167 matches
-
prin dialectică. Cartea pe care o aveți în față este rezultatul unui demers științific care încearcă să aducă în față exact această latură extrem de importantă a organizațiilor internaționale. Dialogul și colaborarea sunt elemente ce compun ADN-ul acestor structuri instituționale suprastatale. Autorul reușește să structureze un sector științific extrem de vast, să prelucreze un volum mare de informații, relevant pentru domeniu și să extragă o serie de observații fine ce dau consistență abordării sale. Veți parcurge în paginile următoare o lucrare bine
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în cadrul raporturilor de forțe dintre actorii scenei politice interne și internaționale. Redus la esența sa, parlamentarismul nu este o dimensiune specifică doar organizațiilor internaționale. Ea este un principiu ce guvernează relațiile dintre doi sau mai mulți actori (individuali, organizaționali, statali, suprastatali) ce isi fundamenteaza deciziile și acțiunile pe valori și principii democratice. Adrian NĂSTASE Prefață Lucrarea de față analizează componenta parlamentară a organizațiilor internaționale, temă centrată pe regimul juridic al parlamentarismului, reliefarea compatibilității cu dreptul internațional public, poziționarea adunărilor parlamentare în dreptul
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în diferite state și felul în care se manifestă diplomația parlamentară la nivel internațional. Este prezentată, de asemenea o analiză comparativă între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite ale Americii, edificatoare în legătură diferențele funcționale și axiologice ale parlamentarismului statal și suprastatal. În această primă secțiune este analizat și conceptul de diplomație parlamentară și rolul Uniunii Interparlamentare în dezvoltarea societății parlamentare internaționale. Cea de-a doua parte, Dimensiunea parlamentară a organizațiilor internaționale. Organizațiile interparlamentare începe cu un capitol, Organizațiile internaționale subiecte ale
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
urmează o procedură ulterioară, prin care își exprimă consimțământul de a fi legat prin tratat. Membri ai organizațiilor internaționale pot fi, de regulă, numai statele 157. Ca excepție, însă, se recunoaște calitatea de membru al unei organizații internaționale și structurilor suprastatale (cum ar fi Uniunea Europeană), mișcărilor de independență (Organizația pentru Eliberarea Palestinei), dominioanelor și coloniilor care se guvernează singure. Dobândirea calității de membru are loc printr-unul din următoarele mijloace 158: a) participarea la elaborarea și intrarea în vigoare a actelor
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sau mai puțin formale creau uneori disensiuni în cadrul forumului, ceea ce afecta în mod definitoriu eficiența organizației, din cauza lipsei de coordonare și a nesiguranței membrilor în demersurile diplomatice. Niciodată nu s-a pus problema în cadrul organizației de a crea o structură suprastatală sau federativă panafricană (deși au existat teorii de acest tip în perioada colonială, când anumiți teoreticieni africani simțeau că o uniune le-ar asigura mai multă forță). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că momentul dobândirii independenței era încă
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
pionierilor, structura de bază a societății americane a reprezentat-o familia, apoi colectivitatea locală, iar structura statală a reprezentat mai degrabă o însumare a voinței comunităților. Religia, deși bine reprezentată în spațiul american, nu a îmbrăcat niciodată formele de bigotism suprastatale de tip european, ci a beneficiat de o considerare mai degrabă "liberală". În acest mod, procesul de formare a "cetățeanului" s-a petrecut de la sine, încă de la începuturile națiunii. Astfel, diferențele la nivelul mentalităților și a structurilor socio-culturale între popoarele
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
oamenii confederației și nici existența unei singure structuri. Mai mult modelul policentric și multilogic a procesului decizional este asociat cu o largă doză de intraguvernare. Analizând evoluția Comunităților europene și, ulterior, evoluția Uniunii, putem afirma că nici un model de organizare suprastatală nu se suprapune modelului unional. Cu toate acestea, logica federalismului a impulsionat construcția comunitară, de la discursul lui Winston Churchill la Universitatea din Zurich, la planul lui Robert Shumann și până în timpurile contemporane. Înființarea comunităților a fost o primă tentativă de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
domeniul libertății, securității și justiției, o treime din numărul de voturi în cazul invocării principiului subsidiarității, majoritate simplă în alte cazuri), este necesară revizuirea inițiativei respective de către Parlamentul European. Astfel, Tratatul de la Lisabona reflectă dubla natură a Uniunii Europene: structură suprastatală cu instituții și proceduri proprii și, concomitent, organizație internațională respectând suveranitatea și instituțiile naționale ale fiecărui stat membru. Dacă Parlamentul European, ca reflectare a legitimității sale general europene, are dreptul de a iniția și adopta legislație obligatorie pentru toți cetățenii
