3,733 matches
-
am vrut/izbutit să-l luăm în considerație și să-l eliminăm. Să revenim la problemele literare. Ați fi surprins dacă istoria literară v-ar reține ca scriitor francez? Nu m-am gîndit la această ipoteză, dar aș fi agreabil surprins. Faptul că am publicat în Franța cîteva cărți care s-au bucurat de un oarecare succes și că trăiesc aici de mai mulți ani, mă fac să mă simt... "la mine acasă". Dosarul de presă cu articolele și cronicile apărute
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
o insatisfacție cronică, dispunînd de o tăietură de bisturiu a propoziției ce-l face de nerecunoscut. Adevăratul critic Victor Felea se găsește în aceste pagini ale intimității, injectate fără nici o reținere cu "otrăvuri" sainte-beuviene. Ne imaginăm cît ar fi de surprinși unii autori, dacă ar fi știut că hiperamabilul Felea a ținut, pe seama lor, o dublă contabilitate. Iată un comentariu anihilant asupra lui Doinaș, traducătorul: "Ștefan Aug. Doinaș continuă să publice în Familia (nr. 9) traduceri din poezia universală, însoțite de
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Incursiunile în istoria altor Crengești (Vasile, Chirilă) mi se par, în ordinea chestiunii urmărite, cam bine inutile. Dar temeiurile încuscririi a lui David Creangă și Petrea Ciubotariul, prin căsătoria lui Ștefan (al treilea după fondatorul Ștefan) cu Smaranda sînt bine surprinse. David Creangă, bunicul după mamă al scriitorului s-a născut, arătase încă arhivistul Gh. Ungureanu, în 1796, în satul Pipirig. Memoria scriitorului, venită fals din familie cum se vede și din mărturisirea pomenită la începutul acestei cronici, cam încurcă lucrurile
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
potrivită atît celor neajunși, cît și celor ajunși prea repede, sus de tot. De aceea mă adresam lui întotdeauna cu dumneavoastră. Pînă într-o zi, cînd, întîlnindu-ne întîmplător în piața Amzei și folosind ca de obicei pluralul politeții, mă întrebase surprins că de cînd îl iau eu cu dumneavoastră... Îi răspunsesem că așa îi vorbisem eu de cînd ne cunoscuserăm. Nu se poate! făcuse aproape indignat. Cum să nu fi știut el?!... Ba da, îi spusesem, nu v-am tutuit niciodată
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
același calibru, asigură dezbateri cel puțin la fel de interesante ca și comunicările propriu-zise. Dintr-o astfel de întîlnire s-a născut și o carte, mult îmbogățită, cum era și normal, prin contribuțiile unor participanți la discuții în serile colocviului. Figura imaginarului surprinsă din unghiuri extrem de diferite este insula: nu atît "insula în sensul ei concret, ci insula imaginară sau, și mai precis, imaginarul insular", insula în genere, ca soluție de izolare, ca entitate individualizată prin limite bine definite" (L. Boia, Cuvînt înainte
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
dubla alegere este recunoscută numai pentru perioada sa de domnie (șapte ani). Și tot, prin 1862, se admite ca Principatele Unite ale Munteniei și Moldovei să se numească, și în cancelariile europene, România și se alege steagul țării. Sînt bine surprinse marile împliniri ale domniei lui Cuza (secularizarea averilor mînăstirilor închinate așezămintelor de la Muntele Athos, reforma agrară, precedată de lovitura de stat de la 2 mai 1864 datorită împotrivirii marei boierimi, adoptarea Codurilor moderne în legislația românească, introducerea, în 1863, a alfabetului
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
este proprietara firmei particulare cu excursii dincolo; o franțuzoaică de vreo patruzeci de ani care are două fetițe, soțul ei fiind pilot mai tot timpul plecat în cursă. Sîntem vreo șapte clienți. Pînă la pornire, intru în vorbă cu Yvette, surprinsă că are un pasager care vorbește atît de curent franțuzește. Aflu că soțul ei, pilotul, tocmai avea să zboare în acea zi spre Moscova. Mă întreabă pe unde am mai fost... Păi, chiar și la Moscova. Și microbuzul întîrziind, îi
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
Z. Ornea Universul recreat de Slavici este, cu adevărat, cel autentic țărănesc. Nimic nu e contrafăcut, nimic nu e alterat, nimic nu e clintit din această galaxie ivită din vremuri imemoriale. E o atmosferă de viață rurală, surprinsă realist, în care totul și toate sînt statornicite trainic, de cînd lumea. Intruziunile, încercările de a schimba cele îndătinate nu sunt tolerate. E o lume de mică comunitate, ferecată în sine, stăpînită de cutume, viețuind - prin îndeletniciri - într-o armonie
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
