419 matches
-
de regret atât romanticul pustiu al lui Odobescu, cât și peisajele de coșmar ale lui Panait Istrate, cu acei nori fantastici de ciulini, purtați de vânturi nemiloase. Vremurile comuniste au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
până la cele mai mici detalii și respectă cronologia faptelor. Cartea reprezintă o hartă a viații scriitorului, dar și a tuturor confraților din breasla literaturii care au împărțit aceeași soartă de a fi nerecunoscuți în patrie și trimiși în lagăre sau surghiun. În afară de chinurile și lipsurile din lagăre, artistul este nevoit să-și învețe opera pe de rost - mii de versuri și chiar proză. În scopul acesta este concepută o adevărată tactică de muncă: „(...) am inventat niște mătănii bazate pe un sistem
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
în proză și chiar oleacă de proză-proză. Memoria mea înmagazina! Treaba mergea. Dar consumam din ce în ce mai mult timp ca să repet în fiecare lună toată masa de lucruri memorizate - asta îmi lua deja o săptămână pe lună.” (Soljenițîn, 2002, pag.11 ) În surghiun scriitorul este obligat să-și aranjeze ascunzători pentru scrierile sale pentru a nu fi accesibile percheziției superficiale de la domiciliul deportatului, să fie mereu pregătit pentru un astfel de control. Ascunzători în cele mai ingenioase locuri: „(...) am inventat tehnica păstrării manuscriselor
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
la uscat Piele de aborigen Tam-tam-urile tobei ... Nutrient Culoare de roș Este bună de mâncat Spune vampirul... Păcate Până la apus Suntem cercetați toți Dosarul e greu... Simptom Mi-a spus bătrânul: Are lipsă de snagă Clipește cam des Pedeapsă Ce surghiun - tocmai Pe tărâm metaforic Unde înfloresc zeii... Referință Bibliografică: Amestecate / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 426, Anul II, 01 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
AMESTECATE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365252_a_366581]
-
ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la Curțile Hârlăului (după trădarea boierilor - ce noutate!- hrăpăreți, cu un sfârșit tragic (de satârul călăului la Stambul), pentru că a ales surghiunul și nu îngenuncherea.. La fel de înțesat cu date și evenimente, textul Amfilohie Hotiniul aduce în prim pan un personaj mai puțin cunoscut, născut în ținuturile Hârlăului ,,într-o familie înstărită și evlavioasă”, student al Academiei Teologice de la Kiev, hirotonisit episcop al
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
după îndelungatul exil, în România. Cum a resimțit Majestatea Sa, momentul, nimeni nu a văzut și înțeles mai bine decât Alteța Sa Regală Principesa, care l-a îmbrățișat pe pământul românesc, pentru întâia dată, după peste o jumătate de veac de surghiun. I-a zărit și au ars-o lacrimile Regelui întors din lunga despărțire și singurătate. Majestatea Sa Regele urmărea evenimentele din decembrie 1989, din România, prin mass-media. Știa că istoria va lucra la autoreglarea ei, vedea și era indignat în
TIMP, DESTIN, VOCAŢIE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361631_a_362960]
-
numără Chateaubriand, Lamartine, Balzac, Ampere, Constant, pictorii J.-L. David și Gérard, dar și Marat, Robespierre, Jean Baptiste Jules-Bernadotte și Lucien Bonaparte, pe care aceasta știe să îl țină la distanță, fără a-l descuraja. ... și o împărăteasă pleacă în surghiun Napoleon, și mai ales împărăteasa Iosefina sunt deranjați de notorietatea și influența doamnei de Récamier. Gelos pe faima acestei femei, dar și pe influența ei în viața politică, Napoleon va spune cu sarcasm, în momentul când află că trei dintre
JULIETTE RÉCAMIER, O FEMEIE CA ORICARE ALTA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350641_a_351970]
-
închidere, în seara de Ajun tânărul Radu Flintașu cu câțva camarazi de suferință s-au așezat la ușa Zărcii cu plugușorul, murmurând și câteva colinde, printre care și colindul favorit al Marelui Gyr: A venit ș-aici Crăciunul,/ Mângâindu-ne surghiunul. Cade albă nea,/ Peste viața mea, Peste suflet ninge.../ Peste viața mea/ Care-aici se stinge. După ultimul „aho, ahoo”, gazda cea mare, Poetul Jerfei și al Suferinței tuturor Românilor le-a mulțumit astfel: „Vă rămân dator măi băieți, cu
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
înțelegeți neamuri/ și vă plecați, căci cu noi este Dumnezeu, auziți toate neamurile.” O undă caldă trece parcă peste frunțile noastre și ne mângâie inimile. Izolați de lume, de după gratii, începem colindele: A venit și-aici Crăciunul/ Să ne mângâie surghiunul/ Cade alba nea/ Peste viața mea/ peste suflet ninge/ Cade alba nea/ Peste viața mea/ Care-aici se stinge... Am cântat toate colindele din copilăria noastră... După acest ospăț sufletesc admirabil am cântat, „Cu noi este Dumnezeu” și ne-am
