441 matches
-
de vedere a considerat el și rolul istoriei. „Istoria - spune spune N. Bălcescu în Cuvânt înainte la „Magazin istoric pentru Dacia” (1845) - este cea dintâi carte a unei nații; întrânsa ea își vede trecutul, prezentul și viitorul”. Atunci când scrie Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, N. Bălcescu face precizarea că evocă timpuri de glorie, vremuri eroice, menite „să deștepte în noi sentimentul datorinței ce avem de-a păstra și de-a mări pentru viitorime această prețioasă moștenire”. O „bună istorie națională... îndestul răspândită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adaptat studiul celui dintâi, Principiile unei științe noi, sub titlul Principes de la philosophie de l'histoire. Deocamdată, cert este că N. Bălcescu a cunoscut, pe lângă scrierile lui Michelet, și opera lui Cesare Cantu, pe care îl și citează în Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Cum se știe, istoricul risorgimentist este autorul unei istorii universale în 72 de volume, scrisă între <anii> 1838 și 1846, într-un spirit catolic. Invocarea de către N. Bălcescu a spiritului și rațiunii universale ne duce cu gândul și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a națiilor: înălțarea plebeianizmului la putere”. N. Bălcescu a respins istoria ce-și propunea să înfățișeze numai stăpânitorii, socotind că adevărata istorie este cea a creatorilor ei, adică a poporului. Admirația față de popor respiră din fiecare pagină a lucrării Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, operă al cărei titlu ne indică, din capul locului, că autorul ei prezintă epopeea poporului condus de viteazul domnitor, și nu o biografie a acestuia din urmă. De altfel, în toate studiile lui N. Bălcescu, fie că este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
D. Cocea (1961), Jocul cu moartea (1964), Pădurea nebună (1968) și fragmente din Rădăcinile sunt amare (1961) de Zaharia Stancu, Divanul persian de M. Sadoveanu (1980). De numele lui A. se leagă traducerea integrală a cărții lui N. Bălcescu, Românii supt Mihai Voievod Viteazul (1963). A mai transpus, pentru reviste, ziare și antologii, din prozatori români ai secolului al XX-lea (Mihu Dragomir, Titus Popovici, Costache Anton, Aurel Leon, Aurel Mihale, Al. Sahia). A participat ca traducător la realizarea antologiei literaturii
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
nebună], București, 1968; Román népballadák és népdalok [Balade și cântece populare românești], București, 1961; A román iródalom kis tükre [Antologia literaturii române], I-IV, București, 1962-1964 (în colaborare cu Mihai Gafița); N. Bălcescu, A románok Vitéz Mihály Vajda idejében [Românii supt Mihai Voievod Viteazul], București, 1963; M. Sadoveanu, Perzsa diván [Divanul persian], București, 1980. Repere bibliografice: Békési Ágnes, A műforditásról-néhány mű kapcsán [Despre traduceri - cu prilejul unor opere traduse], KOR, 1965, 1606-1610; Rom. magy. ir. lex., I, 59-60. O.K.
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
Prin acestea vindecătorul le demonstrează pacientului și tribului că a intrat În contact cu spiritul sacru (manitou) și că a acționat conform practicilor considerate normale și benefice de către grup: Apoi a pus oasele pe trupul meu. După ce a terminat de supt, Old Man Hay a scuipat ceva În vasul de jos. Arăta ca sângele. Old Man Hay mi-a arătat acel ceva și apoi l-a aruncat În foc. Dacă nu ar fi scos acel lucru afară, s-ar fi transformat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Secrețiunea de lapte a devenit în economia animală a rasei o funcțiune constantă; dar ea a devenit constantă prin obiceiul, repetat generații de-a lungul, de-a mulge vacile mult timp după ce vițelul e-nțărcat și nu mai are trebuință de supt. Țâțele vacii sânt disproporționat de mari și mulgerea urmează înainte. În Columbia însă obiceiul de-a mulge vacile a încetat, parte din cauza marii întinderi a moșiilor, parte din alte cauze. În puține generațiuni s-au restabilit structura naturală a părții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lingurile, cocoșii, blidele, pânza și alte toate carele căpătase vrăjitoarea cu minciunile și împărțindu-le seracilor, iară pre dânsa cu rușine au scos-o afară din sat și cu paze trimețind-o din sat în sat, până la Drăgoești, spunându-i că supt mai grea pedeapsă va fi, de se va mai arăta. Dară ce ziceau oamenii ? Strigau zicând că protopopul nostru n-are leaje și e mai rău decât turcul, că nu lase vrăjitoarele în sat. [...] Multe nevoi și supărari de la oamenii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
real a fost îngrămădit într’un cotlon al craniului”. Dacă extracorporalizarea e temporară, tot pe acolo se face și reintegrarea corpurilor subtile în cel grosier la sfârșitul perioadei; cel puțin așa reiese din relatarea unui astfel de subiect: “Eram ca supt, iar punctul de plecare al acestei “aspirații” era în capul meu, ca și cum m’aș fi întors în trup prin cap ”.</footnote>(deschiderea lui Brahma), creierul funcționează atunci ca un cap de redare al unui magnetofon, pe care o percepe muribundul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
