131 matches
-
din partea ignorantului, incitare, teamă, speranța că este ceva interesant, util, măcar eliminarea prin cunoaștere a unui posibil rău. Necunoscutul prezentat de școală este lipsit de conotațiile existențial-afective: nu pune în primejdie viața copilului și nici nu-l ridică de pe scaun surescitat de dorință și teamă. Cunoașterea trebuie să recupereze acele caracteristici ale necunoscutului care trezesc reacții afective și implicare din partea copilului. Necunoscutul prezentat de școală este civilizat, politicos, poartă amprenta adulților (profesorii) care l-au îmblânzit, iar eventualele resentimente sunt orientate
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
deoarece este evident că femeia nu o face, naratorul ajungând, semnificativ, dintr-o vale întunecoasă pe un deal luminos, unde se simte eliberat de toate dorințele trupești, concupiscente, și se simte pregătit să-i ajute pe 1028 „un animal imperfect, surescitat de o mie de pasiuni, neplăcute și abominabile chiar de a fi amintite, cu atât mai puțin discutate” Giovanni Boccaccio, Il Corbaccio, a cura di P. G. Ricci, Einaudi, Torino, 1977, p. 27. (trad. n.) 1029 Ibidem, p. 26. (trad
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi ținea ore întregi în preajma carafei pîntecoase. Dar Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase prin așezarea tendențioasă a celor trei în poziție retroactiv-fascistoidă.) A căror fotografie de grup de pe coperta supărătoarei cărți -, departe de a servi demonstrației, dimpotrivă, denotînd cordiala înțelegere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de vînt Referințe critice Măștile absurdului După o "uvertură" în tonuri prețios-poematice (per parcurs mai pîlpîie inflexiuni de lirism oarecum artificios), sugerînd un eteric ceremonial al iubirii, în piesa " Mașina de vînt" sîntem conduși, printr-o suită de replici zvîcnite, surescitate în intimitatea unei căsnicii intrate, ireversibil, în derivă. Umbre grele atîrnă prin toate ungherele, platitudinea se întinde ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mică, strivită de frunzișuri grele, nemișcate - și un braț foarte alb, foarte rotund, dezgolit până la umăr, care unduise câteva secunde, cât să tragă o perdea de muslin peste umbra din încăpere. Și, nu știu prin ce divinație, recunoscusem nerăbdarea puțin surescitată din gestul acela, înțelesesem peste ce fel de interior trăgea perdeaua brațul gol de femeie... Îi simțisem chiar și prospețimea netedă pe buzele mele. La fiecare dintre întâlnirile acelea, în capul meu răsuna o chemare insistentă: trebuia să le seduc
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
acolo, Tristan. E drăguț, nu? — Tristan nu e gay, Îi arunc o privire edificatoare. — Încă, spune Danny și ia o rochie roz de seară de la raionul nostru „Cruisewear“. E nașpa rău. Becky, nu știu de ce ții rochia asta aici. E surescitat la culme În clipa asta, așa cum face ori de cîte ori termină cîte un design. Mi-aduc aminte, de la New York. — Unde sînt „oamenii tăi“? Întreb, dîndu-mi ochii peste cap. Însă Danny nu sesizează ironia. — Redactează contracte, spune scurt. Și Stan
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]