292 matches
-
lui Adi Cusin. Trupul mărunțel din raclă n-are nici o legătură cu ultima imagine a poetului păstrată în memorie, dar mai ales cu acelea din tinerețea noastră universitară, în care parcă-l văd și-acum recitându-și poemele. Ne făcea surcele pe toți prin felul în care-și spunea poeziile" scrie undeva Cezar Ivănescu. Și tot el: "Adi Cusin a avut geniu până la 18 ani. Ne amintea frapant de tragic dispărutul Nicolae Labiș." Iar într-un interviu din "România liberă", declară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vătămător : acidul acetic, adică oțetul, obținut sau nu prin fermentare naturală. De exemplu, prin distilarea uscată a lemnului, se obținea acidul pirolignos (conținând acid acetic și alcool), din care se făcea o băutură alcoolică inferioară, numită În popor „vin de surcele”. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, unii evrei erau implicați În producerea oțetului, precum „Leibiș ce face oțătu - Leibiș Esigmacher”, așa cum apare Într-o catagrafie a evreilor din Piatra-Neamț, din 1859 <endnote id="(436, p. 76)"/>. Tot cam atunci, evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o pune pe trunchiul unde se taie lemnele; apoi se ia o suveică, se moaie-n apă și, atingîndu-se cu dînsa fruntea, se zice: „Soarele-n apă, sănătatea-n cap“ și se aruncă înapoia capului - ceea ce se face cu trei surcele în nouă luni dimineața. Nu e bine să-ți speli fața cu apă adusă în praznic în ziua următoare, că te doare capul. O samă de mame bortesc* și băieților o ureche și le pun cercei, ca să nu-i doară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cînd ia puii de sub cloșcă. Pe timpul cînd este lună nouă, nu este bine a pune cloșcă pe ouă, c-apoi puii ce vor ieși vor țipa veșnic. Ca să nu chiscuie* puii, ouăle fiind puse în lună nouă, pui și surcele sub ouă, zicînd: „Nu chiscuie ouăle, chiscuie surcelele.“ Cînd îi pune cloșcă lunea, îți scoate numai cucoșei. Lunea nu se iau ouăle din cuibar, căci părăsesc găinile ouatul în acel loc. Să pui cloșca totdeauna marți sara. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este lună nouă, nu este bine a pune cloșcă pe ouă, c-apoi puii ce vor ieși vor țipa veșnic. Ca să nu chiscuie* puii, ouăle fiind puse în lună nouă, pui și surcele sub ouă, zicînd: „Nu chiscuie ouăle, chiscuie surcelele.“ Cînd îi pune cloșcă lunea, îți scoate numai cucoșei. Lunea nu se iau ouăle din cuibar, căci părăsesc găinile ouatul în acel loc. Să pui cloșca totdeauna marți sara. Se crede că din ouăle puse joia sub cloșcă vor ieși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
firul drept în două, pe prag, cu o secure. Cineva întreabă: „Da’ ce faci acolo?“ și i se răspunde: „Tai frica copilului.“ în alte locuri, două femei iau copilul de cîte o mînă și, culegînd din ogradă o mînă de surcele, le leagă cu o sfoară și le pun în spatele copilului; apoi, încălecînd cu picioarele copilului pragul, taie sub picioarele lui surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilului.“ în alte locuri, două femei iau copilul de cîte o mînă și, culegînd din ogradă o mînă de surcele, le leagă cu o sfoară și le pun în spatele copilului; apoi, încălecînd cu picioarele copilului pragul, taie sub picioarele lui surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în drum. Ca să umble copilul mai bine, cînd începe a se trage pe jos, îl ia unul din căseni într-o duminecă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o mînă de surcele, le leagă cu o sfoară și le pun în spatele copilului; apoi, încălecînd cu picioarele copilului pragul, taie sub picioarele lui surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în drum. Ca să umble copilul mai bine, cînd începe a se trage pe jos, îl ia unul din căseni într-o duminecă dimineața de mînuțe și-l duce în picioare pînă la prag, iar mă-sa taie cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pier. Nu e dat femeilor creștine să taie paseri, căci ar fi și ele ca femeile nebotezate. Ca să trăiască puii de paseri lunateci, adică puși și scoși în aceeași lună, cînd se pune cloșca, să se puie în cuibul ei surcele cîte ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune cloșca, să se puie în cuibul ei surcele cîte ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face copilul cu părul creț. Să te păzești să nu-ți ieie nimeni din păr fără știre, că ți se paște* vîrful cozilor. Părul capului nu este bine a-l da cuiva, căci el se poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Suman Cînd iei sumanul sau rocul* prindărăt, atunci pe loc îl pune sub picioare, că de nu, atunci în ziua aceea nu-ți merge bine. Supărare Cînd spui că vine cineva fără să vie e semn că va veni supărat. Surcea Femeia însărcinată care va culege surcele în poală, copilul ce-l va face va avea pe corp niște pete de diferite mărimi. Șale Cînd sar fire din mătură cînd mături, ia-le și le pune în brîu, ca să nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prindărăt, atunci pe loc îl pune sub picioare, că de nu, atunci în ziua aceea nu-ți merge bine. Supărare Cînd spui că vine cineva fără să vie e semn că va veni supărat. Surcea Femeia însărcinată care va culege surcele în poală, copilul ce-l va face va avea pe corp niște pete de diferite mărimi. Șale Cînd sar fire din mătură cînd mături, ia-le și le pune în brîu, ca să nu te doară șelele la secerat. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreau”). Aici povestirea este înlocuită cu redescoperirea afectivă a locurilor și lucrurilor îndepărtate, înșiruirea fiind rodul aceleiași fantezii asociative care sfidează convențiile: „Lângă urs stătea, într-o parte, licuriciul, iar în partea cealaltă albina; lângă albină stătea, într-o parte, surceaua, iar în partea cealaltă Milcovul; lângă Milcov se afla, într-o parte, o grămadă de penițe stricate, iar în partea cealaltă o zambilă; lângă zambilă stătea plătica, lângă plătică rindeaua, lângă rindea magnetul, iar lângă magnet o punguță cu pastă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
