KorAP: Find »[drukola/base=supurație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...26 >

634 matches

Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601

focarul bacilar. Evoluția precoce a procesului tuberculos spre fibroză poate impune intervenția chirurgicală. În schimb în cazul lobitei retractile (fig. 6.51), ca și în cazul leziunilor fibro-cazeoase extinse, intervenția chirurgicală este mult mai rar practicată. Complicarea acestor leziuni cu supurații parenchimatoase sau bronșice poate necesita exereza pulmonară cu toate riscurile aferente. Tuberculomul Tuberculomul (fig. 6.52) este o formațiune pseudotumorală încapsulată, bine delimitată, formată din zone, alternând cazeificarea cu închistarea, în jurul unui nucleu central de cazeum. Uneori tuberculoamele se pot

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
unor leziuni tuberculoase vindecate, cu localizare inițială bronșică și chiar peribronșică. Bronholitiază este asimptomatică la majoritatea bolnavilor, dar poate deveni și simptomatică când se complică cu o fistulă bronho-esofagiană. Manifestările clinice sunt obiectivate prin tuse iritativă, hemoptizii (uneori foarte intense), supurație bronșică, febră. În formele asimptomatice atitudinea cea mai recomandabilă este expectativa. Când broholitul este deja antrenat în lumenui bronhiei, în funcție de complicațiile pe care le generează, atitudinea terapeutică poate oscila între extracția bronhoscopică și rezecțioanastomoza bronșică. Supurațiile parenchimatoase secundare bronho-litiazei pot

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
hemoptizii (uneori foarte intense), supurație bronșică, febră. În formele asimptomatice atitudinea cea mai recomandabilă este expectativa. Când broholitul este deja antrenat în lumenui bronhiei, în funcție de complicațiile pe care le generează, atitudinea terapeutică poate oscila între extracția bronhoscopică și rezecțioanastomoza bronșică. Supurațiile parenchimatoase secundare bronho-litiazei pot impune chiar rezecția pulmonară. Această complicație poate fi întâlnită în fistulele eso-traheale sau eso-bronșice. Esofagul va fi suturat, iar leziunea parenchimatoasă de vecinătate va fi rezecată. SPT ganglionar Indicație chirurgicală au doar cazeoamele voluminoase cu localizare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
la 18 sugari, care prezentau semne de compresiune traheală și risc de fistulizare. La acestea, pe radiografia de față a toracelui, se observa o lărgire a mediastinului acompaniată de semnele clinice caracteristice: dispnee, tuse și prezența unui granulom la bronhoscopie. Supurația pulmonară cronică post-tuberculoasă Acest sindrom include supurațiile care survin la tuberculozele vindecate, care țin de infecția și supurația parenchimului pulmonar afectat, de leziunile reziduale (cicatriciale) tuberculoase sub forma unor caverne supurate, abcese, supurații difuze etc. (Anastasatu) [3]. Tot în acest

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
compresiune traheală și risc de fistulizare. La acestea, pe radiografia de față a toracelui, se observa o lărgire a mediastinului acompaniată de semnele clinice caracteristice: dispnee, tuse și prezența unui granulom la bronhoscopie. Supurația pulmonară cronică post-tuberculoasă Acest sindrom include supurațiile care survin la tuberculozele vindecate, care țin de infecția și supurația parenchimului pulmonar afectat, de leziunile reziduale (cicatriciale) tuberculoase sub forma unor caverne supurate, abcese, supurații difuze etc. (Anastasatu) [3]. Tot în acest capitol sunt incluse alături de supurațiile cu flora

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
față a toracelui, se observa o lărgire a mediastinului acompaniată de semnele clinice caracteristice: dispnee, tuse și prezența unui granulom la bronhoscopie. Supurația pulmonară cronică post-tuberculoasă Acest sindrom include supurațiile care survin la tuberculozele vindecate, care țin de infecția și supurația parenchimului pulmonar afectat, de leziunile reziduale (cicatriciale) tuberculoase sub forma unor caverne supurate, abcese, supurații difuze etc. (Anastasatu) [3]. Tot în acest capitol sunt incluse alături de supurațiile cu flora banală și infecțiile micotice posttuberculoase. Gravitatea leziunilor incluse în acest sindrom

