557 matches
-
de frumos se desenau mușchii lui Bull când piciorul încordat dezvăluia cu totul elementul invaziv ce ținea de anatomia feminină. Zona din jurul vaginului, perineul, protuberanțele și osul pubian, era atât de fin implantată în membru, încât efectul general era unul suprarealist - ca într-o pictură de Dali sau Man Ray. Bull își întorsese gâtul și privea transfigurat. Vedea și el acum în oglindă orificiul absolut nelalocul lui ieșind în evidență ca un basorelief, în ciuda poziției sale retrase. Alan privea și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
bucura că nu săvîrșise nici o crimă și că memoria Îi revenea la fiecare pas. Voia să pună mîna pe cozonac! exclamă el deodată, izbucnind În rîs. — Păstrează-ți cozonacul pentru Prentice! Îi răspunse omulețul, pe un ton acru. El e suprarealistul nostru! Intrară Într-o cameră aproape identică, dintr-o altă clădire, unde dădură peste un individ Într-un costum de tweed, cu o mustață sură. Pleoștită, după moda epocii eduardiene. Ședea pe marginea unui scaun, Într-o poziție destul de incomodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pic de whisky cu vin roșu. De fapt, diversitatea de care vorbiți se explică prin faptul că niciodată n-am vrut să împlinesc așteptările nimănui. Nici pe cele ale cititorilor, nici pe cele ale criticilor. Când am fost etichetat drept „suprarealist popular" și premiat pe chestia asta, m-am apucat de avangardă. Când avangardiștii m-au acceptat în rândurile lor și m-au privit ca pe un fel de guru, am început să scriu elegii romantice. Când, însă, adepții și teoreticienii
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
în imediata lui apropiere, scriitorul român devine pentru Odobescu un necunoscut. Al. I. Odobescu s-a sinucis în noiembrie 1895, la vîrsta de 61 de ani. Scriitorii români se sinucid foarte rar (la Dimitrie Anghel a fost un accident, iar suprarealiștii Ilarie Voronca și Voronca și Gherasim Luca trăiau de multă vreme în mediu intelectual francez). Explicațiile acestui gest, date de scriitor în cunoscuta sa scrisoare testamentară, conving doar pe naivi. în realitate, estetul n-a suportat ideea bătrîneții. Colecționar și
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
pe lângă arta pictorului cu cojones, grotesc ca un satir, dar plin de viață explodând în afara oricărei convenții sau reguli de bună purtare în imprecația amestecată cu salivă și limfă a celui care-și deschide venele să picteze cu sânge precum suprarealistul Oscar Dominguez. Cele câteva ceasuri magice smulse hazardului vor fi cele mai frumoase pentru Vicky care îl va compara pentru tot restul vieții pe soțul sclifosit și plin de el cu pictorul, bărbatul de rasă, vulcanic, cu o sălbăticie de
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
o poietică - pe care volume precum Ulysse, Titanic și, mai ales, L'Exode o vor ilustra. Fundoianu-Fondane nu a aderat la niciuna din mișcările de avangardă românești sau franceze (cu excepția grupului Discontinuité în 1928) și a formulat obiecții severe la adresa suprarealiștilor. Din climatul avangardist nu reține nici retorica revoluționară, nici extremismul politic, nici măcar experimentalismul artistic, ci doar impulsul - înscris în formula sa genetică -, de a pune spiritul în stare de criză, de a cultiva o libertate împinsă până la absurd: comentariile sale
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
numi pe Bataille, căci ne-ar trebui prea multă poftă de umor absurd, nu ne rămîne decît să-l așezăm în rîndul literaților cu veleități meditative. Cel mult, dintr-un scrupul elementar de politețe postumă, îl putem încadra în rîndul suprarealiștilor, tagmă în care Bataille poate intra cu ușurință alături de atîția alți autori cu identitate culturală incertă. Oricum, fără Bataille, sanatoriului ideologic al Franței postbelice i-ar fi lipsit o piesă clinică de primă mărime. Cînd a scris, la tinerețe, un
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
pămîntului și altele - par că interes la o distanță astronomica de creațiile cele mai valoroase din fascinantă Belle Époque, nu neapărat ieșite la iveală sub cerul Parisului. Dintre scrierile de maturitate, Pivnițele Vaticanului și-au pierdut caracterul provocator, admirat de suprarealiști, iar Falsificatorii de bani, pseudocapodoperă plicticoasa, a rămas în programa universitară datorită revoluției tehnice aduse. Gîde e un scriitor ajuns relativ tîrziu la celebritate, în jurul vîrstei de cincizeci de ani, după ce lumea, zguduită din temelii de un război mondial, a
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
