210 matches
-
că-i voi ajunge vreodată/ nu cu opera/ nu/ vai de mine/ cu pasul vreau să vă spun” (o noapte ploioasă în bucureștiul veacului douăzeci și unu); cu pasul, în adevărul trist al „Odioseii”, din Echinox-ul crîșmei lui Mongolu’ a vremii surpate, pe la plaja nudiștilor de la 2 Mai, în troleibuzele 79 și 86, pe tocătorul perseverent, în turnul înclinat spre partea neagră a existenței și, deopotrivă, spre partea de lumină a poeziei înalte.
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]
-
os beteag rebegit uite-o barcă/ trece parcă/ uite-n barcă un iubit/ sări și prinde-l/ ți-e menit”. Sonoritățile vag barbiene se prelungesc și în Indrușaim: „Indrușaim, mă-ndemni să deschid/ prin tine/ ațipite-năuntru, doline/ sub maluri/ surpate, vor fi văzute, prin miresme trecute/ și mângâiate/ prin pielea ta aspră-iubită, de frate” sau în Datul nedat: „Îmi crescuseră coarne de melc./ Vitrege, neasemuite-/ n-au știut să oprească pierderea lunii, a nopții./ Creșteau ca o foame de lup-
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
de curcubeie. Clipă mea crește numai dusă-n zbor Dulce-ntre sînii lăcomi de femeie? Tu, care-mi ești făptura coaptă-n mura Și sîngerezi întruna de-un păcat Făcut demult în raiul din Scriptură Sub mărul de atîta rod surpat, Încît nici Dumnezeu nu ne mai ceartă, Ci doar ne-alungă dincolo de Poartă, Suflîndu-ne, ca-n păpădii, pe vînt, în soarta...
Nu poți să fii decît în ce-i frumos? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6840_a_8165]
-
nici caldă nici rece e timpul să frâng pâini - cruci scrijelind cu briceagul pe coajă nevindecat de real - timpul surpă catedrala iluziei pe mirifica plajă și cum trambulinzi am fi fiind - zgura în alveole se solidifică - prund de cuvinte - traiectorii surpate numai în vis - cum tu poți să-ți imaginezi mă sfichiuie atât de tandru și de fierbinte citește: decembre-i o carte cu pagini polare hămesite de-ntinderi albastre sub temelii de gheață când continentul alb va muri - argonauți vor silabisi
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
lacrimă MORmânt îmi ești într-un neplâns pământ /cuvântul sacru dintru început/ ochiul secund în Ochiul tău răsfrânt eclipsă-i cosinus și azimut. La lumânarea sfinților sărac pe-o coastă sus mormântul din cuvânt prin răstignirea văzului îl trag altarului surpat cel care sunt. La Maica ta ce sân ai tulburat bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
împărăției celei nevăzute, dar adevărate, în care intră tot creștinul botezat, este Iisus Hristos. Împărăția Sa este împărăția veșnică, este împărăția de lumină. Preot HORIA ȚÂRU Banatul sub ape l În numai o săptămână, viiturile au înecat satele timișene Case surpate, gospodării inundate, drumuri impracticabile nici măcar pentru tractoare, revărsări, viituri, apă cât vezi cu ochii. Un tablou halucinant, la care locuitorii din zeci de sate bănățene asistă neputincioși, căci furia naturii n-a iertat nimic. „Important acum este să nu avem
Agenda2005-17-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283603_a_284932]
-
cu trupul zvâcnindu-i de o flacără neagră/ urcându-i pe față, și arzându-i apoi în păr,/ și ni se strecoară printre degetele ridicate/ în fața ochilor, printre care o privim pe furiș,/ se strecoară după ea, coborând pe treptele surpate,/ o umbră șerpuitoare - și se încolăcește pe după o piatră,/ și o pândește cu ochii verzui ca ai mării -/ și se leagănă. (noi am rămas la marginea primelor trepte,/ cu fața ascunsă în mâini.) ea a coborât în soare/ și în
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
într-un sonet, tema Ťnăpustiriiť spre Vest mi se impunea din nou, în mod mustrător: În zvârcolirile de lașitate îmi simt destinul ca pe-un arest. O, sub drapelele violentate, m-aș năpusti către marele Vest! Ritmic debarcă în țărm surpate spor de popoare, mâluri și lest: rupe, apucă, apără, bate cu disperare oricare gest. Câtă planetă la Soare-Apune, ochiul prea lacom mă va răpune, s-ajung întâiul și să cuprind! Scad în ocoluri și în deprinderi fără pieirea unei desprinderi
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
-l întrebe pe/ Dumnezeu ce gust au cuvintele/ și în cer ajungeau doar imnul și lauda" (Nici adevărurile nu ne fac mai liberi). Fraza se fărîmițează așa încît autorul are impresia a vorbi cu bucăți de var dintr-un perete surpat, sîngele se preface într-un șerpișor care se ascunde în ierburi să-și digere otrava, sufletul duhnește a carne acrită, viața e un ghem de vipere, sărutul e de nisip, moartea se prelinge din memorie asemenea unei bomboane intens colorate