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
tuse și prezența unui granulom la bronhoscopie. Supurația pulmonară cronică post-tuberculoasă Acest sindrom include supurațiile care survin la tuberculozele vindecate, care țin de infecția și supurația parenchimului pulmonar afectat, de leziunile reziduale (cicatriciale) tuberculoase sub forma unor caverne supurate, abcese, supurații difuze etc. (Anastasatu) [3]. Tot în acest capitol sunt incluse alături de supurațiile cu flora banală și infecțiile micotice posttuberculoase. Gravitatea leziunilor incluse în acest sindrom poate varia de la aspectul unei caverne deterjate infectate și până la imaginea de plămân distrus. Singura

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
sindrom include supurațiile care survin la tuberculozele vindecate, care țin de infecția și supurația parenchimului pulmonar afectat, de leziunile reziduale (cicatriciale) tuberculoase sub forma unor caverne supurate, abcese, supurații difuze etc. (Anastasatu) [3]. Tot în acest capitol sunt incluse alături de supurațiile cu flora banală și infecțiile micotice posttuberculoase. Gravitatea leziunilor incluse în acest sindrom poate varia de la aspectul unei caverne deterjate infectate și până la imaginea de plămân distrus. Singura modalitate de rezolvare, atât a supurațiilor post-tuberculoase, cât și a micetoamelor (cel

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
în acest capitol sunt incluse alături de supurațiile cu flora banală și infecțiile micotice posttuberculoase. Gravitatea leziunilor incluse în acest sindrom poate varia de la aspectul unei caverne deterjate infectate și până la imaginea de plămân distrus. Singura modalitate de rezolvare, atât a supurațiilor post-tuberculoase, cât și a micetoamelor (cel mai frecvent aspergilomul) este intervenția chirurgicală. Trebuie subliniat că sechelele tuberculoase suprainfectate cu floră banală sau aspergilizate pot da hemoragii brutale, mortale în 5% din cazuri. În situațiile de plămân distrus aspergilizat și care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579

varicoasă sunt foarte bune în condițiile unei indicații corecte, a unei proceduri bine executate și fără complicații. Complicațiile postoperatorii cele mai frecvent citate sunt reprezentate de embolii pulmonare, hematoame postoperatorii, limforagia din regiune crurală, edemul membrului inferior, cicatrici vicioase sau supurații. Recidivele sunt rare, apariția lor fiind condiționată de tehnici neadecvate (safenectomii, crosectomii joase, simple extirpări de pachete varicoase), intervenții incomplete, anomalii venoase neidentificate preoperator (safenă dublă, crosă subaponevrotică). Ulcerul varicos gambier nu se vindecă definitiv decât prin aplicarea tratamentului de

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
cazul apariției flebitelor la nivelul venelor varicoase, cordonul este mai neregulat sau moniliform. Edemul este localizat întotdeauna numai periflebitic, iar tegumentele sunt eritematoase și calde. Tromboflebita superficială nu este însoțită de obicei de fenomene generale, febră, tahicardie decât în condițiile supurației sau extensiei în profunzime [2]. Inflamația venoasă retrocedează spontan în câteva zile sau săptămâni, vena afectată rămânând cu un aspect de cordon indurat și indolor sau cu o pigmentație brună gălbuie. Venele recanalizate, afectate în prealabil de o TVP, pot

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

bolii pulmonare cronice obstructive. Există confirmarea apariției CBP în relație cu predispoziția familială. S-a emis și ipoteza unei susceptibilități genetice la expunerea prelungită la carcinogene. Leziunile pulmonare preexistente Cicatricile după vechi leziuni TBC pulmonare, ca și după infarcte și supurații pulmonare, par a fi implicate în apariția CBP, în special a adenocarcinomului. A fost studiată și legătura dintre fibrozele pulmonare și carcinomul bronhioloalveolar. Încă nu se știe dacă există totuși o corelație directă între acestea. Carcinogeneza Mecanismul carcinogenezei Este un

