424 matches
-
și ne arată cu un gest triumfător, în bucătăria comună, o cutie de conserve conținând cassoulet toulousain, marca William Saurin. Pe românește spus, fasole cu cârnați. Trimisă și ea prin poștă, cu sacrificii, pentru a face plăcere băiatului aflat în surghiun alimentar în Noua Franță. Pe când trofeul era expus publicului european înfometat și pofticios nevoie mare, eu eram angajat într-o foarte aprinsă discuție în contradictoriu cu Ketta, amicul meu din Gabon, și cu alt coleg al său, despre ravagiile pe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Crăciun, În baraca unde eram cu colegii, am colindat și noi... Este drept că n-am colindat noi numai „O, ce veste”, că am colindat pe melodia lu’ „O, ce veste” și „A venit și-aici Crăciunul să ne mângâie surghiunul”, deci după versurile lui Radu Gyr, și „O, brad frumos”... Și ne-a chemat ajutorul de comandant: „Ce-ați colindat?”. Și era unu’, Mușat, un dobrogean, mai fără frică așa... „Ei, am colindat «O, ce veste»”... N-o spus, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cine este acum șeful Credincioșilor? El este Întâiul de care vorbești? Sienezul scutură din cap. - Călăuza Credincioșilor a fost multă vreme prietenul nostru, Guido Cavalcanti. Și poate că ar mai fi și acum, dacă n-ar fi fost lovit de surghiunul pe care ți-ai pus și tu sigiliul, replică pe un ton arțăgos. Dar acum, călăuza e cu mult mai sus. Asta măcar o știu cu siguranță. Dante Își luă capul În mâini. Toate elementele acelei enigme se Învârteau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se opri din nou, parcă așteptând o confirmare. Însă Dante rămăsese nemișcat, Înghețat pe poziție. - Credincioșii Iubirii... Se pare că există și un șef al grupului, prietenul dumitale Guido Cavalcanti. Sau poate fostul prieten? Știu că l-ați trimis În surghiun și mă Întreb de ce. Și apoi alții, numai figuri originale. Precum Francesco d’Ascoli, astrologul. Un eretic, o călăuză oarbă pentru alții asemenea lui. Sau acel Cecco Angiolieri, care acum a ajuns În orașul vostru, după ce a fost oaspete prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
două fețe. Priorul nu era sigur că Înțelesese, dar, Înainte să poată spune ceva, celălalt reluă: - La nouă ani ai cunoscut prima iluminare, la optsprezece mușcătura hulpavă a luxurii. La treizeci și șase vei avea parte de disperare și de surghiun. Vei muri În pribegie, departe de țară, de o moarte lipsită de mângâierea speranței. Asta Îți prezic eu. Dante ascultase ultimele cuvinte cu buzele strânse, În timp ce perplexitatea și furia Îi năvăleau În suflet. - Dar dumneata, Marcello? Unde e scrisă moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
păreau altfel: „Autoritățile s’au Îngrozit la vederea convoiului nostru, căci cea mai mare parte din noi am fost desfigurați de bătăile la care am fost supuși și imediat autoritățile locale au avut bunăvoința de a ne ușura mizerabilul nostru surghiun”43. Acest evreu nu a știut câte eforturi și câți bani au fost necesari pentru a ușura situația evreilor. Căpitanul Nicolaie Pitiș XE "Pitiș, Nicolaie (căpitan)" , ofițer din garnizoana Călărași XE "Călărași" , a fost numit la 7 iulie comandantul „lagărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
-și mai dorește decât moartea în acel loc fără oameni și fără viitor. Ospitalitatea preschimbată în claustrare nu mai e întâlnire, ci alienare, expatriere de sine într-o imensă îndepărtare în același timp spațială, dar și temporală. La sfârșitul acestui surghiun, Calipso va trebui cu regret să îl lase să plece, declarându-i dragostea și suferința unui suflet tandru și plin de compasiune. Însuși faptul că Ulise, Vicleanul, crede că propunerea lui Calipso în favoarea plecării sale ascunde o capcană, arată că
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că preoteasa ar umbla în fapte netrebnice de curvie. Ispravnicii județului au preluat zvonul, au alcătuit o jalbă către Mitropolie, prezentând faptele și cerând îndepărtarea preotului. Mitro politul se conformează: preotului i se ridică „darul preoției“, soția lui este trimisă surghiun la mă năstire să-și plângă păcatele. Enoriașii, solidari cu preotul, știind că atât el, cât și soția lui sunt oameni buni, cinstiți și cu frica lui Dumnezeu, reacționează foarte repede. Ei redactează o jalbă prin care își cer preotul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