intervenind sau la singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
rațional. Cum aș putea să redau momentul în care o femeie mărunțică, de nici 45 de kilograme, intrând în „zona de sacru” a unei racle, a dat dovadă de o forță herculeană și a aruncat în lături ca pe niște surcele doi jandarmi voinici ? În tot acest timp, scotea niște sunete care nu păreau a fi din lumea aceasta... Au fost mai multe scene de acest gen la care am asistat, dar am evitat cu bună știință să le descriu. Cât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
faptul că scriitorul a intenționat să facă din Matriona însăși, împreună cu casa ei, o imagine a Rusiei aflate în declin. Matriona este istovită de boală și are ochii tulburi; la rândul ei, casa "fusese construită demult și temeinic", dar acum "surcelele cădeau, poarta și bârnele gardului, cândva zdravene, se înnegriseră de vreme și începuseră să se rărească"197, oglinda încețoșată din cameră nu mai poate reflecta imaginile în realitatea sau adevărul lor. În căutarea unei localități în care să se stabilească
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o fată deșteaptă și frumoasă, câtă emoție erotică era pe timpul lui Ceaușescu, noaptea, la coadă, unde se întâlneau și vegheau cot la cot până dimineața adolescenții, așteptând ce se va "băga": tacâm, nechezol, halva de culoarea hârtiei de împachetat, cu surcele în ea, poate salam... înțeleg și această nostalgie; absolut toate formele dragostei sunt poetice și înnobilează sufletele și trebuie să visăm la ele toată viața. * Dar acum mă refer la altă poezie, pur fantezistă, dar, desigur, admisibilă în principiu. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe 'mnetale țapăn te-o mai otânjit păgânu' Mi s-o întunericit soarele de mi-or steclit numai stele-logostele, răspunde bătrânul clipind șmecherește. M-o miruit el harapu' la scăfârlie, da' și eu când am dat odată cu capu'... mamăă!! Numai surcele i-am fărâmat sărăcia ceea de măciucă, spune el fonf, scuipând cu sânge și câteva măsele. Gheorghiță hâhâie schimonosindu-se de durere: 'Mnetale, bădie Toadere, și când o suna Apocalipsa, tăt a șugui ț-a arde... Și zi așa, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ascultat cu mai multă bucurie. Îți voi Îndeplini cu sfințenie poruncile, răzbunarea Împotriva ticălosului este visul meu de-o viață. Ce fărădelege a săvârșit iarăși Satana din Opfingen? A răpit o fecioară! Mâinile mari ale uriașului frânseră ca pe o surcea o crean gă groasă de alun: — Iarăși?! Dacă ar putea să moară pentru fiecare fe cioară pe care a necinstit-o tot n-ar fi Îndeajuns de mare pedeapsa lui! Ascultă, omule, ascultă bine! Nu vreau să-ți văd ura
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
îndemna s-o operăm. Se întindea, goală-pușcă, pe spate, pe piatra fierbinte de soarele arzător, căci aveam grijă să dăm la o parte vegetația nebună. Ne înghesuiam în jurul mesei vreo șase șapte țânci cu rol de doctori, în mână cu surcele adunate de pe jos, pe care - așa cum ne învățase în prealabil pacienta - i le îndesam în vulva încă ferită de orice pilozitate, oferită nouă cu cea mai nevinovată impudoare: dacă ar fi fost o fecioară cu sex pilos, poate ne-am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Spre Iacobeni, pârăul de lângă linie. Tunelul Bistrița Dorna Gura Ortoaei Rusca Osoiu Sunători Pietrosul Colțul Acrei Colbul La Chei Coiful Moara Dracului Cojoci Cruci Genunea Crucei Scăriceana Balta cânelui supt Dealul Ursului Toancele Barnarul Jneamăt = jnemete obstacol Argestru = strânsură de surcele și gunoi aduse de apă Băda deasupra Dornei Abonat la "Răvașul" Ilie Miron Crucea Broșteni PARTEA a II-a (1919-1927) [IAȘI COPOU]* 7 Iulie 1919 Copou În tragedia de la Petrograd o dragoste curată între Olga fata țarului și un văr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai întîi la episodul cu Jean-Noël, amintindu-mi că i-am atras atenția „să nu se expună”. „Am făcut-o pentru că era un bărbat interesant. Sînt sătulă de inși care te înghesuie și-ți put în nas a vin de surcele. Deși tînăr, el știa enorm de multă carte, avea lecturi diverse și bune. Foarte rar întîlnești asemenea oameni, care să te scoată din banalul cotidian. Cei mai mulți ți-l subliniază prin însăși prezența lor. Iată, peste o oră mă duc la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nuielușele. Ce-au mai discutat nu știm. Sară, neștiind ce-i cu nuielușele, le-a pus pe foc. În timp ce ardeau a venit Avraam și a văzut că ard. Le-a scos repede din foc dar erau arse, rămăseseră doar niște surcele. în acest timp, îngerii care au ajuns la Lot în Sodoma i-au spus: „Ia-ți femeia ta și copiii tăi și pleacă departe, unde îți va arăta Domnul! Că Domnul vrea să piardă cetățile Sodoma și Gomora, ca prea
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]