144 matches
-
alarmă de la Stockholm. Ziarele au început să-și bage nasul în zborurile noastre de recunoaștere peste Fårö. Originea: în cadrele filmate ale regizorului Bergman 2 s-au strecurat neintenționat niște avioane. Zgomotul de motor a compromis filmarea și echipamentul sonor suprasensibil. Respectivii clocotesc de furie. Garda de coastă a fost și ea prin zonă și a adulmecat un submarin implicat și el. Sun la Andrén, care cică să mă descurc singur. Sun la SF3, unde oamenii s-au mai calmat. S-
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de stringentă, de „salvatoare”. Destinul unui personaj - și, Încă o dată, printr-o dublă sau triplă reflecție sau refracție, cel al unui om viu! -, ca și ideea sau spaima de moarte, trebuie să fie o „lucrare” perpetuă, o grijă, o atenție suprasensibilă care depășește și „zboară” deasupra tuturor celorlalte griji și probleme, oricât ar fi sau ar părea acestea de imediate și „necesare”; destin, pe scurt, va avea cel care-l merită, așa cum și depășirea spaimei de moarte o va câștiga cel
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și de o anume consacrare a persoanei, Nichita propune în 11 Elegii, scris sub influența stilistică a lui Rilke, mai ales din volumele Stundenbuch și Duineser Elegien, din care am făcut, ambii, lecturi intense în original, o întreagă „ideologie” a „suprasensibilului”, a „mitului”, a „unei alte lumi sau a unei alte realități ce trebuie pur și simplu să o justifice pe a noastră” etc., într-o descendență vizionară din En-Ghidu. Critica literară însă nu a sesizat acest aspect esențial al poeziei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale limbii. Posibil numai prin intermediul limbajului, mitul reprezintă „comple¬mentul fabulatoriu al experienței sacrului, el introduce o elaborare figurativă și schematizează nucleul compact al semnificațiilor suprasensibile. Datorită intervenției mitului, a unei hieroistorii, omul poate să-și satisfacă o nevoie triplă: să se înzestreze cu un scenariu imaginat care ilustrează și fixează întâlnirea sacrului; să închidă memoria sacrului într-un ansamblu de modele ușor de interiorizat și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
într-o parte și-ntr-alta”. Bătălia pentru ordinea cunoscută a lumii se dă la granița extremă a creației, marcată întotdeauna de un pod, trecere „de la starea omenească la cele supraomenești, de la contingență la nemurire, de la lumea sensibilă la cea suprasensibilă”. Parcurgerea acestui filtru este condiționată de înfrângerea personajului malefic ale cărui puteri cresc proporțional cu valoarea podurilor întâlnite: aramă, argint, aur, granițe aflate în calea neofiților și în societățile secrete chineze. Gradarea dificultății de a trece puntea spre statutul învingătorului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai cere „pod de-aramă -/ Preste vamă;/ Pod de-argint -/ Preste pământ”. Eroul pontifex demonstrează și în acest fel că cealaltă lume îi este accesibilă, că știe drumul spre ea. Metalele (prețioase) fac sigură trecerea „de la lumea sensibilă la cea suprasensibilă”, vulnerabilitatea oricărui tranzit este anulată de valoarea lor apotropaică. Podul „se substituie luntrașului care (...) traversează sufletele în Lumea de Dincolo” și deschide o cale de comunicare regeneratoare pentru Cosmos. „Vama” peste care se face puntea duce în sacru și de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
religioasă, totul fiind integrat în filosofia antimodernă a antroposofiei (9, p. 119). Evident că R. Steiner a elaborat o teorie a educației cu totul deosebită de cele pe care le-am cunoscut pînă acum. Ea se întemeiază pe o cunoaștere suprasensibilă a ființei umane, cu consecințele ce decurg de aici; cu un ritm mai lent al educației intelectuale, cu un conținut mult diferit de cel existent în școlile vremii (vezi prezența Vechiului Testament la nivelul școlii primare), menit să cultive o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