1907-1909; ed. I-III, îngr. Rodica Rotaru, pref. Ion Rotaru, București, 1983; Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor, I-II, 1908-1909; Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910; Doamna lui Ieremia Vodă, București, 1910; Poeții români de supt stăpânirea rusească, Vălenii de Mnte, 1910; Cugetări, Vălenii de Munte, 1911; ed. îngr. Barbu Theodorescu, București, 1968; Oameni cari au fost, Vălenii de Munte, 1911; ed. I-IV, București, 1934-1939; ed. I-III, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
1930; Casandra, Vălenii de Munte, 1931; Memorii, I-VII, București, 1931-1939; Ovidiu, Vălenii de Munte, 1931; Trei piese simple pentru oameni modești, Vălenii de Munte, 1931; Vederi din Grecia de azi, București, 1931; O ultimă rază, Vălenii de Munte, 1932; Supt trei regi. Istoria luptei pentru un ideal moral și național, București, 1932; ed. îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1999; Catapeteasma ruptă-n două, Vălenii de Munte, 1934; Histoire de la vie byzantine, I-III, București, 1934
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
țară de Alecu Cantacuzino, Logofătul Baptiste Veleli de V. Alexandrescu (V.A. Urechia) și Manoil de D. Bolintineanu. Dovedind prețuire pentru înaintași, R.l. publică cinci poezii de C. Conachi și scrisoarea acestuia către mitropolitul Veniamin Costache, fragmentul Răzvan-Vodă din Românii supt Mihai Voievod Viteazul de N. Bălcescu, Jalnica Moldovei întâmplare de Al. Beldiman. Spiritul critic este ilustrat prin fabulele tipărite de Gr. Alexandrescu (Răzbunarea șoarecilor, Ogarul și iepurele) și Al. Donici (Nada și chiticul, Știuca și motanul), printr-un articol despre
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
sau în manuscrise. Prima ediție importantă e Cezar Bolliac, Opere (I-II, 1956), urmată patru ani mai târziu de o bună ediție a scrierilor lui Nicolae Bălcescu, Opere alese (I-II, 1960), în cadrul căreia a fost inclus textul lucrării Românii supt Mihai Voievod Viteazul, pentru prima oară reprodus după criterii științifice, pe baza unei colaționări migăloase cu manuscrisul aflat la Biblioteca Academiei Române. Mulți ani de activitate tenace a dedicat R. editării operelor lui G. Călinescu, îndeosebi în cadrul seriei Opere, inaugurată în
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
B.P. Hasdeu, N. Iorga, N. Cartojan ș.a. Ediții: Ion Păun-Pincio, Versuri, proză, scrisori, pref. Ion Vitner, București, 1955; Cezar Bolliac, Opere, I-II, introd. George Munteanu, București, 1956; Nicolae Bălcescu, Opere alese, I-II, introd. Gh. Georgescu-Buzău, București, 1960, Românii supt Mihai Voievod Viteazul, București, 2002; B.P. Hasdeu, Scrieri literare, I-II, pref. George Munteanu, 1960, Etymologicum Magnum Romaniae, I-II, pref. Paul Cornea, București, 1970; I. Al. Brătescu-Voinești, Întuneric și lumină, pref. Mihai Gafița, București, 1963; G. Călinescu, Opere, V-
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
final: „Citește, frate române, și gândește la acest lăudat Erou și judecă că cu adevărat au fost al patriei părinte”. Doar un deceniu și ceva desparte această primă ediție românească de revoluția de la 1848, iar la Nicolae Bălcescu, în Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, figurează printre izvoarele de bază. Scrierea nu a încetat să se afle în atenția cercetătorilor și a unor noi traducători, care au relevat influența directă avută asupra altui versificator grec, Gheorghe Palamed, autor al unei istorii cu titlu
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
facă diverse tratamente pentru menținerea sarcinii. Nașterea a fost dificilă, necesitând În cele din urmă operație cezariană. Încă din primele luni de viață copilul ia dat multă bătaie de cap, fiind foarte plângăcios, refuzând de multe ori să mănânce (refuza suptul la sân), neacceptând persoane străine În preajma lui. Mama povestește, de asemenea, că la vârsta de 1 an copilul a fost scăpat din brațe, de către o rudă, lovindu-se cu capul de ciment. Au urmat apoi foarte multe investigații medicale și
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
slujit casii și fraților lui cu dreptate de atunce până acum”322. Eminența acestor prestații o fac pe postelniceasă să-i acorde lui Constantin Cantacuzino o autoritate absolută: „Numai el singur să aibă a porunci tuturor câți să vor afla supt oblastiia casii mele, și să ia seama pârcălabilor, și dă dânsul să asculte toți”. Două „trasee” ghidează această diată. Amândouă posibile. Unul este cel al întoarcerii celei plecate în pelerinaj. Absența ei urma a fi suplinită de „ispravnicul” Constantin. Al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să rămână în Orașul de Scaun (și Șerban Cantacuzino procedase la fel); ceilalți, însă, își urmau drumul: „Și așa isprăvindu-se slujba pogrebaniei” - scrie Radu Greceanu, aflat probabil printre privitori - „cu mare pompă rădicând-o, tot pre jos mergând până supt deal, acolo deci așăzând-o într-o carâtă, rămâind Măriia sa împreună cu toată casa Măriei sale și toate rudele la amară întristăciune și mâhnire, Măriia sa s-au întorsu la scaun, iar oasele s-au dus de s-au astrucat unde au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