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mult sau mai putin pertinente, în legătură cu gestul președintelui Bush de a implica UE, ONU și Federația Rusă în inițiativa să de pace israeliano-palestiniană.993 Pe de altă parte, există și puncte de vedere care împărtășesc convingerea că acest mecanism politic suprastatal (Cvartetul) are o contribuție extrem de relevanță în actuala etapă de negociere, care pare a deține cheia succesului pentru instaurarea păcii în regiune.994 Nutresc convingerea că tot istoria este cea care ne va relevă dacă Cvartetul pentru Orientul Mijlociu va găsi
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
htm.Accesat: 10 octombrie 2014. 148 Pentru detalii despre Tratatul Constitutiv al UE (TUE), a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 56-59. 149 Supranațional (cf. dex-ului) înseamnă care aparține unui organism, unei puteri plasate deasupra guvernului fiecărei națiuni; suprastatal, transnațional. 150 Federația (cf. dex-ului) înseamnă: uniune a mai multor state autonome (care își păstrează propria organizare) în cadrul unui stat unitar, cu un guvern central și cu organe de stat comune; uniune formată din mai multe organizații care urmăresc scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
intervenția promptă a factorului extern. De aceea, securitatea națională a României după momentul Madrid (iulie 1997) și În urma Raportului Kievenaar nu mai poate fi privită decât pe două coordonate diferite, dar profund interconectate și interdependente: dimensiunea internă, națională și dimensiunea suprastatală, internațională. Dar să le investigăm pe rând. Acceptarea cererilor de aderare la NATO și UE a propulsat România pe drumul unei profunde transformări În ceea ce privește strategia de politică externă și de securitate. Dacă la Începutul anilor ’90 cele două documente ce
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și forță de muncă, ceea ce a dus la o producție globală, consumerism global; * Reorganizarea structurii corporațiilor expansiunea corporațiilor a dus la necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice ce explică globalizarea trebuie amintite teoria imperialismului (Lenin, Bukharin), teoria dependenței (Prebisch, Frank, Cardoso, Faletto) și teoria sistemului mondial (Wallerstein). Prima consideră că imperialismul este ultimul stadiu în evoluția
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în interiorul democrațiilor statale, chiar al celor din lumea occidentală. Aceasta este, în cele din urmă, calea de urmat de către Uniunea Europeană, a cărei provocare este tocmai cea de-a exporta democrația, odată cu unele dintre dimensiunile analizate în capitolul 7, la niveluri suprastatale și/sau supranaționale. Comparativ cu procesul de unificare europeană, posibilitatea de a construi o democrație de calitate ar trebui să fie mai mare în țările bogate și în cele cu tradiții democratice mai vechi din Europa de Vest. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
precedent dacă nu ar fi intervenit, la Congresul XXII al PCUS, oficializarea disputei cu China prin excluderea Albaniei, vehement prochineză, din "lagărul socialist". Cu această ocazie ar fi urmat să fie adoptate următoarele principii: supranaționalizarea CAER prin "crearea unui organ suprastatal, care urma să ia hotărâri obligatorii pentru state, înlocuindu-se principiul bazat pe elaborarea de recomandări; apoi, luarea deciziilor pe bază de unanimitate era înlocuită prin ambigua sintagmă a ""unității de idei""; amplificarea ponderii decizionale a secretariatului organizației, care ar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o fascizare a sa. Revenind la disputa Bucureștiului cu CAER, putem găsi o formulare concisă a poziției generale a RPR în această privință într-o ședință a Biroului Politic al PMR desfășurată în iulie 1963. Ideea unui organ de planificare suprastatal, comun pentru toate țările CAER, comportă implicații de cea mai mare importanță economică, dar mai ales politică, întrucât, în concepția autorilor lui, [acesta] urma să aibă ca atribuții dirijarea cu deplină răspundere a întregii economii a țărilor membre ale CAER
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
economice, numai dacă deține în mâinile sale întregul ansamblu al pârghiilor de conducere a vieții economice și sociale. Planificarea nu este doar o funcție tehnico-economică, ci în primul rând o funcție politică. Trecerea unor astfel de atribuții asupra unui organ suprastatal sau extrastatal, oricare ar fi el și orice compunere ar avea, înseamnă o știrbire a suveranității, care ar rămâne o noțiune abstractă, lipsită parțial sau total de conținut. Pe baza învățăturii comune marxist-leniniste, a acelorași legi economice caracteristice orânduirii noastre
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conținut. Pe baza învățăturii comune marxist-leniniste, a acelorași legi economice caracteristice orânduirii noastre, statele socialiste înfăptuiesc opera de planificare; succesul acestei opere depinde de cunoașterea cerințelor obiective, a posibilităților concrete, a particularităților sociale și economice ale fiecărei țări. Nici un organ suprastatal nu poate înlocui în această privință statul, partidul (Rețegan, Duțu: 2004, 141-142). O astfel de măsură nu putea contribui decât la "nașterea unor grave neînțelegeri, nemulțumiri și disensiuni" între statele socialiste. Făcând apel la ideologia și obiectivele comune ale "țărilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
