacitatea de a influența evenimentele sau își exercită puterea la scară globală, situându-se la alt nivel decât toate celelalte puteri. În zilele noastre, asta implică o mare putere economică și științifico-tehnologică, o populatie numeroasă
Superputere () [Corola-website/Science/298690_a_300019]
-
și a poliției secrete a scăzut. Sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare, ca și cercetării științifice, în mod special în tehnologia spațială, dar și menținerea în cursa înarmărilor, a făcut ca Uniunea Sovietică să rămână una dintre cele două supraputeri mondiale. URSS a lansat pe orbită primul satelit artificial al pământului, Sputnik, care a zburat pe orbită circumterestră în 1957. Uniunea Sovietică a lansat și primul om în spațiu, cosmonautul Iuri Gagarin, în 1961. Hrușciov a dejucat planurile rivalilor săi
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
a extins asupra celei mai mari părți a Europei Răsăritene. Uniunea Sovietică a inițiat înființarea Pactului de la Varșovia, organizație militară care se opunea NATO. În timpul Războiului rece care a urmat, Uniunea Sovietică a fost considerată ca una dintre cele două supraputeri mindiale. Uruguay a menținut un statut de neutralitate pentru cea mai mare parte a războiului, deși s-a alăturat Aliaților în cele din urmă. Pe 3 septembrie 1939, guvernul uruguaian a proclamat statutul de neutralitate, deși președintele țării, Alfredo Baldomir
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
războaie, armata sovietică a luat parte la diferite conflicte interne din mai multe țări, ca și la conflictele dintre diferitele țări ale lumii a treia, având ca scop principal promovarea intereselor strategice sovietice, în același timp evitând conflictul direct între supraputeri în epoca armelor nucleare, (sau, ca în cazul războiului civil spaniol, avitând angajarea într-un conflict pentru care nicio parte nu era pregătită suficient). În multe cazuri, implicarea sovietică a fost sub foma consilierilor militari, sau sub forma vânzărilor sau
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
lui Nicolai Reazanov, ceea ce a dus în cele din urmă la achiziția acestui teritoriu din America de Nord. Paul a fost generos, dar cu o fire schimbătoare, genorozitatea arătată iobagilor săi și aroganța i-au adus numeroși dușmani. Rusia, care devenise o supraputere europeană, nu a putut să nu fie inplicată în războaiele Franței napoleoniene. Pavel a devenit un oponent ferm al Franței, Rusia alăturându-se Marii Britanii și Austriei în războiul împotriva lui Napoleon. Între 1798 și 1799, trupele rusești sub comanda unuia
Istoria Rusiei, 1796-1855 () [Corola-website/Science/302758_a_304087]
-
mașină militară suficient de puternică nu numai să se opună cu succes adversarilor continetali precum Austria și Franța, dar și să impună statul german pe arena politică internațională. Imperialiștii germanii, de exemplu cei din Alldeutscher Verband, afirmau că poziția de supraputere a Marii Britanii ofereau acesteia avantaje nedrepte pe piețele mondiale, ceea ce ducea la limitarea creșterii economiei germane și la amenințări la adresa securității naționale. Numeroși conducători politici și industriași europeni doreau accelerarea împărțirii coloniale a Africii prin ocuparea unor colonii chiar mai
Imperiul German () [Corola-website/Science/302427_a_303756]
-
că planificarea centralizată este baza luării de decizii economice și că cea mai importantă decizie economică este dezvoltarea rapidă a industriei grele. ("Vezi și" Economia Uniunii Sovietice). Așa a început procesul rapid de transformare a unei națiuni agrar-țărănești într-o supraputere industrială. Noul sistem economic pus în practică de primul plan cincinal a implicat o serie complicată de aranjamente de planificare, ("vezi" Vedere de ansamblu asupra procesului sovietic de planificare economică). Primul plan cincinal s-a concentrat pe folosirea resurselor naturale
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
alt punct de vedere, ar trebui spus că singurele două forțe care controlau "noua ordine postbelică" erau SUA și URSS. Dacă privim astfel lucrurile, responsabilităție pentru expulzările germanilor, polonezilor, ucrainienilor, românilor basarabeni și a altora cad în sarcina celor două supraputeri, ale căror politici au inițiat, aprobat și facilitat expulzările. Există critici care afirmă că expulzătile nu au fost provocate doar de ura împotriva germanilor, ci vina trebuie aruncată și asupra naziștilor și politicilor lor de deportare, eliminare fizică și exploatare
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