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
variabile, în general omogenă, cu o suprafață de secțiune cenușie sau albicioasă. Suprafața endobronșică este tipic ulcerată. Prin creșterea endobronșică poate realiza obstrucția parțială sau completă a lumenului bronșic, astfel încât se întâlnesc frecvent aspecte patologice ca atelectazia, bronșiectaziile secundare și supurațiile pulmonare retrostenotice. Dezvoltarea extrabronșică produce infiltrarea tumorală a parenchimului pulmonar pe distanțe variabile. Carcinomul cu localizare periferică are un aspect dur, neregulat și poate să prezinte o demarcație netă de țesutul pulmonar înconjurător. Suprafața de secțiune este omogenă. Spre deosebire de leziunile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
În tratamentul chirurgical al cancerului bronho-pulmonar rezecția practicată trebuie să fie radicală: extirpare tumoră + limfadenectomie. Rezecțiile paliative nu sunt acceptate ca și concepție chirurgicală, decât în situații extreme: abcesul pulmonar, hemoptizia masivă, invazia masivă a peretelui toracic [56]. Abcesul pulmonar Supurația pulmonară secundară poate apare în urma necrozei masei tumorale sau ca o consecință a obstrucției bronșice. În aceste situații se poate apela la rezecția pulmonară ce va îndepărta focarul supurativ. Sunt aplicabile, având rezultate acceptabile din punct de vedere al stăpânirii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589

2, 6, 20, 26, 75]. Crizele acute de astm, care asociază tuse violentă, sau chintele de tuse de diverse cauze pot determina rupturi ale diafragmului cu apariția de hernii diafragmatice posttraumatice [21, 34]. Herniile diafragmatice posttraumatice sunt rareori urmări ale supurațiilor de deasupra sau dedesubtul diafragmului [75]. Cauzele traumatismelor care determină rupturi de diafragm sunt variabile în raport cu ocupația, condițiile de mediu și gradul de civilizație. Rupturile diafragmului sunt mult mai frecvente pe partea stângă față de partea dreaptă (8/1 = stânga / dreapta

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
hernii diafragmatice după rezecții pulmonare, când, datorită aderențelor la diafragm, se produce lezarea vascularizației mușchiului frenic sau secționarea ramurilor nervului frenic. Pneumoperitoneul terapeutic poate duce la ruptura diafragmului și apariția pneumotoraxului (Repa, Yannitelli și Boucher, citați de [69]). Apariția unei supurații postoperatorii aflată în vecinătatea mușchiului frenic poate duce la ruptura diafragmului suturat (Nissen, citat de [69]). Rupturile diafragmatice postoperatorii pot fi situate: hiatal sau la nivelul hiatusului esofagian nou format; parahiatal; dehiscența parțială a suturii diafragmului cu afectarea hiatusului; dehiscența

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705

în CBP în cazul unui cistic cu abușare în „țeavă de pușcă”). Numeroase studii din literatură publică rezultate negative, conform cărora pacienții cu drenaj biliar preoperator prezintă o evoluție postoperatorie grevată mult mai frecvent de apariția complicațiilor infecțioase (abcese intraabdominale, supurații de plagă și mai ales angiocolită) comparativ cu pacienții fără stentare biliară preoperatorie [26-28]. Nici unul dintre aceste studii nu comunică vreo diferență de supraviețuire între cele 2 grupuri [27, 28]. Ultimul trial randomizat multicentric [29] publicat în literatura de specialitate

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
o mortalitate sub 1%) [35, 36], rata complicațiilor postoperatorii a rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea studiilor citează complicațiile cardiorespiratorii (9-12%), supurațiile de plagă (4-12%),abcesele abdominale (6-16%) și pancreatita acută postoperatorie (1-2%) [41, 42]. Există numeroși factori de risc care pot influența evoluția postoperatorie a pacienților cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei, însă, la ora actuală, la fel ca și în cazul

