1,054 matches
-
o baie de rahat heirupisto-șantierist cu dramolete proletar-intelectuale și metaforită cît cuprinde: Autenticitatea. Mungiu ca și colegii săi de generație au deschis cinematograful către autenticitate, către ciné-verité, eliminînd orice fel de filtru stilistic, orice artificiu retoric care ar fi pus surdină faptului de viață. Filmul lui Mungiu te ia pe nepregătite, este ca o lovitură de pumn din senin, ca o operație fără anestezie, nu vrea să demonstreze nimic și nu vrea nici măcar să placă, ba chiar pare construit în răspăr
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9279_a_10604]
-
Richard von Weizsäcker, președintele R.F.G.? în ceea ce privește biografia lui François Mitterrand, sunt de notorietate acuzațiile care i s-au adus în legătură cu perioada de la Vichy. Mai este nevoie oare de amintit că oamenii sunt cu adevărat purtătorii ideilor? S-ar putea ca surdina pe care politologul britanic o pune filiației dintre doctrina nazistă și cea a construcției europene să nu fie de fapt atât de justificată și aceasta o sugerează, de pildă, biografia lui Robert Schuman, ministru de Externe francez, dar fost cetățean
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
toate? cine-mi va mângâia pielea ca o briză șugubeață și-mi va domoli părul din nebunia lui sidefată de ani? dar de ce ar trebui să mă trezesc? am vreun rost, am vreo pricină pentru care să nu viețuiesc în surdina aceasta grațioasă și blândă ca o gazelă pe moarte? liniștea groasă ca fumul pe care-l tai cu cuțitul, liniștea se fărâmă în casă în vălătuci trântiți de podea. pășești pe ei ca pe denivelări ce-ți zgâlțâie trupul. încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Acorduri pe strune de suflet, un volum în care, alături de proze scurte cu vădite nuanțe lirice, încearcă „o altfel de proză”, sub formă de poem. Acestui gen îi va dedica în anul următor un volum întreg, splendid intitulat Trompeta cu surdină, în care „consonanțe lirice” se împletesc cu „eseuri în versuri albe” pentru a exprima „frământări interioare”, „fantezii cosmice” sau simple „accente educative”. Tot în 2007, apare ediția a doua, revăzută și adăugită, a volumului Lumina educației. Cartea de față a
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Liviu Dănceanu Până în 1986 când a părăsit țara, Corneliu Dan Georgescu era considerat un compozitor predilect minimalist, încăpățânat în re-inventarea mecanismelor intime de producere a folclorului tradițional românesc. Surdina pusă pe teoriile sale estetice (ca, de altfel, și muzica sa) răzbătând cu anevoie înspre limanul unei audiențe publice. Apoi, după stabilirea fizică în spațiul german, zvonurile în legătură cu preocupările sale componistice sau teoretice s-au rărit și au pălit, tot
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
atrage așa cum ceața atrage privirea, silindu-te să te concentrezi pentru a vedea ce se ascunde printre aburii ei, sau așa cum o voce șoptită stîrnește atenția prin sunetul slab al cuvintelor rostite. Elvețianul are discreția obosită a unei voci în surdină, scriind parcă în șoaptă. Gesturile preotului, numărul credincioșilor, poziția altarului și înălțimea amvonului, înfățișate toate cu o lupă a blîndeții compătimitoare, sunt tot atîtea indicii ale unei căderi nedorite, dureroase și totuși cu neputință de ocolit. Toni Halter e intimul
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
închide ochii? nu s-a lăsat Pâcu. Asta ar înemna să-mi fur singur căciula . Si un ovrei nu face una ca asta. El nu își fură căciula lui, dar pe a altuia o fură dacă poate - a comentat în surdină moș Dumitru. Cel mai bine îi pe cinstitelea - a îndrăznit Ion Cotman... In timp ce le număra banii, jupân Aizic vorbea de unul singur... Am să vă plătesc ceva mai mult ca de obicei, pentru că nu m-ați lăsat niciodată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din jur, găsesc ei cuvinte cu care să te lovească. Simona era ca o nucă cu coaja tare, dar cu miezul fragil și asta o știau atât prietenii cât și neprietenii ei. Se găsiră voci care să-i reproșeze în surdină: ,,dar despre preparațiile la domiciliu ce ne poate spune domnișoara profesoară de engleză?" Simona, cu o ureche formată spre a auzi mai ales ceea ce nu-i convenea, replică: Și nu am voie? Păi, nu prea... Nu prea nu e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