6. Despre Ed. Spranger să se vadă ȘT. BÂRSĂNESCU, Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, E.D.P., București, 1976, pp. 149, 158, 224-225. 7. Cf. EDUARD SCHURÉ, Marii inițiați, Editura Lotus, București, 1994. 8. Creștinismul ca realitate mistică (1902), Introducere în cunoașterea suprasensibilului (1904), Știința ocultă (1904), Treptele inițierii, Reîncarnarea și Karma viața după moarte etc. 9. HEINER ULLRICH, "Rudolph Steiner", în vol. Quinze pédagogues, sub direcția lui Jean Haussaye, Ed. Armand Colin, Paris, 1994. 10. R. STEINER, Introducere în cunoașterea suprasensibilului, Ed.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cunoașterea suprasensibilului (1904), Știința ocultă (1904), Treptele inițierii, Reîncarnarea și Karma viața după moarte etc. 9. HEINER ULLRICH, "Rudolph Steiner", în vol. Quinze pédagogues, sub direcția lui Jean Haussaye, Ed. Armand Colin, Paris, 1994. 10. R. STEINER, Introducere în cunoașterea suprasensibilului, Ed. Arhetip Renașterea Spirituală, 1993. 11. R. STEINER, Înnoirea artei pedagogico-didactice prin știința spirituală, Centrul pentru Pedagogia Waldorf din România, 1993. 12. R. STEINER, Reîncarnarea și Karma, Editura Princeps, Iași, 1993. 13. În 1936 existau în Germania 8 școli Waldorf
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lupte, urme de neșters în inima celor ce l-au cunoscut și l-au urmat. Era un om înzestrat cu atâta putere de dragoste, că în preajma lui se topea orice ură, orice invidie. Te cunoștea, te detecta cu antenele lui suprasensibile, în câteva clipe și te inunda apoi cu forța acestui flux nepieritor, care emana din inima lui mare, cât o țară întreagă și caldă ca lava unui vulcan în erupție. Nu am stat cu el în aceeași celulă, nu am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru o viață invizibilă, neschimbând nimic în desfășurarea terestră a existenței: inspirat de apelul divin, poți aștepta o viață bună după moarte, ducând totuși o viață rea, subdezvoltată în planul existenței actuale. Poți visa la un destin postum în planul suprasensibil al raiului, fără să controlezi niciunul dintre aspectele vieții concrete pe care o duci în realitate. Spiritualitatea religioasă furnizează fără îndoială o chemare, o orientare a faptelor și a gândurilor în funcție de o idee, dar aceasta nu e în măsură să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adevărată", a esențelor, și lumea "aparențelor". Credința creștină a adoptat teologic, prin Sfinții Părinți, filosofia greacă, îndeosebi neoplatonismul. In acest fel, teoria "lumii Ideilor" ca și credința creștină în "împărăția lui Dumnezeu" se suprapun și devin o doctrină a lumii suprasensibile, adevărate, lumea esențelor situată în transcendență sau în spatele "lumii sensibile", a aparențelor. Etapele evoluției filosofiei occidentale estompează consistența acestei lumi adevărate până la Nietzsche / Zarathustra, care o dată cu lumea "adevărată" se debarasează și de lumea "aparențelor". Nucleul tare și cu adevărat filosofic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
atent al respirației ("pranayama") care trebuie să decurgă în mod regulat, fără a fi însă întreruptă ca în alte exerciții yoga. Următoarea etapă a meditației o constituie "dhyăna" (ध्यानम्, sanscrită)/"jhăna" (pali), pătrunderea în sfera suprasensibilului, a inconștientului, contemplația pură. Practicantul se detașează de propriile simțuri și își îndreaptă atenția spre unuia din cele trei caracteristici ale existenței: "anicca" (impermanența), "anatta" (non-sineitatea), "dukkha" (durerea). Apogeul meditației presupune intrarea într-un spațiu aflat la limita dintre conștient