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599

lichidului hidatic (vomica hidatică). Uneori lichidul hidatic este evacuat în întregime, membrana hidatică fiind retenționată în cavitate („forma cu membrană hidatică încarcerată”). Dacă fistulele bronșice realizează efectul de supapă ce se închide în inspir, aerul realizează un suflaj cavitar și supurație secundară. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomele și semnele clinice în hidatidoza pulmonară sunt diferite în funcție de stadiul evolutiv al hidatidei. Chistul hidatic necomplicat Cel mai frecvent manifestările clinice sunt absente (peste 80% din cazuri). Când acestea sunt prezente, ele sunt dependente de mărimea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
alopecie, vertigo, astenie. Autorii chinezi utilizează cu succes un alt preparat: Praziquantel în doze cuprinse între 120 și 210 mg/kg divizate în 5-6 zile [31]. Chiar dacă parazitul este omorât, imposibilitatea eliminării membranei hidatice duce la infectarea acesteia și apariția supurației pulmonare, de aceea tratamentul chirurgical se impune. Mebendazolul a fost utilizat și în forma alveolară. Cercetările lui Ammann și colab. (1994) [1] au demonstrat eficacitatea tratamentului, chiar dacă acesta nu este curativ. Tratamentul chirurgical În cazul chistelor hidatice pulmonare necomplicate obiectivele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
extirparea membranei hidatice și efectuarea decorticării pleuropulmonare [4]. b. În ceea ce privește tratamentul chirurgical de exereză a fost recomandată o gamă largă de intervenții, de la segmentectomii până la pneumonectomii. Totuși exereza pulmonară este indicată doar în anumite cazuri:- CHP supurat cu pioscleroză importantă;- supurații pulmonare consecutive instalării unei fistule biliobronșice;- accidente vasculare importante în cursul tratamentului chirurgical conservator;- stenoze bronșice importante cu lipsa de expansiune a parenchimului pulmonar după evacuarea hidatidei [15];tratamentul de exereză este indicat și în echinococoza alveolară. Uneori se impun

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
indicat și în echinococoza alveolară. Uneori se impun operații eroice [26]. Tratamentul chirurgical trebuie să fie urmat de tratament medical, pentru evitarea recidivei la nivel pulmonar, pleural sau al plăgii care pot fi infectate în cursul tratamentului chirurgical al hidatidei. SUPURAȚIILE BRONHOPULMONARE DEFINIȚIE. CLASIFICARE În acest capitol se include un grup heterogen de afecțiuni netuberculoase caracterizate prin:- etiologie infecțioasă (bacteriană aerobă sau anaerobă, micotică, parazitară);- inflamația supurativă a parenchimului pulmonar și/sau a conductelor bronșice;- bronhoree purulentă, ce constituie un criteriu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
respiratorie [28, 33]. Clasificarea școlii românești de chirurgie toracică încearcă să țină seama atât de punctul de pornire a procesului supurativ (parenchim sau bronșie), cât și de evoluția anatomo-clinică [33]. ABCESUL PULMONAR Definiție Abcesul pulmonar este o formă comună de supurație parenchimatoasă pulmonară ce se caracterizează morfologic prin focare circumscrise de inflamație supurativă cu evoluție spre necroză și excavare, iar clinic prin bronhoree purulentă și fetidă. Există și forme cu focare multicentrice de excavație [43, 44, 65]. În funcție de terenul pe care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
secundare. Abcesul pulmonar primitiv apare și evoluează într-un teritoriu pulmonar sănătos; este rezultatul unei infecții cu anaerobi. Abcesul pulmonar secundar reprezintă o complicație evolutivă a unei leziuni locale preexistente, de obicei un cancer bronhopulmonar, chiste ajunse în faza de supurație, corpi străini. Abcesul pulmonar secundar poate fi și o modalitate evolutivă a unei pneumonii „abcedate” cu stafilococi, Klebsiella, Pseudomonas, când etiologia aparține bacteriilor aerobe, care au un rol esențial, în timp ce anaerobii participă inconstant și rar [44, 104]. În ultimele două

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
creșterea frecvenței abceselor pulmonare cu germeni oportuniști [1, 69]. După cel de-al doilea război mondial a scăzut rapid datorită efectului spectacular al penicilinei asupra infecțiilor cu bacterii anaerobe. Apariția și generalizarea chimioterapiei antimicrobiene a dus la scăderea globală a supurațiilor parenchimului pulmonar, care au atins un nivel ce reflectă limitele terapiei antiinfecțioase „de rutină” pe care medicii o aplică astăzi precoce, dar fără discriminare, în toate infecțiile respiratorii [18]. În țara noastră se externează anual aproape 3000 de cazuri cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]