-l privim în hainele lui Hamlet: "într-o mână cu un cap de mort/ și în cealaltă cu un pepene galben/ să cântărești/ frumusețile morții și-ale vieții." (p. 28). O imagine gravă, așa cum sînt mai toate în poezia acestui suprarealist care nu se joacă. ?i înțelegem, oricît s-ar zbate plămînul, pe măsură ce respirațiile se adîncesc, rărindu-se, încotro înclină balanța. Și un rol de-a binelea romantic, de Prometeu, poate: "cu un plămân mai sălbatec mă'ntorc,/ plin de vântul
Respiro by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7167_a_8492]
-
târziu, desenele au o prospețime și o viață interioară care par să se fi pierdut cu desăvârșire atunci când au fost „traduse” în picturile convenționale, academice, uscate ale florentinului. Faimos în timpul vieții, uitat timp de secole și redescoperit de Dali și suprarealiști care l-au considerat un precursor, Giuseppe Arcimboldo (1527-1593) este astăzi admirat pentru „inventarea” unui nou gen de portret în care chipuri credibile sunt alcătuite din zeci de componente - flori, fructe, păsări, cărți - redate cu minuțiozitate și acuratețe. Cu simbolismul
Reprezentanți ai manierismului by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5745_a_7070]
-
lui. Într-o lume fantastică din 1985, unde păsările dodo au fost reînviate prin secvențiere genetică și sunt animale de companie, războiul din Crimeea nu s-a terminat, Anglia este un stat aproape militarizat și condus de o corporație hapsână, suprarealiștii duc lupte de stradă cu renascentiștii, iar beletristica este o obsesie planetară, detectivul literar Thursday Next e nevoită să plece în urmărirea unuia dintre cei mai căutați criminali, Acheron Hades, care răpește personaje din cărți. Thriller literar delicios de amuzant
Cazul Jane Eyre () [Corola-journal/Journalistic/5906_a_7231]
-
adversar politic". Enumerând procedurile împotriva sa, el i-a calificat drept "eroi" pe magistrații care "au optat să respingă acuzațiile procurorilor". În ceea ce privește procesul Mills, la care a asistat pentru prima dată, Berlusconi l-a calificat ca "paradoxal, incredibil, cu adevărat suprarealist", pentru că "nu există motivație pentru corupție și nici dovezi că au fost plătite fonduri, absolut nimic". El a negat întotdeauna că l-a cunoscut pe avocatul Mills, căruia este acuzat că i-a plătit 60.000 de dolari în schimbul unor
Berlusconi consideră că magistraţii sunt "cancerul democraţiei" () [Corola-journal/Journalistic/60638_a_61963]
-
prin locuri dispărute, dar și prin locuri și astăzi vii, amestecînd personaje reale (marea majoritate) cu personaje de ficțiune, oferindu-ne o sumedenie de exemple scoase din literatură, teatru, cinema, music-hall etc. Unde este centrul erotic al Parisului? Breton și suprarealiștii îl situau în Place Dauphine, ce ar figura un sex de femeie, triunghi perfect mîngîiat de cele două brațe ale Senei. Istoricii însă îl fixează în cartierul Palais-Royal, spațiu emblematic, vreme de mai multe secole, al galanteriei (și al desfrîului
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
Marina Constantinescu Un text al dramaturgului Tankred Dorst, scris în 1994, vorbește suprarealist despre însingurare. Retragerea din lume, din viața soaalăîn propria carapace personalizată, înseamnă un univers populat cu tot, dar cu tot ce te poate defini, cu tot ce te preocupă, cu acele obiecte care sînt prelungirile eu-lui. „Herr Paul" este o
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
tăiată pe masura personajelor. În mijlocul lui Mân Ray, Buñuel și Dali, Gil împărtășește ale sale chagrins d’amour primind replici în cheia unei estetici cu care este familiar, probabil, din albumele de artă. Iar Gil remarcă cu tristețe: „Voi sunteți suprarealiști, eu sunt un om normal.” Ori tocmai această normalitate îi este contestată de spiritul micburghez al familiei republicane pe masura ce fantezia începe să lucreze creator pentru Gil, și românul sau corectat de Gertrude Stein! Parisul nocturn apare că o lume magică
Un american la Paris by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5289_a_6614]
-
Edward Sava James Ensor (1860-1949) a fost un solitar, dificil de plasat într-o istorie simplificată a artei moderne. Cu toate că Emil Nolde, suprarealiștii, fotografia lui Dianei Arbus îi datorează foarte mult, este greu de afirmat că evoluția artei secolului al XX-lea ar fi fost alta dacă Ensor n-ar fi existat. Sunt puțini acei artiști a căror operă să fi fost mai
Colecția de curiozități a lui James Ensor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6673_a_7998]
-
afectuoasă, dragă spiritului francez, se găsește (se găsea?) și aici. Alte și alte dovezi de iubire - cu spirit critic, de bună seamă - întregesc acest hexagon de hîrtie. Căruia România i-a trimis poeți - pe Voronca, despre care scrie Iluțiu Vincențiu, suprarealiștii, evocați de Ion Pop. Omagiind Franța, Secolul 21 n-o uită pe Irina Mavrodin, în anul unei aniversări rotunde. Scriu, despre profesoara de înțelegere franțuzească, pe mai multe căi decît numai catedra, Hubert Nyssen, scriitor provensal, Miron Kiropol, Livius Ciocârlie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