comune ale "țărilor frățești", PMR sublinia faptul că "problemele în care există puncte de vedere diferite" trebuie abordate cu răbdare și înțelegere, "în spirit internaționalist"; rezolvarea fructuoasă a diferențelor de natură economică sau politică nu depinde de "intervenția unui organ suprastatal care să arbitreze sau să impună soluții", ci de buna credință și disponibilitatea de a coopera de pe poziții egale a tuturor membrilor "lagărului socialist" (Rețegan, Duțu: 2004, 142-143). De altfel, în discursul pe care l-a ținut la întrunirea CAER
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ai dracu' decât iugoslavii" (Cătănuș: 2004a, 109), relațiile dintre comuniștii chinezi și cei români au început să se amelioreze gradual din 1962, datorită discordanțelor pe care România începuse să le aibă cu Uniunea Sovietică în privința transformării CAER într-un organism suprastatal. În presa română și cea chineză nu au mai fost publicate articole ostile. La începutul anului următor, ambasadorul român la Beijing a informat despre disensiunile apărute în relațiile româno-sovietice și a încercat să justifice comportamentul României la al III-lea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de la egalitatea în drepturi a fiecărui stat etc. De asemenea, Declarația admonesta ideologic, în termeni foarte duri, pretenția Moscovei de a coordona economiile statelor socialiste, pe care o eticheta drept prematură și lipsită de realism. Prezentarea formelor de conducere economică suprastatală se poate citi în rezoluția adoptată la plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din aprilie 1964 ca derivând din ideile lui Lenin despre economia mondială unică, constituie o interpretare neîntemeiată pentru epoca actuală. [...] Aceasta este o problemă a unei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de o înaltă principialitate partinică analiza făcută activității pozitive și aprecierile critice la adresa organelor de securitate și miliție, ele reflectând realitatea din perioada respectivă. Corespunde întru-totul realității că a existat acea perioadă când organele M.A.I. se considerau ca organe suprastatale, organizând controale deasupra tuturor organelor centrale și economice, iar atunci când li se atrăgea atenția asupra acestor neajunsuri nu le-au luat suficient în considerare. A fost, tovarăși, o perioadă când unele organe M.A.I. s-au sustras, așa cum bine se
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
elaborare a politicilor publice la nivel național, actualul demers este ușor simplificat și Încearcă să pună În balanță diversele răspunsuri la Întrebări aparent simple: cine decide asupra politicilor europene? Putem identifica, În procesul decizional european, mai degrabă actori statali sau suprastatali? Ce implicații decurg de aici pentru demersurile academice și empirice care abordează problema eficientizării procesului decizional și a elaborării și implementării politicilor publice? Pentru ca cititorul să-și poată formula propria opinie cu privire la problema care constituie subiectul analizei de față, voi
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
apud Knill și Lehmkuhl, 2002) erau de părere că acest impact depinde de măsura În care politicile europene se pliază pe credințele și așteptările actorilor domestici. Explicațiile de mai sus conturează un mediu de interacțiune Între actorii naționali și cei suprastatali, din care putem trage concluzia că respectivii actori se folosesc unii de alții pentru a-și promova interesele, formându-se astfel un circuit decizional care este În conformitate cu jocul democratic. De altfel, propunerile Comisiei sunt adesea desființate În urma negocierilor care se
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de Înfăptuire a politicilor publice naționale. De aceea, multă vreme s-a considerat că ideea existenței „modelului social european” nu poate fi decât utopică, În condițiile În care statele asistențiale naționale acordă un rol redus competențelor de reglementare de la nivel suprastatal În domeniul politicii sociale 2. În esență, echitatea de gen trebuie definită din perspectiva teoriei acțiunii politice eficiente și conceptualizată ca subiect politic și ca strategie acțională, orientată spre transformarea realității politice, sociale și culturale considerate inechitabile pentru femei, cadru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
desemnează forme de guvernare alternative la statul unic (modelul „Westminster”, caracterizat prin suveranitatea Parlamentului, puteri decizionale acordate Guvernului și răspundere ministerială directă), care nu mai corespunde dinamicii și complexității societății de tip global, cu nuclee de influență interorganizaționale și interactive, suprastatale sau transnaționale. De exemplu, Wallace și Pollack (2006) argumentează necesitatea unei „perspective de guvernanță” la nivelul Uniunii Europene, datorită caracterului non-ierarhic sau „de rețea” al elaborării politicilor, implicând actori subnaționali, naționali și supranaționali. O primă distincție ce trebuie făcută este
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]