Stalingrad a condus Finlanda la reîntoarcerea la tradițiile politice ale secolului al XIX-lea, care erau considerate încununate de succes până la rusificarea Finlandei din 1899-1905. Liderii finlandezi și-au dat seama că lupta împotriva Sovietelor nu mai era posibilă. Nici o supraputere nu era capabilă sau dornică să asigure sprijinul necesar în lupta împotriva URSS. Germania Nazistă, cel mai important aliat al finlandezilor împotriva rușilor, pierduse războiul, Suedia nu era suficient de puternică, conducătorii țării se temeau de o confruntare cu Rusia
Finlandizare () [Corola-website/Science/304547_a_305876]
-
primul, "marioneta", care ar fi astfel lipsit de legitimitate. De exemplu, fiecare dintre cele două Corei folosesc o retorică prin care se proclamă singurul reprezentant legitim al populației peninsulei, fiecare dintre cele două guverne proclamându-l pe celălalt marioneta unei supraputeri: Statele Unite, respectiv Uniunea Sovietică. Un stat vasal poate fi instituit ca urmare a unei înfrângeri militare, când puterea câștigătoare nu are suficientă forță militară pentru a control în totalitate statul înfrânt, sau nu are suficientă populație ca să poată coloniza noile
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
teatrul de luptă Pacific al celui de-al doilea război mondial), Japonia a înființat un număr de state pe care istoricii le consideră state marionetă: În timpul Războiului Rece, acuzațiile că un anumit stat era doar o marionetă a uneia dintre supraputerile momentului erau lucruri comune în timpul conflictului ideologic și economic dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. Orice stat care alegea să-și alinieze politica cu cea a SUA sau a URSS era în primejdie să fie declarat stat marionetă a unei supraputeri
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
supraputerile momentului erau lucruri comune în timpul conflictului ideologic și economic dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. Orice stat care alegea să-și alinieze politica cu cea a SUA sau a URSS era în primejdie să fie declarat stat marionetă a unei supraputeri. În conformitate cu această tendință, blocul răsăritean controlat de Moscova era etichetat drept Imperiul Sovietic sau "imperiul răului". Pe de altă parte, Statele Unite erau numite "Imperiul Yankeilor" în alte regiuni ale lumii, în special în America Latină, în principal datorită sprijinului oferit dictatorilor
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
nepotrivit pentru dezvoltarea economică și politică. Astfel de argumente au fost foarte populare pe la mijlocul secolului trecut, timp în care numeroase națiuni în curs de dezvoltare încercau să copieze Uniunea Sovietică, care se transformase dintr-o țară agricolă înapoiată într-o supraputere. Cel mai folosit contraargument este acela că sistemul unipartid are tendința să devină rigid și incapabil să accepte schimbările, ceea ce duce la incapacitatea de a face față situațiilor noi și, implicit, la colaps. Acest contraargument a căpătat o nouă greutate
Sistem monopartid () [Corola-website/Science/303527_a_304856]
-
Winston Churchill s-a opus cererilor sovietice, în vreme ce președintele SUA Harry S. Truman considera că aceasta este o problemă bilaterală turco-sovietică. Turcia nu avea capacitatea în acel moment să se opună pretențiilor Uniunii Sovietice, care ajunsese la sfârșitul războiului o supraputere mondială. În toamna anului anului 1945, unități ale Armatei Roșii sub comanda lui Ivan Bagramian erau deja pe poziții, așteptând ordinul pentru declanșarea unui atac împotriva Turciei. Cum tensiunile războiului rece începuseră se se facă simțite, președintele Truman a declarat
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]
-
victorie din epoca modernă a unei țări asiatice în fața unei națiuni europene și unul dintre vestitorii evenimentelor care aveau să ducă la procesul de decolonizarea regiunii. Prestigiul internațional al Japoniei a crescut, țara fiind percepută după acest moment ca o supraputere. Rusia a pierdut, practic, întreaga flotă "orientală" și "baltică" și a suferit un recul pe scena politică mondială, mai ales în ochii liderilor germani. Rusia era în acel moment aliatul Franței, iar scăderea prestigiului internațional al imperiului avea să aibă
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
să ducă la decizia Japoniei de a intra în război împotriva SUA în 1941. Înfrângerea Rusiei a fost privită cu uimire de puterile europene, dar și de națiunile asiatice. Faptul că o națiune ne-europeană a reușit să înfrângă o supraputere într-un conflict militar de amploare a inspirat încredere numeroaselor mișcări anticoloniale care aveau să apară în întreaga lume. Marile puteri europene, care aveau prejudecăți rasiste sau naționaliste, nu au reușit să învețe nimic din înfrângerea Rusiei, cauzată, în principal
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