preluat, În cazul omului de mână suntem obligați să-i acordăm În continuare importanță și să-i analizăm semnificația. Gura reprezintă „organul apetențelor primare”. Ea este „primul organ al plăcerii” la copilul nou-născut, reprezentând organul prin care se realizează actul suptului. Suptul este „plăcere tactilă”, dar și „plăcere gustativă”. Această „funcție primară”, deosebit de complexă a gurii reprezintă În psihanaliză „stadiul oral” al dezvoltării și evoluției pulsionale a persoanei (S. Freudă. Gura reprezintă, dincolo de „anatomia” și „fiziologia” ei și semnificațiile psihologice și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În cazul omului de mână suntem obligați să-i acordăm În continuare importanță și să-i analizăm semnificația. Gura reprezintă „organul apetențelor primare”. Ea este „primul organ al plăcerii” la copilul nou-născut, reprezentând organul prin care se realizează actul suptului. Suptul este „plăcere tactilă”, dar și „plăcere gustativă”. Această „funcție primară”, deosebit de complexă a gurii reprezintă În psihanaliză „stadiul oral” al dezvoltării și evoluției pulsionale a persoanei (S. Freudă. Gura reprezintă, dincolo de „anatomia” și „fiziologia” ei și semnificațiile psihologice și morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asupra vorbitorului Învățarea limbii cu toate componentele sale: fonetică, vocabular și structură gramaticală Dezvoltarea și coordonarea motorie Orientarea în spațiu și gnozia corporală 1. ETAPA PREFONEMATICĂ ACTIVITĂȚI: Exerciții pentru dezvoltarea motricității aparatului fono-articulator: pentru mobilitatea feței: clipirea ochilor, umflarea obrajilor, suptul obrajilor, mișcările globilor oculari; pentru maxilare: închiderea și deschiderea gurii liber și cu rezistență, mișcarea maxilarului inferior de la stânga la dreapta și invers, ridicarea și coborârea maxilarului, mușcătura, împingerea și retragerea maxilarului inferior; pentru buze: sugere cu buzele strâns lipite
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
paralimbajul sunt deosebit de active. De exemplu, la 3‑4 săptămâni se manifestă zâmbetul ca expresie a comunicării nonverbale ce are loc prin așa‑numitul „contact vizual” cu cei din jur. La două luni intervin momente în care copilul își întrerupe suptul pentru a zâmbi ca răspuns la discursul afectiv al mamei. Ulterior, pe la 4‑5 luni, copilul înțelege unele aspecte ale comunicării după mimica și gestica adultului. Cu timpul, comunicarea nonverbală se subordonează comunicării verbale; gânguritul constituie forma incipientă a vorbirii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
viața unei epoci literare, Iași, 1974; Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”, Iași, 1980; Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. Ediții: „Dacia literară”, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu, introd. edit., București, 1972; N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voevod Viteazul, postfața edit., Iași, 1988; Elena Văcărescu, Romanul vieții mele. „Printre cei mari ai unei lumi dispărute”, pref. edit., Iași, 1997; Elena Văcărescu și Franța. Memorii, oameni și idei, pref. edit., Iași, 1998. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Dacia literară
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
Mare, epopeea Daciada), Grigore H. Grandea (Vlăsia sau Ciocoii noi). Spiritul pașoptist vibrează, cu vii rezonanțe, în versurile lui Andrei Mureșanu, în Cântarea României, în studiile și rememorările lui Al. Russo ori, chiar cu o mai puternică intensitate, în Românii supt Mihai-Voievod Viteazul de N. Bălcescu. Sub impulsul romantismului național, în perioada pașoptistă are o bună reprezentare și poezia naturii, individualizată geografic. Rare înainte de 1840 (Iancu Văcărescu, Primăvara amorului, V. Cârlova, Înserare, Gh. Asachi, La Italia, Cezar Bolliac, Meditații), elemente de
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
La mănăstirea Dealului, Mormintele. La Drăgășani, Meditație, Miezul nopții și alte poeme de Grigore Alexandrescu, Ermitul și O dimineață pe Caraiman de Cezar Bolliac, în San-Marina, Mihnea și baba, Florile Bosforului, Conrad de D. Bolintineanu, în Cântarea României, în Românii supt Mihai-Voievod Viteazul de Bălcescu. Priveliști din natură nu lipsesc din aproape nici o poezie a lui Alecsandri, și nici din scrierile sale în proză. La deplina maturitate, „bardul de la Mircești” încununează nu doar propria sa operă, ci întreaga poezie românească a
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]