4,234 matches
-
aud cum se sting păsările noastre albe. dar cui să-i mai spun și cine să audă în nopțile cu miros de lămâiță copila aceea cu ochi de chilimbar și râs de miozotis cum trece dureros de tăcută, oarbă și surdă la viclenia timpului. am să-mi așez zilele rămase în brațele ei niciodată înclinate spre apus, cu o sete verticală de înalt, să simt cum alunec în verde și norii până când mă voi așeza descântec să mă toarcă pământul ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
amintirile și ardși tot mai adânc aud cum se stingpăsările noastre albe.dar cui să-i mai spunși cine să audăîn nopțile cu miros de lămâițăcopila aceea cu ochi de chilimbarși râs de miozotiscum trece dureros de tăcută,oarbă și surdă la viclenia timpului.am să-mi așez zilele rămaseîn brațele einiciodată înclinate spre apus,cu o sete verticală de înalt,să simt cum alunecîn verde și noriipână când mă voi așeza descântecsă mă toarcă pământul... XXIX. NEVERBACK, de Agafia Drăgan
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Pentru că nu e posibil ca gândurile să se întrupeze exact așa cum le zămislim, Domnița Neaga, ca oricare poet, simte că uneori este învăluită în umbra tristeții, în neliniște, teamă, dezamăgire. Apare ca dintr-un colț de umbră câte o durere surdă sau numai amorțită de prea multă așteptare, chiar și atunci când lucrurile par că merg bine. “Când cerul cu gust de mătase/ Albastru ca-n ziua dintâi/ În sufletul lui ne-aspirase,/ Tu n-ai mai putut să rămâi...// De-atunci
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
ce piloni să ne construim conștiința. Privim neputincioși cum, fără remușcare, implacabila Moară ia în vârtejul ei trupul de abur al clipelor. Le macină desprinzându-le din curgerea lor fără oprire tocându-le și apoi zvârlindu-le în vânt. E surdă, ea nu aude plânsul clipelor înainte de a-și da sfârșitul, nu știe decât una și bună, că nemoartea nu există și își vede de treaba ei nestingherită, fără pauză pentru vreo scurtă răsuflare. În nopțile de veghe, în liniștea deplină
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
bunicii din poveste care tors-a neîncetat ani întregi pânze modeste pentru fata nemurita, dar răpusa de somn greu, de o zână, mătrăguna, cu tupeu de Dumnezeu, Fusul meu, orar, sfârâie în vara de se-ncinge tot, se răcește apoi, surd mi-l spală toamnă, cu suspin-hohot, cănd cade ninsoarea, blând se stinge încet torsu-i lenevos că la ușă, acuma, bate disperat tocmai Făt-frumos. C-o fi Făt-frumos, c-o fi Făt-urât, cine poate ști, însă, sincer, pana atuncea, sigur
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
sarcină de la Consiliul Politic!” Am rămas perplex, dar i-am văzut privirea goală și am vrut măcar să-l Îmbunez, dar nu am avut timp deoarece după câțiva pași politrucul s-a Întors zbierând: „N-am auzit nici un am Înțeles! Ești surd!?” Căpitanul bâigui ceva ce părea să Însemne că a Înțeles și plecă spre biroul său În trombă În vreme ce politrucul bombănind Începu un alt set de observații principale pentru o altă „victimă” ce Îndrăznise să-și lase mustață. Deși problemele ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
noduroase ale tatălui meu, pline de bătături și răni peste care marea nu înceta să-și arunce sarea, astfel încât nu se cicatrizau niciodată, încetaseră să mai scoată plasele. În biserică, oamenii adunați stăteau de vorbă, în bretonă, cu acea voce surdă a nefericiților, care poartă în ea toate vocile ce au fost ofilite și înăbușite. Femeilor le era frică, dar mânia pusese stăpânire și pe ele. Pe deasupra gardurilor vii ale grădinilor, stăteau de vorbă, la fel ca bărbații lor în biserică
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
va reteza elanurile literare și va scoborî nivelul judecăților. Totuși fondul judecăților nu se schimbă, doar, uneori expresia. în cronicile din anii ^30, Hortensia Papadat-Bengescu e văzută ca "un emul al lui d^Annunzio", preocupată nu de psihologie, ci de "surda înfiorare a cărnii", ceea ce face din Bătrînul o "dramă fiziologică". Societatea din Fecioarele despletite se situează la un nivel de educație superior celui sufletesc. Ca tot cronicarul, G. Călinescu are simpatii și idiosincrazii. Unele, foarte tranșante: " Poezia d-lui M.