din Europa Occidentală. Aceste state au economii relativ puternice și guverne stabile, au sisteme politice democratice, sunt în favoarea capitalismului și comerțului internațional liber și sunt aliate într-un fel sau altul din punct de vedere militar cu Statele Unite sau altă supraputere occidentală. Această definiție a „vesticilor” nu este în mod obligatoriu legată de sensul geografic al cuvântului. Țări care sunt în mod clar din punct de vedere geografic apusene, așa cum sunt Cuba și Venezuela, nu sunt în mod normal considerate „vestice
Lumea occidentală () [Corola-website/Science/304109_a_305438]
-
3 până în 2012), completat cu o Declarație de parteneriat strategic. La 28 august 2002, la Roma, liderii statelor NATO au pus bazele Consiliului Comun NATO-Rusia. Dincolo de aparențe este o bătălie gigantică de încercuiri în care sunt angajate cele două vechi supraputeri ale Războiului Rece, fără a conduce la acțiuni armate directe, cei doi protagoniști mulțumindu-se să susțină războaie locale (Tadjikistan, Afganistan, Albania). Rusia, ca veche națiune istorică, nu va lăsa Statele Unite, în ciuda dificultăților sale economice, să înainteze prea adânc în interiorul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Genova pentru a controla comerțul dintre franci, bizantini și orient. Din anul 992 datează prima reprezentanta comercială a Veneției la Constantinopol, din 1082 primele privilegii comerciale acordate republicii de către împăratul Alexios I Comnen. Prin cucerirea Dalmației (998-1001) Veneția devine o supraputere a mării Adriatice. Victoria asupra piraților dalmați va fi comemorata la Veneția începând cu sărbătoarea înălțării din 1177 drept o "nuntă a dogelui cu marea" ("Sposalizio del Măr"). În apogeul puterii sale, orașul controla astfel mare parte din coasta Mării
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
(în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, "Devlet-i Aliye-i Osmaniye", „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: "Osmanlı Devleti" ori "Osmanlı Imparatorluğu", adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperiala, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922. Inițial, a fost un stat islamic sunnit fondat de turcii oghuzi sub conducerea lui Osman I, în nord-vestul Anatoliei, în 1299. Odată cu ascensiunea
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
dincolo de frontierele Germaniei: germanii austrieci, germanii sudeți, comunitățile germane ce trăiau de-a lungul coastei baltice - toți urmau să fie cuprinși în limitele teritoriale ale noii Germanii. Totuși, țelurile lui Hitler nu se sfârșeau aici. Visa la Germania Mare, o supraputere capabilă să rivalizeze cu Imperiul Britanic și cu Statele Unite. Un asemenea obiectiv nu putea fi atins decât printr-o extindere teritorială de mari proporții. Acesta a fost motivul pentru care Hitler ceruse „"Lebensraum"” („spațiu vital”) pentru Germania. Numai prin cucerirea
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
în Rusia, reputația sa se află la cote scăzute, (demonstrată în alegerile prezidențiale la care a fost candidat), datorită părerilor majorității populației, conform căreia este principalul vinovat de disoluția URSS-ului, criza economică care a urmat și pierderea statutului de supraputere. Războiul din Afganistan, care a început în deceniul al optulea al secolului trecut, a secătuit resursele sovietice. Există comentatori care afirmă că, adunând la uriașele cheltuieli pentru păstrarea URSS-ului în cursa înarmărilor pe cele ale războiului din Afganistan, s-
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
mod necesar legată de influența bolșevică. Există alte speculații de tip "ce ar fi fost dacă", dar care sunt, prin natura lor, improbabile. Deși politicile economice și sociale ale lui Stalin au pus bazele pentru ridicarea URSS la statutul de supraputere, cruzimea cu care a condus afacerile sovietice au fost ulterior repudiate de succesorii săi în conducerea Partidului Comunist. Trebuie notată denunțarea stalinismului de către Nikita Hrușciov în februarie 1956. În "Raportul secret", "Despre cultul personalității și consecințele lui", ținut în cadrul sesiunii
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
din 1990-1991, s-au pus bazele parteneriatului pentru rezolvarea problemelor bilaterale, dar și ale lumii. După colapsul Uniunii Sovietice, relațiile cu Statele Unite nu și-au pierdut nici una dintre semnificații pentru Rusia, în ciuda pierderii de către aceasta din urmă a statutului de supraputere. Rusia a văzut în cooperarea cu Statele Unite semnul continuării statutului său de mare putere, de a doua mare putere nucleară.
Istoria Uniunii Sovietice (1985-1991) () [Corola-website/Science/298213_a_299542]