după toate regulile bisericești. Stupoarea mitropolitului și a soborului se citește în fiecare rând al anafo ralei. Cercetarea Pravilei scoate la iveală că legiuitorii bizantini nu s-au confruntat cu o astfel de situație și atunci mitropolitul improvizează: bătaie și surghiun la mănăstire pentru fata ce s-a dat drept bărbat și pentru nașa care a cununat o. Pravila este folosită ca îndreptar și ca autoritate, iar sentința dată apare mai degrabă ca un compromis prin care se în cearcă nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Maria aflată în cauză. Cei doi, aflând de planurile lui Mavrocordat, se decid să fugă împreună peste Dunăre și să se cunune acolo, dar cum Vodă nu doarme, boierii sunt prinși la Giurgiu, aduși la București și pedepsiți - boierul cu surghiunul, boieroaica cu căsătoria după vistierul Costandin Ramadan. Alegerea lui Ni colae Mavrocordat s-a dovedit însă de bun augur până la urmă: „măcar că cu sila se mărita se, dar cu toate acestea, el fiind om bun, de cinste și de bun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Boierii se străduiesc să ascundă cât mai bine pri me le aven turi ale so ți ilor, încercând, cu spri ji nul familiei, să le în drep te, fie prin exil la o moșie în de păr tată, fie prin surghiunul la mă năs tire. Dacă nici una dintre aceste metode nu dă re zul ta t, abia atunci boierul se hotărăște și cere divorțul. În Cazul în care, la insistențe le mi tro po li tu lui și rudelor, își iartă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la dânsa și cu toate că din cei ce năzuiesc la dânsa, nici unul nu și-a aflat ajutorul, dar părăsire nu fac“. Pentru a pune capăt acestui cerc vicios, Șerban Andronescu propune protejarea norodului de o așa amăgitoare, prin trimiterea ei în surghiun la schitul Ostrov. Vânzători de speranțe și iluzii, acești șarlatani se bucură de un mare succes la public. Rezultatele muncii lor nici nu contează în ultimă instanță, în prim-plan aflându-se amăgeala dulce a vindecării pe care o propun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
reînîoarce, își lasă soția și greșit la casa părinților lui, iar el revine la Giurgiu, știind că, de ar fi prins, nu ar scăpa nepedepsit. Autoritățile locale intervin imediat, iar Neaga este ridicată la închisoare pentru a fi trimisă în surghiun la mănăstire. Se consideră că din moment ce va fi închisă între zidurile mănăstirii, se va evita întâlnirea și astfel se va pune capăt unei legături păcătoase. Măsura se oprește însă la jumătate, deoarece tatăl fetei intervine și promite că se va
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a petrecut ultimii ani de căsnicie mai mult în pușcăria agiei, decât acasă. Când Ioan vistierul cere separarea, singură se angajează în fața tribunalului că se va călugări. Promisiunea are o valoarea efemeră și o folosește ca să scape de bătaie și surghiun. La mănăstire petrece doar câteva săptămâni, după care, sub pretextul unei vizite la casa părintească, se reîntoarce în patul conjugal, o tactică cât se poate de inteligentă prin care speră să obțină libertatea. înaintează jalbă la Mitropolie și cere, ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în celelalte etape. El se află totodată sub supravegherea preotului, sub ochii parohiei, pe buzele tuturor. Ca și în plan penal, în plan religios osânda ajunge rareori la ex comunicare, împărtășanie sau spovedanie, oprindu-se la post, rugăciuni, mătănii și surghiunul la mănăstire dacă îi dăm acestei măsuri aceeași valoare ca părinții clerici. Iată și un exemplu. Zamfira din mahalaua Scaune se plânge pentru a doua oară la Mitropolie de soțul ei, An drei, care de 19 ani o bate și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca, alături de alți boieri suspecți de a fi în corespondență „cu nemții și cu muscalii”, să se retragă la Nicopole și apoi, separat de soție, în insula Rhodos. Pentru a face față „valurilor întristărilor” în fața „lumeștilor furtuni ale întâmplărilor”, în surghiun va lucra la o Istorie a prea puternicilor înpărați othomani, încercând, pe baza analelor turcești, a informațiilor culese de la istorici greci, latini, francezi și italieni și după modelul lui Dimitrie Cantemir, să prindă „începerea[...], creșterea, starea și urmările” acestei „stăpâniri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
noștri), fie că este vorba de compuneri originale, precum versurile lui Tudor Dava (Cneazul, Voevodul, Dacii, Horia), Al. Silistreanu și Traian Silvestru sau de fragmentele de proză, studiile și articolele semnate de Zamfir Tulniceanu (Idealul românesc), D. Dumbravă (Mărturisire din surghiun), Al. Silistreanu (Gem închisorile), Dan Simionescu (Strămoșii noștri), Ștefan Mărăscu (Siberia, cimitirul popoarelor) ș.a. Dintre marii poeți contemporani figurează doar Tudor Arghezi, cu poezia Când veniră, din ciclul Letopiseți, și Aron Cotruș, cu un medalion pe care i-l consacră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]