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
toate aceste "pricini", Domițian, satanizat, Pe Apostolul iubirii, pe Patmos l-a exilat... Pe-această insulă a scris : Scrisorile, Apocalipsa Și Evanghelia a patra, de la Cer prin mâna sa. Când fu ucis Domițian, veni Nerva Împărat Și lui Ioan Evanghelistul, surghiunul i-a anulat ! Se reântoarce la Efes, unde pe DOMNUL L-a Slujit "Zidind" Comunități Creștine, Preoți, Episcopi, a Sfințit ! Și Diaconi de ajutor, creștinilor de folos Ca-n Adevăr să ÎL cunoască pe DOMNUL IISUS CHRISTOS ! Pe la 98 de
SF.AP.ȘI EVG.IOAN TEOLOGUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369819_a_371148]
-
Tomisului Chezarie Păunescu pe care i-am văzut eu plecând împreună spre mănăstirea de la Tekirghiol unde, sub pretextul băilor, în vara lui 1948 îi așteptau ceilalți prelați, a Episcopului Oradiei Nicolae Popovici scos din scaun mai târziu și trimis în surghiun, a parohului de cartier muncitoresc Șarpe care, înălțat arhiereu și membru al Sinodului sub influența guvernului Groza, a produs guvernanților o mare deziluzie spunând că nu-i va lăsa pe muncitori în brațele satanei ateiste. Fapt care m-a făcut
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
după îndelungatul exil, în România. Cum a resimțit Majestatea Sa, momentul, nimeni nu a văzut și înțeles mai bine decât Alteța Sa Regală Principesa, care l-a îmbrățișat pe pământul românesc, pentru întâia dată, după peste o jumătate de veac de surghiun. I-a zărit și au ars-o lacrimile Regelui întors din lunga despărțire și singurătate. Majestatea Sa Regele urmărea evenimentele din decembrie 1989, din România, prin mass-media. Știa că istoria va lucra la autoreglarea ei, vedea și era indignat în
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
Ioan Gură de Aur), episcopul Constantinopolui a fost surghinuit în Cucuzan, a fost găzduit în casa noastră. Cât a stat la noi am avut mare îndrăzneala și dragoste către Dumnezeu. Fratele meu Adelfios spunea: Când a murit fericitul Ioan în surghiun, m-a cuprins o durere de nesuferit că acest bătrân, dascăl întregii lumi, care a înveselit cu cuvintele sale Biserică lui Dumnezeu, n-a adormit intru omnul pe scaunul patriarhal. Și m-am rugat lui Dumnezeu cu multe lacrimi să
LIVADA DUHOVNICEASCA (42) de ION UNTARU în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347098_a_348427]
-
adevăr cine suntem și ce reprezentăm ,.. de la tinerețe până la bătrânețe..., și dincolo de suma finită a vârstelor biologice. Suzana Deac s-a ascuns în metafora spicului de grâu, cu intenția nemărturisită public, de a-și tempera pornirea sterilă a eului în surghiun metafizic și livresc. O ipostază creativă inspirată și germinatoare de povestea continuă a rodului miraculos, rodul pământului șoptit, dincolo de amarul și deșertăciunea citadine. Suzana Deac este într-o perpetuă regăsire de sine în fiecare proză prezentată pe podul suspendat al
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
să sper că vom avea curând printre noi și în fruntea noastră cei mai mari români ai vremurilor tulburi pe le trăim. Doar împreună și cu români adevărați, cu oameni însemnați și luminați în frunte, vom putea opri exodul național, surghiunul la care este supusă românitatea de către dușmanii noștri din țară și din lume și vom putea retrezi conștiința națională a fiilor noștri rătăcitori, întru salvarea României. Pe paginile electronice, dar și în realitatea de zi cu zi unde ne vom
S-A NĂSCUT MIŞCAREA CULTURALĂ NAŢIONALISMUL ŞI ARTA – MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358286_a_359615]
-
-se orice elan parc-aștept de ani întregi elixirul unor regi sau popas la câte-un han întrebați-mă că nu știu parcă nu-mi doresc nimic tron din care să abdic sau livrea de vizitiu aș pleca într-un surghiun să mă ardă, să mă mustre discordante și ilustre valurile de simun luntre trasă la edec visul meu un orizont să mi-l fi trecut în cont în registrul cel mai sec și mi-aș trage niște palme nu știu cine e
AŞTEPTARE FĂRĂ MIZĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358481_a_359810]
-
1989, care se ocupă de românii de dincolo de Prut. Este prezentat zbuciumul fraților din stânga Prutului după anexarea teritoriului basarabean de către Rusia, în anul 1812, trecând prin toate etapele de rusificare, apoi vremelnica unire cu România (1918-1940), urmat, din nefericire, de surghiunul în îndepărtata Siberie din perioada stalinistă și comunistă. Este prezentată și scurta perioadă de relaxare politică de după anul 1989. Se poate constata din carte că,în pofida suferințelor și a politicii de rusificare, românii basarabeni și-au păstrat identitatea. O altă