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
ajunși la maturitate identitară și explorându-se în scris ca generație de tranziție. Se navighează în timp prin flashback-uri ce apelează la firescul nefiresc al dezvoltării în comunism, cu privațiunile și crizele aferente, cu stereotipuri și rebeliuni, cu rezistență surdă și umor proverbial. Se surprinde astfel mentalitatea maselor, fragilitatea adevărurilor colective, tragicomedia indivizilor confruntați cu lungul proces de adaptare la contexte și forme noi. Panorama rezultată este arareori încurajatoare, trăgând în subtext disperate semnale de alarmă la nivel privat, dar
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
până la măduva adâncului negândit. Cămașă neființei nu-i de mine! Trăiesc cum sunt și sunt cum aș vrea să nu fiu! Ruptă din mine e înălțimea Capricornului, inorog cu privirea asmuțita spre Poartă Zeului! Ia, Doamne, de pe mine hlamida disperărilor surde și-nvingemă, Bunule, de mine, de mine, de mine... EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet 15 Privesc la cerul inimii: mă ajuți să îndur miezul iernii? Că mâine voi locui într-un cer de piatră, furat dintr-o carieră de piatră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
simte clar o atare atitudine) de către cei ce s-au aliniat în diverse grade la "doctrina și tematica" trecutului regim ce și-a supraviețuit. în spatele amăgitoarelor fraze elogioase, d-sa percepe "nu atît năduful sau suspiciunea ci mai degrabă reproșul surd împins pînă la animozitate, de parcă aș fi comis o necuviință că am preferat onestitatea și marginalizarea în loc să lupt pe baricadele demenței colective". Cred că avem în privința aceasta o experiență comună...
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
clanță./ Iar e de lucru la manutanță,/ iar o să facă proștii avere/ și-or să admire de la distanță/ curajul nostru crescut în sere.// Și-n timpul ăsta poetul scrie/ și-n vremea asta Irod chiar taie,/ smerit dospește orzu-n hârdaie/ surd la revolte și la mânie,/ preabotezate sfinte Sisoaie/ nu mai e bere la berărie!" (La berărie). Cum vom citi versul de la începutul și de la finalul poemului? Nu mai e bere la berărie": o mostră de absurd avangardist, cu scurtcircuitarea firescului
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
până la măduva adâncului negândit. Cămașă neființei nu-i de mine! Trăiesc cum sunt și sunt cum aș vrea să nu fiu! Ruptă din mine e înălțimea Capricornului, inorog cu privirea asmuțita spre Poartă Zeului! Ia, Doamne, de pe mine hlamida disperărilor surde și-nvingemă, Bunule, de mine, de mine, de mine... EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet 15 Privesc la cerul inimii: mă ajuți să îndur miezul iernii? Că mâine voi locui într-un cer de piatră, furat dintr-o carieră de piatră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și ca temperament, Eugenia Iftodi se situează exact la polul opus. Elevă a lui Tonitza, dar andreesciană ca alcătuire sufletească, pictorița are vocația monumentalității în relația directă cu forma plastică, iar în plan afectiv ea percepe continuu chemările unei melancolii surde. În mod obiectiv, întîlnirea ei cu }uculescu în același spațiu al creației era nu doar improbabilă, ci și fatalmente nefuncțională. Ca modele pure, ca manifestări absolute și, evident, abstracte, ei se înscriu în acea complementaritate mitică a diurnului cu nocturnul
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
trena lui Verlaine: " Închide ochii... Nu privi afară.../ Pe sufletul tău trist și mut/ Ca o povară toamna a căzut,/ Ca o povară..." Continuarea e dulceagă. Acorduri de pianină obosită, într-un univers care se dezagregă, dar nu bolovănos și surd, ca la Bacovia, ci discret, feminin, o lume de tristeți parfumate, de migdală, de coajă de mandarină amară: "Te ascult.../ Pe ochii mei sîmt degetele serii.../ Vorbește-mi, dar încet... încet și mult...// Și vorba ta să semene tăcerii..." Vagi
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
prețăluiască, precum la magazia de mărfuri, orice idee scoasă pe piața publică. Deși singura lor contribuție la instaurarea democrației în România au fost niște parastase de toată frumusețea, continuă să beneficieze de-un fel de imunitate cu țepi: o agresivitate surdă, hrănită din energia, pe cât de tumultoasă, pe atât de sterilă, a unor ego-uri supertrofiate. Pentru această categorie, orice inițitivă ce nu are ștampila controlului de calitate al "grupului" înseamnă descalificarea instantanee și împingerea subiectului cât mai la marginea discuțiilor publice
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
tip de delicte care a acoperit Europa de sânge omenesc și care a înălțat acele estrade funeste, unde corpurile umane vii serveau de aliment flăcărilor, când spectacolul era vesel și armonia plăcută pentru mulțimea oarbă la auzul gemetelor confuze și surde ale nenorociților care ieșeau din vârtejurile de fum negru, fum de membre omenești, între trosnetul oaselor carbonizate și sfârâitul viscerelor palpitând încă. Dar oamenii cu judecată vor vedea că locul, secolul și materia nu-mi permit să examinez natura unui