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
e o Irina Pelmuș trecută de 30 de ani. Căsătorită cu Vlad, ea se îndrăgostește de un informatician divorțat, Teodor Macarie. Povestea îndrăgostirii culminează cu un mariaj în care niciunul nu crede cu adevărat. Se vor întoarce, fiecare, la căsniciile surpate. Evident că povestea în sine nu surprinde, iar Corina Sabău nici nu are de gând să deruleze cu încetinitorul un scenariu spectaculos. E interesată de psihologia cuplului, în care tonul devastării îl dau bovarismele actuale. Cum spuneam mai devreme, Mia
Copilăria adulterului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4074_a_5399]
-
se pare ciudat, întrucît n-a pus niciodată piciorul într-un laborator. Mirosul e acela al eterului și emană din persoana domnului Edward W.A. Pointsman, membru al Colegiului Regal al Medicilor În momentul în care cîinele dispare după rămășițele surpate ale unui perete, chiar în clipa în care vîrful legănător al cozii se face nevăzut, doctorul calcă în gîtlejul alb, căscat, al unui vas de toaletă, pe care, atent doar la prada sa, nu l-a observat. Doctorul se apleacă
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
dumnezeiesc și nu le va schimba Acel ce poate să le preschimbe. Mîini nu am s-o fac. De piatră sînt. Stau nemișcat și tac. Să spun nu pot dacă-ndărătnicia pe care-o văd de mîine-i sau de ieri. Surpate-s cele două chipuri, pier. Proteu Nainte de-al zări pe Odiseu cu-ai săi vîslași ce marea o brăzdează, nebănuite chipuri se schițează ale-unui zeu temut numit Proteu. Cioban de turme care pasc pe mare, împodobit cu darul profeției
Jorge Louis BORGES by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/10335_a_11660]
-
temut numit Proteu. Cioban de turme care pasc pe mare, împodobit cu darul profeției, în taină-și ține harul dibăciei urzind năuc oracole bizare. De oameni încolțit, se preschimba în vîlvătaie,-n leu înfricoșat ori în copac umbros pe mal surpat, în undă care-n unde se-afunda. De egiptean Proteu nu te speria, tu, care-atîtea chipuri poți lua. Altă versiune a lui Proteu Rătăcitor pe plaje-nșelătoare, cînd un spăimos balaur, cînd un zeu, nu știe ce-i memoria Proteu
Jorge Louis BORGES by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/10335_a_11660]
-
fade, Sorbite-n buze blegi, guri fără scrupul, De niște popîndăi, de niște broaște! Ce freacă lacuri limpezi în gargara Lor putredă? Te-afunzi încet în mlaște Găinățate. Fluturii duc seara Să-ți moară între sîni, iar dimineața Scălîmbăie-n patul surpat Paiața!
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15936_a_17261]
-
vieții Un alt sfârșit al morții. Locul ocupat în carne se face Podoabă infinitului. 26 decembrie 2006 Lovește ziua trupul meu lovit. Auzi-l cum nu se mai aude. Lumina va mai scădea din prea puținul ei Pănă în visul surpat, Până când îmi va vorbi Cu coaja sfâșiată, Iar ceea ce îmi va spune Va fi tăcerea întâiului har, înflorirea ce din sfâșiere zămislește. Lumină din lumină, vindecare din vindecare, Inima bate dincolo de ea în ceea ce se zidește abia: Mână cu mișcări
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
apoi în cultura pop și în legea care dictează viața mondenă a adolescentelor de pretutindeni. În fine, eu întotdeauna mi am dorit și am știut că o să am o familie. Deși, evident, mi-am imaginat în paralel și o existență surpată, m-am văzut și distrusă, căzută pentru totdeauna în abisul depresiei, tragică și plânsă, forțată să devin dură și plină de vicii, într-o singurătate maladivă, ducând în suflet mai multă melancolie decât poate duce orice om, dar artistă, artistă
Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
excursiei este între 47-61 lei. Pentru luna aprilie, persoanele interesate se pot înscrie pentru diverse trasee, cu plecare și revenire la Craiova: 2 aprilie - Mănăstirea Frăsinei-Catedrala Episcopală din Râmnicu-Vâlcea-Mănăstirea Dintr-un Lemn - 26-34 lei; 8-9 aprilie - mănăstirile Dintr-un Lemn, Surpatele, Bistrița, Hurezi, Polovragi și peșterile Muierilor și Polovragi - 34-44 lei; 9 aprilie - Mănăstirea Sf. Pantelimon-Slatina-Mănăstirea Clocociov - 26-34 lei; 15-16 aprilie - Drăgășani-mănăstirile Cozia, Turnu, Ostrov-Ocnele Mari - mănăstirile Govora, Bistrița, Hurezi-Bălcești - 35-45 lei; 28 aprilie - mănăstirile Lainici și Cămărășeasca - 26-34 lei; 29