catafalc -, își făcu și el apariția printre îndoliații ce formau convoiul funerar, îmbrăcat fiind în straie negre și cu o adâncă și neprefăcută durere sufletească pe chip, gândind cucernic: „Dumnezeu s-o ierte!”, iar pe fundalul sepulcral putea auzi în surdină, printre multe bocete și suspine înecate, Marșul funebru(Lucrare muzicală scrisă de către compozitor între anii 1837 și 1839 la Nohant-Vic, în Franța. ) al lui Frédéric Chopin, interpretat tărăgănat de o fanfară. Mai apoi, el continuă să revină îndelungă vreme la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
o solidaritate uluitoare și răbdătoare, să se plimbe pe stradă fără teama de a fi jefuiți sau violați în plină zi", nimeni nu avea ce jefui, toți erau la fel de săraci, iar violurile nu se publicau, se petreceau pe ascuns, în surdină, nimic interesant, se obișnuiseră să locuiască în blocuri de beton neîncălzite, să rabde de foame, de sete, de frică, să stea la cozi după rația de pâine, și ce dacă stăteau la cozi, stăteau oricum în fabrică sau acasă cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
femeie frumoasă, dar eram sigură că își va lua o femeie deșteaptă". Cu asta a spus că războiul se anunța lung și cumplit. Au trecut anii și nimic nu s-a schimbat în conflictul dintre ele, războiul se purta în surdină, un război de uzură, mizerabil. Venea acasă cocârjată de sacoșe, de când a intrat în casa asta nimeni nu mai face cumpărături, nimeni din casă nu se mai sinchisește de nimic, i s-au urcat cu toții în cap. Se uită în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din ce În ce mai mici, până se pierdu În ceața groasă, Încâlcită În crengile copacilor mărunți din adâncul râpei. M-am Îndreptat șovăind spre ușa de la baie. Un miros fierbinte, nesuferit, colcăia În aer. Glasuri ciudate, țipete, vaiete răzbăteau dintr-acolo șters, În surdină. Fereastra era animată de zvâcnetele șerpișorilor de lumină, ce se zbăteau pe sticla Întunecată. Un tremur Îmi zgudui Întreg trupul și o stare de amețeală pusese din nou stăpânire pe mine. Soneria de la intrare zbârnâi isteric. M-am gândit că
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mersi și-ți mulțumesc!" "Cu plăcere", face Băși. O dată cu închiderea ușii, zâmbetul amabil al profesorului se și evaporă. Zise, imitând-o cu o voce scăzută și pițigăiată: "Mersi, mersi și-ți mulțumesc!" Urmează cu vocea lui normală, dar tot în surdină: "Mamă ce zgripțancă și profitoare-mi ești. Ai mașina-n service, pe dracu! De o lună aud placa asta. Și parcă văd că vii cu niscaiva probleme pe la Matilda, să-mi facă aia, după, capu' calendar că ce i te
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu-i o simplă muritoare? Că așteaptă, având calități ieșite din comun, de la concitadini, mai mult respect? Gerard căută cheia dosită după paravanul cu Scufița Roșie și Lupul și descuie. Pătrunzând în întunericul încăperii, i se păru că aude în surdină niște acorduri de pian sau ceva din operetele lui Kalmann. Dacă n-ar fi aprins becul de deasupra ușii, ar fi avut senzația că întreaga încăpere a fosei ar fi fost plină cu instrumente muzicale, de la viori și contrabași, până la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Totuși între Gerard și Iozefina, în sfârșit se înfiripase un așa - zis, puternic dialog. Seara, acasă, înainte de a revizui sceneta și de a o pune la patru ace, Gerard încercă să pună pe hârtie, cu un ochi imparțial, convorbirea în surdină fără secrete, încercând să retrăiască emoțiile care-i udaseră de transpirație, palmele. Părea că-i auzea din nou, a mia oară, vocea puțin răgușită: Am senzația, domnule Gerard, că Romeo și Julieta, întro altă viață, au fost androgini și că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
dusă probabil la cumpărături și că nu va lipsi prea mult. Stând așa lângă ultimul raft, cel mai aproape de peretele despărțitor din placaj, de încăperea de alături, folosită ca sală de ședințe, într un târziu, aud de dincolo, voci în surdină. Disting vocea lui Roji dialogând de zor, cu a unui domn necuoscut. Cu tot efortul de a recunoaște glasul acestuia, nicicum nu reușeam să-mi dau seama dacă este sau nu al Regizorului. Glasul semăna cu al lui. - Important e