dospește și în care drojdia stimulatoare este chiar trezia. După cum cititorul bănuiește, vânătorii de vise nu sunt doar războinici, ci și dezlegători de tâlcuri și descifratori. Iată aici un întreg ezoterism oniric care i-ar face invidioși, măcar parțial, pe suprarealiști și pe urmașii lor, la nivel tehnic și tactic-literar. Romanul este într-atât de bizar încât poate fi citit și numai ca o listă de nume de avatari interșanjabili. Și, spre lauda lui Milorad Pavic, este scris minunat. Citatul meu
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
să plece la New York. Asumându-și DADA și suprarealismul ca linii directoare ale poeziei sale, Valery Oișteanu este cunoscut și pentru influențele din practica Zen integrate în happening-uri de poezie si jazz. Poemele lui Oișteanu reflectă influența mentorilor săi suprarealiști: Gellu Naum și Gherasim Luca. Ultimul volum publicat la New York de Valery Oișteanu, intitulat Privilegii în Purgatoriu (Perks in Purgatory, Fly by Night Press, 2010), este o selecție de poeme-jazz (Jazzoetry), fiind de fapt o contribuție la stilul de performance
Seară de poezie și jazz la Clubul Ţăranului by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63484_a_64809]
-
Victoria Ocampo îi asigurase plecarea - preferînd să se plimbe liber și sfidător pe străzile Parisului ocupat; nu în ultimul rînd, refuzul constant de a se lăsa înregimentat oricărui curent de gîndire dominantă și de a ceda oricărei tentații totalitare, asemeni suprarealiștilor comunizanți: „Judecata severă pe care o poartă el asupra raționalizării crescînd a poeziei și a lumii nu îl conduce (...) la fragmentarism, la relativism sau la nihilism și nici la ideea că omul ar fi un concept depășit”. Merită evidențiată situarea
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
fi scris și publicat acea cărțulie cu cinci sau șase ani mai devreme, anumiți monștri sacri ai poeziei spaniole nu m-ar fi disprețuit, sînt sigur. Merită să amintesc, ca episoade anterioare și importante, descoperirea a ceea ce erau pe atunci suprarealiștii (1927-28), ceea ce mi-a permis să-mi dau seama că eram unul dintre ei și, patru ani mai tîrziu, a clasicismului conștient în formele sale cele mai moderne (Poe, Baudelaire, Mallarmé), grație căruia am făcut o a doua descoperire: că
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
din acest punct de vedere lui Umberto Saba. Mai aproape de zilele noastre o avem pe Amelia Rosselli (1930-1996), o pildă de însingurare și stranietate, un fenomen unic în panorama literară italiană, relaționându-se mai curând unor modele străine, celui anglo-saxon sau suprarealist francez, pe care le-a asimilat la sursă, datorită și unor vicisitudini biografice și lungi sejururi în diverse țări europene și în SUA. În privința unei alte prestigioase voci poetice contemporane, și anume regretatul Andrea Zanzotto (1921-2011), ar trebui să vorbim
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
prozatorul avea un sistem de referințe culturale complex, în care muzica juca un rol central, iar referenții livrești din zona avangardei sunt preluați, uneori, la modul ironic. E puțin probabil ca Urmuz, dacă ar fi trăit, să fi devenit un suprarealist. Mai degrabă, el și-ar fi continuat traseul personal, axat pe o poetică paralelă cu cea a avangardei. Sunt, mă tem, și mici imperfecțiuni care știrbesc din prestanța demersului. După ce suntem asigurați că titlul care figurează pe coperta „caietului roșu
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
a prins niciodată, ca strategie literară, în America. Wells Tower mă face să cred că nimic din bizareriile închipuite de cineva nu poate fi tot atît de straniu precum viața americană pe care-o trăim. Acel «dincolo» despre care vorbeau suprarealiștii, acela au-delà, este însăși America.“ (Edmund White, în „The New York Times“, martie 2009) Tocmai când ne întorceam cu toții pe insula principală care era casa noastră, cineva a pomenit despre dragoni și despre mana culturilor de dincolo de Marea Nordului. Știam cu toții despre cine era
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
lecturii, niște cifre de vânzări absolut năucitoare. Trivializarea suprarealismului? Nicidecum: evoluția firească a gustului literar, care a făcut ca și această poezie, scrisă pentru mai târziu, să intre în canon, ba chiar să reprezinte latura cea mai dinamică a acestuia. Suprarealiștii au făcut, de fapt, un pariu conștient cu posteritatea, căci autorul Jurnalului de sex îi spunea lui Sașa Pană, în 1932: „Sașa, o să vină o zi - nu știu când, poate peste 30 de ani, peste 50 - când mișcarea de la unu
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]