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
greu de confundat. Fără scandal mediatic și alte manifestări promoționale, fără "nonconformisme" bine etajate înspre edificarea unei statui personale, atât de tânărul autor miza exclusiv pe consistența versului său. Așa se prezintă și astăzi, adâncit până la dispariție în propria poezie, surd la surlele și tobele pieței culturale, de-a dreptul autist, ca orice poet adevărat. Problema este că versurile din al doilea său volum, Catafazii, nu-l mai sprijină. Proiectul e mai ambițios, însă realizarea propriu-zisă e deficitară, textele devenind prolixe
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
calendarul evenimentelor derulate cu ocazia Anului European al Persoanelor cu Handicap. Astfel, la acest sfârșit de săptămână, aproximativ 150 de persoane din țară și 15 oaspeți din străinătate participă la simpozionul găzduit de Casa de Cultură a Municipiului Timișoara - „Persoana surdă în contextul european“ -, dar și la expoziția de pictură și fotografie vernisată cu acest prilej. Acțiunile vor fi urmate de un program artistic. De asemenea, în zilele de 20 și 21 iunie între orele 10-16 se desfășoară competiții de minifotbal
Agenda2003-25-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281143_a_282472]
-
la Asociația Surzilor l O jumătate de secol de existență În această perioadă, asociația persoanelor cu deficiențe de auz din Timișoara împlinește jumătate de secol de existență, marcată printr-o expoziție de fotografii și picturi găzduită de sediu, seminarul „Persoana surdă în contextul european“ și numeroase manifestări artistice și sportive (la care au luat parte oaspeți de peste hotare). În 1953, în municipiul de pe Bega a luat ființă o filială a Asociației Amicale a Surzilor din România (organizație constituită în 1919). Dacă
Agenda2003-27-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281199_a_282528]
-
Venind lumina cea neapropiată, Hristos-Domnul, prin întrupare s-a dovedit existența lui Dumnezeu și în același timp s-au surpat mentalitățile despre zeitățile și idolii creați de mintea omului sau de frică de creatură și care erau muți, orbi și surzi (I Corinteni 8, 4; 12, 2). Pentru Împărăția lui Dumnezeu, Nașterea Domnului va fi sărbătorită până la sfârșitul lumii. preot Horia Țâru
Agenda2003-51-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281849_a_283178]
-
făcut în domeniul radioactivității (1903). În anul 1911 obține un al doilea Premiu Nobel, pentru chimie, pentru experiențele asupra radiumului. - Helene Keller - în anul 1904 reușește să obțină diploma de absolvire a unui colegiu american celebru, în ciuda faptului că era surdă, mută și oarbă. Ulterior și-a consacrat întreaga activitate îmbunătățirii condițiilor de viață ale orbilor și surzilor, înființând primele instituții specializate din lume. - Marlene Dietrich - sau „îngerul albastru“, Lili Marlene, actrița care a denunțat nazismul cucerind America. Datorită frumuseții și
Agenda2004-10-04-femeia () [Corola-journal/Journalistic/282144_a_283473]
-
dincolo. În plus, cum și când să m-asculte tocmai El de-acolo, de niciunde, câtă vreme pârliții ăștia, pământeni de lângă mine, au surzit definitiv. Da! Lumea în care m-ai lăsat acum, după numai patruzeci de ani, e și surdă, și absurdă. Peste tot, muți și cocoșați! De promisiuni, de una, de alta... Unii au luat deja culoarea pământului. Alții, cam prea devreme, au devenit figurile de ceară. Evident, bune de pus la colț de stradă, pentru câinii rătăciți într-
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
în însușirea limbajului oral, ajungând maistru tâmplar. Se mai cunosc și alți elevi surdomuți care au fost demutizați de Schäffer în acea perioadă de timp. În anul în care dascălul începe pe plan local activitatea de instruire particular-individuală a copiilor surzi, la București Carol Davila înființează, pe lângă orfelinatul Elena Doamna, o secție pentru surdomuți. A fost odată... Prima școală de profil din Timișoara s-a înființat în 1885, pentru a ridica instituția de la nivelul unei școli particulare la gradul de „institut
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
adaptare a școlii la deficiență, restrângând de multe ori scopul doar la înarmarea surdomuților cu limbajul oral. Pentru Schäffer, limbajul oral nu este un scop în sine, ci un mijloc indispensabil pentru instruirea și educarea morală și intelectuală a copiilor surzi. Obiectivul urmărit de școală este foarte bine formulat în Regulamentul de organizare al institutului: „educarea fără deosebire de religie și naționalitate pe surdomuții de vârstă școlară, cu ajutorul metodelor speciale, în spiritul moralei și patriotismului, pe baza limbajului oral și a
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]