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ochii și fruntea păreau a fi totuși capabile să reacționeze la vestea abia intrată proaspăt, pe urechi. Cu greu se dezmetici, ca și cum abia s-ar fi dezlipit de un plan înclinat uns cu clei și își legă totuși, parcă în surdină, cuvintele: Ce să facă? Iozefina își privi soțul, mai întâi drept în ochi, pufăi, ca și când ar fi zis: Hai s-o spun și pe asta. Ce ar putea să-mi facă? Să-mi taie capul?, apoi rosti cuvintele tot mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
decât cel care deja îl achiziționase. Deci se năștea în inima vizitatorului o invidie care îl determina să comande și el unul asemănător. De altfel era ca la magazin când vânzătorul, ca să fie sigur că-i cumperi marfa, mărturisește în surdină că e ultima și că în depozit nu mai are ceva asemănător. Paloș zâmbea și îl asigura pe respectivul că într-o săptămână și tabloul lui va fi gata, că va putea veni să-și ia tabloul. Într-o zi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de joc în toată regula. Ca și cum ar fi băut apă vie, ochii cărăușilor au început să sticlească de lumina bucuriei și a poftei de viață. Din când în când, se auzea câte o pocnitură din degete sau o chiuitură în surdină. Pâcu, ca un diavol, a pornit să cânte din ce în ce mai cu foc, încât, în cele din urmă, totul a devenit un vârtej care nu ar fi lăsat rece nici cea mai împietrită inimă. Cărăușii s-au ridicat unul câte unul și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Cocoșitu lângă el și i-a spus șoptit: Dacă și luni îți mai joacă leuca asta tot așa, poți să-ți iei adio de la cărăușie! Priceput-ai? Cocoșitu s-a uitat mirat la leuca cu pricina și a răspuns în surdină: Am priceput, bade Hlibocene! Ai dreptate. Am să văd, Cocoșitule! De aici înainte, carele au curs la vale legănându se amețitor pe toate povârnișurile. Erau momente când îți venea să închizi ochii și să-ți imaginezi cum zboară dându-se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la pământ și moș Dumitru a făcut ce trebuia, ca să îndrepte bucata de obadă smintită din locul ei... Hliboceanu a fixat-o apoi, ca să nu mai scape de sub șină. Cei ce țineau carul - deși treaba era foarte grea - glumeau în surdină: Ar trebui să ne țină așa măcar până la amiază - a îndrăznit Ion Cotman cel tăcut. După aceea, sigur te lași de cărăușie. Ce s-a întâmplat, flăcăi? S-a umflat orzul în voi? Vedeți să nu scăpați carul, că cel
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Am să intru, să-i spun lui Costache că diseară sosim în ospeție. Nu zăbovesc mai mult de o minută. Până n-o apuca să treacă măcar un ceas din ziua de mâine, Hliboceanu vine fără greș - a îngăimat în surdină Pavel Puicuță, în râsul celor din preajmă. Nu te lua pe gânduri, Pavele că tot în săptămâna asta se întoarce - a pus paie pe foc Ion Cotman cel tăcut... Costacheee! Costacheee! Ia fă-te-ncoa’! - a strigat Hliboceanu. După puțină
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
zicea că era din cauză că mâncau doar la fast-food, dar se pare că la mijloc erau cauze chimice), mă urmăreau permanent, supunându-mă unor umilințe groaznice. Câteodată, În recreație, mă Înghesuiau Într-un colț, Înghiontindu-mă zdravăn. Alteori, Îmi cântau În surdină: „Quarc mititel / cât ești tu de tâmpițel“, În timp ce eram ascultat la ore. Până la urmă, pentru prima oară de la Începutul lumii, mama a fost cea care a cedat. Să fi fost argumentul tatei legat de șansa ca eu să devin cineva
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
e mai bine așa, se gîndește. Trebuie să-ți fac o mărturisire care mă chinuie de mult timp, i-a zis într-un tîrziu, în timp ce se juca cu lingurița în ceașca cu compot de caise. Pe fundal se auzea în surdină un fragment de vals clasic venit din două difuzoare Unitra suspendate în tavan. Cunosc pe de rost banda, i-a spus, după titlu ai fi tentat să te gîndești la asemănări cu evenimentele care vor avea loc în curînd. Ne-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lor, apropiindu-se din cealaltă parte a ringului de dans. — Sincronizarea e partea cea mai importantă a oricărei acțiuni, se distrează Roja, urmărind și el atent unduirile șoldurilor și umerilor Delfinei, care se mișcă în ritmurile muzicii lăsate deocamdată în surdină. — Asta zic și eu ținută, nu se poate abține Părințelul să constate. — Vă cred și eu, zice Roja, și-au cusut fiecare niște țoale cum n-a văzut Parisul, să nu-mi mai vorbiți de azi înainte dacă în noaptea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]