-
doua oară pe Ioan, sub pretextul necanonicității revenirii lui în scaunul episcopal din Constantinopol, după primul exil. Ioan a fost arestat în palat aproape de sărbătoarea Paștelui și exilat după Rusalii la 20 iunie 404. De data aceasta este trimis în surghiun la Cucuz, în Armenia. Mânia credincioșilor și prietenilor săi au condus la incendierea catedralei Sfânta Sofia și la devastarea palatului senatului. Sfântul Ioan păstra legătura cu cei apropiați prin scrisori. El arată suferințele și necazurile lui pe drumul lung și
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
de Aur, episcopul Constantinopolului a fost surghiunit în Cucuson, a găzduit în casa noastră. Cât a stat la noi am avut mare îndrăznire și dragoste către Dumnezeu. Fratele meu, episcopul Adelfie, mi-a spus: Când a murit Fericitul Ioan în surghiun, m-a cuprins o durere de nesuferit, că acest bărbat, dascălul întregii lumi, care a înveselit cu cuvintele sale Biserica lui Dumnezeu, n-a adormit întru Domnul pe scaunul său. Și eu m-am rugat lui Dumnezeu, cu multe lacrimi
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
7; Carmen Mihalache, Dans în fața oglinzii, ATN, 2002, 9; Vasile Igna, Strigarea catalogului, ALA, 2002, 617; Vasile Iancu, Alice Voinescu în exil la Costești, RL, 2002, 44; Alexandru Paleologu, Sfidarea memoriei, Cluj-Napoca, 2002, 234-235; Teodor Vârgolici, Alice Voinescu în perioada surghiunului, ALA, 2003, 637; Firan, Profiluri, II, 337-341. D. G., E. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
orice amintire. Și având să rămână acolo pentru tot acel timp nedeterminabil care, fiind o variantă vagă a eternității, îi poartă câteodată numele în mintea noastră. Ele trebuie considerate, în acest moment al analizei, în existența lor de dinaintea sosirii în surghiun, întâi a tenebroasei Sycorax, apoi a visătorului duce de Milan. Și în comportamentul lor de locuitori netulburați ai insulei, deși demarcajul nu este tocmai ușor de făcut. Sunt, pare-se, multe și de tot felul, cu atribuții stricte potrivit naturii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de a pregăti și a organiza energiile vii ale acestui neam, pentru ca, în ceasul de cumpănă, să se afirme ca purtător de steag al civilizației, al omenirii, în războiul crîncen împotriva reacțiunii mondiale. Sînt hotărît dar să trec, după sfîrșitul surghiunului meu, în Romania“ (4, 402 - 403). Iar scrisoarea o semnează Ion Răutu, un nou nume, cu un alt destin. Hotărîrea este luată. În perioada pe care o mai are de ispășit în Siberia conflictele cu autoritățile țariste trec în plan
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nume, cu un alt destin. Hotărîrea este luată. În perioada pe care o mai are de ispășit în Siberia conflictele cu autoritățile țariste trec în plan secundar, neavînd dreptul de a-și „sacrifica chemarea pentru micile rînduieli ale vieții de surghiun“ (4, 403). Totul este subordonat scopului propus, dar acum trăiește din nou cu teamă, pe de o parte teama că timpul ar putea îndepărta plecarea sa în România, pe de altă parte, teama de România însăși, pentru el aproape necunoscută
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
propus, dar acum trăiește din nou cu teamă, pe de o parte teama că timpul ar putea îndepărta plecarea sa în România, pe de altă parte, teama de România însăși, pentru el aproape necunoscută. România, explică el unei tovarășe de surghiun, „o țară himerică, de care provincia mea natală e despărțită de vreo optzeci de ani, îmi este patria; și inima-mi arde de dorul ei. [...] România mă atrage, mă fascinează și, în același timp, îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de a pregăti și a organiza energiile vii ale acestui neam, pentru ca, în ceasul de cumpănă, să se afirme ca purtător de steag al civilizației, al omenirii, în războiul crîncen împotriva reacțiunii mondiale. Sînt hotărît dar să trec, după sfîrșitul surghiunului meu, în Romania“ (4, 402 - 403). Această rupere de mediul în care se manifestase pînă atunci este marcată definitiv de o schimbare aparent fără importanță: scrisoarea este semnată Ion Răutu, nu Vania Răutu sau Ivan Egorovici (Răutu), cum semnase pînă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]