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
acel gând premonitoriu că evadarea din mijlocul infernului roșu cu suflu stalinist se va produce curând. Și exact așa avea să se întâmple. Mărturii consistente, după cum se poate observa (și bine detaliate, de altfel, în cărțile unor autori trecuți prin surghiunul izolării și al relelor tratamente psihosomatice din mediul carcerelor comuniste), despre un episod umbrit de nedreptăți și moarte din cuprinsul vast al istoriei poporului român, exemplificări relevante ale unor personaje reale, cu biografii complexe în această direcție, care au cunoscut
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
comunistă rusească. Acest document, redactat în termeni radicali, dar exprimând corect realitățile, a fost rapid difuzat și perceput ca atare de opinia publică națională. Generalul Antonescu a fost cel dintâi pedepsit, fiind, din ordinul personal al Regelui, trimis într-un surghiun de aproape două luni la Mănăstirea Bistrița din Oltenia (iulie-august 1940). În perioada ce a urmat, Ion Antonescu avea să revină adeseori asupra erorilor din iunie 1940 privind evacuarea fără luptă a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța. La 1
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
petalele roșii, galbene sau albe, ori sub frunzele de un verde crud, cum poți îndura și trădarea, lăcomia și trufia unor oameni de neomenie și plini de trufie!... Aterizarea la Otopeni mi-a împlinit dorul atâtor ani de speranță și surghiun... Mi se părea că visul și realitatea se împletesc, iar spiritul mi se liniștește și rănile încep să se vindece. Îmi venea să îmbrățișez pe oricine îmi zâmbea sau se uita la noi uimit că atâția români revin să-și
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
sau a vremurilor, ci trăiește efectiv în singurătate după un cod specific adn-ului său. Este desigur vorba de singurătatea propice actului creației și pe care nu o caută în nici un orgoloios turn de fildeș. O singurătate asumată benevol asemenea unui surghiun în mijlocul cetății. Autorul nu caută un pretext pentru un nou text literar ci realitatea care îi legitimează identitatea. Cartea atât de reușită, este o incununare a celor 59 plus unu ani (scrisă la 59 !) din care cea mai mare parte
CEASORNICUL SOLITAR de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342543_a_343872]
-
reviste pentru copii și tineret din București. Ajunsesem să-l vizitez acasă, pe strada Magnoliei, prilej cu care i-am cunoscut frustrările și indignarea ce îi mocneau bine disimulate în suflet. Se simțea nedreptățit fiindcă era obligat să stea în surghiun la Lugoj, cum spunea, dar, mai ales, pentru că i se luase dreptul de semnătură. Însă nutrea speranța că lucrurile vor lua în cele din urmă o turnură favorabilă, și că, zicea, „va veni ea vremea aceea când cei ce m-
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
ulterior. Obișnuia să-mi povestească cu mare plăcere și despre viața sa de pilot militar, de imensa satisfacție pe care i-o procura stăpânirea din vârful manșei a motorului celor 600 de cai cu a căror elice sfredelea văzduhul. Dar surghiunul lugojean al aviatorului-scriitor va lua doar după un an sfârșit, lui R. T. fiindu-i îngăduit să se mute la Timișoara, centru cultural unde se simțea mult mai în largul său. Cenaclul lui a dăinuit însă la Lugoj, grație strădaniei
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
mă duc spre lac sunt nuferii înfloriți și șipotește iar izvorul în noapte sunt anii primăverii înbobociți mă uit la ceas și limba bate ora șapte, e ziua ta femeie, veșnică făptură cu dalta ți-am cioplit trupul în stâncă surghiun mi-a fost visul, îmi dai o gură când ochiul tău începe iar să plângă. Citește mai mult mă culc, sunt slobod la trezire,sunt un rebel ca orișice nebunși duc departe viața în nemurire denaturat sunt , dar om bun
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
nu aveți nicicum imunitate Fiindcă chiar viața asta e mister. Sătui acum de crunta răzbunare Vă milogiți la tot ce e străin. Nici nu aveți voi somn sau resemnare Gândindu-vă la visul cel hain. Pe alții îi trimiteți în surghiun Sau pe la alte uși acum să bată. Și vă purtați nemernic, ca stăpân Ca omenirea asta să-nțeleagă. Fanatici ! ... Înrobiți de sentimente Vă tot hulim dară vă și iubim. Căci lumea noastră-i plină de secrete Pe care-adesea nici noi
SĂRMANI IDIOȚI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378400_a_379729]