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Știința spirituală sau știința spiritului sau știința ocultă se dorește a fi o completare a științelor naturii, având ca obiect de studiu domeniul suprasensibil. Știința ocultă este cercetarea sistematică a ocultismului sau formularea de concepte oculte într-o manieră care imită — ca metodă sau ca prezentare — practica cercetărilor din științele naturii sau felul în care ele descriu fenomenele lumii fizice. Acest termen nu include
Știință spirituală () [Corola-website/Science/306626_a_307955]
-
Geheimwissenschaft im Umriss", Berlin, 1910), el afirmă: În continuare Rudolf Steiner încearcă să demonstreze faptul că știința ocultă sau spirituală reține atitudinea sufletească ce dă caracterul științific demersului științelor naturii, în schimb nu îl mai aplică fenomenelor sensibile, ci "conținutului suprasensibil al lumii". Aceste explicații nu sunt considerate suficiente de cercetători cum ar fi Sven Ove Hansson, care analizează știința spirituală din punctul de vedere a două criterii considerate esențiale: Mai departe Hansson ajunge la următoarele concluzii:
Știință spirituală () [Corola-website/Science/306626_a_307955]
-
valorilor devine treptat o varietate a răspunsului ortodox deși autorul susține că reprezintă spiritul getic anterior creștinismului, scriitorul însuși afirmând că “este ortodox fiindcă este get”. Această înțelegere a lumii în cicluri lungi și prin procese modelatoare enigmatice, la limita suprasensibilului, autorul o întărește doctrinar prin alte cărți pătrunzătoare în idee cum ar fi “Genius Loci. Fabula Caii Singuratice”(2006) precum și “Arhetipul Călugărilor Sciți”(2005), un breviar de istorie culturală autohtonistă. În 1987, la sugestia lui Nestor Vornicescu, scriitorul a reușit
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
cunoștințele vin din înțelegea formelor (sau esențelor) neschimbătoare ale lucrurilor, astfel elaborând binecunoscuta „teorie a formelor”. Dialectica este metoda prin care se ajunge la cunoașterea ideii, obiectul cunoașterii adevărate (episteme); procedeul prin care se ajunge din lumea sensibilă în lumea suprasensibilă; în cunoașterea metafizică intervine intelectul analitic (dianoia) și intelectul pur (nous). "Mitul peșterii" este o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută. Platonismul este un termen folosit de savanți pentru a se referi la consecințele intelectuale
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
Își este Deajuns pentru Sine și El este Înstărit [și] Mărinimos [Ghaniy, Karim]. (Qu’ran, traducerea sensurilor, Surah Al-Naml, ayat 39-40 - 27:39-40) În concepția musulmană Djinnii posedă corpuri (‘Agiasam), descrise că aburi sau f um, fiind în mod normal suprasensibili, dar putîndu-se arăta oamenilor sub diferite forme, ba chiar pot îndeplinii diferite munci. În Coran se spune: el a creat omul din argilă răsunătoare asemenea vaselor, si a creat Djinni din flacăra focului fără fum “ 55, 14-15), așezând aceste entități
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
pe direcția restrictivă a filosofiei occidentale, oficiale așa cum el o numește, care admite doar două surse de cunoaștere: percepția sensibilă, care furnizează datele empirice și lumea legilor care le ghidează. Există mai multe trepte ale conștiinței: lumea fenomenului ("molk"), lumea suprasensibilă a sufletului sau a sufletului îngerilor ( "malakūt" ) în care se află ținuturile utopice, și lumea inteligenței pure specifică arhanghelilor. Într-o treaptă intermediară acestora se găsesc: "ʻălam al-miṯăl" ( lumea imaginii ). și "al-ʻălam al-ḥissiyy" ( lumea sensibilă), lumi în care se proiectează
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]