Agenda2006-11-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284867_a_286196]
-
a naturii dușmane și, fără cod de legi, fără școală, fără orașe, fără nici un mijloc de cultură, nici acela al limbei sale scrise, se bate cu Baiazid Fulgerul și cu Mohamet II, care calcă în contră-i pe două imperii surpate și pe paisprezece capete de regi, și când această luptă crâncenă și profund onestă durează încă în toate țările locuite de români, domnișorii moleșiți în brațele Luteției cer ca poporul nostru să se dezintereseze de proprietatea sa? Cine? Țăranul din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
34. țara pustiită va fi lucrată iarăși de unde pînă aici era pustie în ochii tuturor trecătorilor. 35. Și se va spune atunci: "Țara aceasta pustiită a ajuns ca o grădină a Edenului; și cetățile acestea dărîmate, care erau pustii și surpate, sunt întărite și locuite!" 36. Și neamurile, care vor mai rămîne în jurul vostru, vor ști că Eu, Domnul, am zidit din nou ce era surpat, și am sădit ce era pustiit. Eu, Domnul, am vorbit, și voi și face." 37
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
aur Muhamed stătea cu fală, Curge sânge din cadavre pe podelele din sală Și din țestele dușmane au făcut păgânii cupe Și, ciocnindu-le-ntre dânșii, zbier ulcioare să destupe. Acum flamura cea verde semiluna nouăi legi Pe doi împărați surpat-au și pe șaptesprezece regi, Țara [î]i supune râuri, marea [î]i supune valul Și în Aghia Sofia cu ovăz hrănit-au calul. Acum stă măreț și rece între suliți, între darde, Prin fereștile deschise vede-orașul care arde. Urlete
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
talazuri mândre înalță și întinde, Că nourii ca sloiuri de gheață aruncate Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate, Cerul, din rădăcine nălțîndu-se, decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade Și-nmormîntînd-o-n caos întins, fără de fine, Zburând negre și stinse surpatele lumine, Că bolta surp-albastru-i, o uriașă raclă, Că soarele-i jăratic, ultima lumii faclă Să văd caosul este al lumilor sicrii Că sori mai pâlpâi - roșii, gigantece făclii - Ș-apoi se sting. Nimicul lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
talazuri mândre înalță și întinde Și nourii, ca sloiuri de gheață aruncate, Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate. Cerul, din rădăcină nălțîndu-se, decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade. Se-nmormîntează-n caos întins fără de fine, Zburând negre și stinse, surpatele lumine. Văd caosul că este al lumilor săcrii, Că sori mai pâlpâi - roșii gigantice făclii - Ș-apoi se sting. Nimicul lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde! Văzând risipa, Satan, voi crede c-ai învins! Căci, dacă ești
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întinde, Că prin acele neguri demonii-n stoluri zboară Și lumea din adâncuri o scutură, ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade, Se-nmormîntează-n caos întins fără de fine, Căzând negre și stinse, surpatele lumine. Neantul se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde, Văzîndu-te strigare-aș de-un dor nebun cuprins: Mărire ție, Satan - de trei ori, ai învins! Atuncea mă primește prin îngerii pieirei, Mă-nvață și pe mine cuvântul nimicirei, Adânc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aducea aminte să-l fi văzut până atunci, și nici să fi auzit pe cineva vorbind despre el. — Gherasim, ieromonahul Gherasim, parcă așa spunea Ștefan că-l cheamă. Când m-oi întoarce, l-oi trece în pomelnic la mânăstire la Surpatele. Ieromonahul Gherasim, mai spuse ea o dată, fără să-și dea seama că vorbește singură. Se uită după soare, pentru că pierduse noțiunea timpului și-i era teamă să nu-l prindă tânguitul muezinilor pe drum. Trecuse de amiază și până seara
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
catifea neagră, cu cruce albă între umeri. Subțiratic și îngrijit, suferea de bătrânețe, cu bărbia începând să-i iasă în afară. Mulțimea urma carul mortului cu boi înjugați. Figuri amestecate ieșeau la iveală, după capriciile înghesuielii. O babă cu gura surpată și nas țâșnit pe sub ochelari părea o bufniță cu basma. Un om voinic cu buza suptă și ochi sclipitori mirosea puternic a vin. între ei se clătina, pe trupul nevăzut, o ceafă cu șuvițe mânate de la o tâmplă la alta
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]