50 de ha, pe care abia izbutea să o cultive. Era, desigur, tratat, atunci, ca un chiabur și avea de înfruntat toate angaralele cotelor obligatorii și a impozitelor exagerate care, toate la un loc, nu puteau acoperi veniturile slăbănoage. Iată surprinsă realitatea colectării silite a produselor agrare, în calitatea sa de fermier: "În toamna anului 1947, agricultorul a primit pentru un kg de grîu, prețul pe care-l plătește muncitorul de fabrică, pentru ziarul cu care-și învelește bucata de pîine
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
alături, îmi apucă mâna și fără a mai avea timpul să schițez vreo mișcare, a depus un sărut ușor pe dosul palmei mele stângi, cu buzele ei vopsite într-un ton vișiniu, stins, o nuanță chinezească. Am fost surprins. Foarte surprins. Nu știam ce să fac. Toți se uitau la noi și râdeau. Explicația veni repede din partea unui confrate orientalist. Că era vorba de un obicei feudal chinez, potrivit căruia, dacă într-o adunare publică, alcătuită din persoane din aceeași castă
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
e permanent întreținută fie prin vocea care narează din off, fie prin muzica învăluitoare compusă de Rachel Portman, fie prin repetarea acelorași mișcări circulare ale camerei de filmat dirijate de Roger Pratt. Se revine mereu cu aceleași plonjeuri asupra eroilor, surprinși parcă de o instanță supremă căreia îi servesc pentru a ilustra o morală anume. Aceea a vieții trăită în bucurie și prietenie, fără ipocrizie și meschinărie, cu deplină încredere în capacitatea fiecăruia de a fi tolerant față de ceilalți. Pe aripile
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
romanele sale și în special în cel din 1999, Barbarius, este punerea în dialog cu un fel de alter-ego. Textele lui Constantin Țoiu ar putea avea ca motto o frază simpatică din Ioan Groșan: "Măi, băiete, măi! - spuse îngrijorat și surprins Metodiu. Măi băiete, măi, bag seama că ție-ți place maieutica, măi!..." Pentru că într-adevăr se face uz și abuz de un anume tip de maieutică în aceste tablete, alcătuite după rețetă franceză iluministă, cu toate ingredientele de aluzii culturale
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
teologie, a discursului filosofic al lui Blaga, de unde G. Liiceanu, peste cîteva decenii, va emite ipoteza ratării acestui tip de filosofie). Un capitol special - deși deloc analitic - e intitulat "O generație cu (z)gardă de fier", în care sînt succint surprinși reprezentanții știuți ai convertirii la legionarism. "Important pentru mine aici este cum anume au răspuns unii dintre cei care se ocupau cu filosofia în acea epocă la această provocare: dacă și mai ales cum au căzut ei în ispită; cum
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
și altceva - pictură, spectacol de operă. "Ovidiu sîntem noi". Dar ne-am pus și problema: care este locul Naratorului, ce vede Naratorul și ce povestește el, astfel încît mie, ca spectator, să-mi fie indus sentimentul de realitate trăită efectiv, surprinsă, mai degrabă decît pusă în scenă. În consecință, încă din 1995, de la Before Breakfast, am hotărît: camera va fi purtată, tot timpul se va filma de la înălțimea ochilor - nu plongé, nu contre-plongé, nu traveling, nici un fel de procedeu altul decît
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
puterile, coborî schelele în grabă ca să-l trezească pe bătrîn; se opri însă înspăimîntat lîngă trupul neînsuflețit al aceluia pe care-l ucisese ceasornicul... Este greu de știut dacă bătrînul a căzut din pricina oboselii provocate de încetineala roților sau dacă, surprins, cînd urca, de oprirea mecanismului, s-a prăbușit fulgerat la pămînt. Viața celor două făpturi, omul și ceasornicul, erau în așa chip legate, încît una devenise condiția celeilalte. Paznicul și orologiul căpătaseră, pasă-mi-te, un singur ritm, o singură
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
dintotdeauna. A și așezat un zid despărțitor Între ceea ce fusese și ce urma să vină. S-a Îmbrăcat repede și s-a dus la birou. Pe urmele lui, hop și secretara cu „voiam să vă rog“: - Ce?, s-a arătat surprins Mihai Cojocaru. - Să vă aduc o cafea și câteva prăjituri. - E vorba de vreun eveniment? - Da, să-l numim eveniment. Pentru noi este. Dan, băiatul cel mare, a trecut examenul de licență la Litere. L-a luat cu zece și
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
pe care ne-am însușit-o noi latinii de două mii de ani încoace, sînt opera și proprietatea acestui popor providențial". Și într-un alt text al acelui uimitor ciclu de articole din 1919, publicate în ziarul israelit Mîntuirea, scria sincer surprins: Dacă înțeleg însă antisemitismul celor mulți, nu înțeleg antisemitismul celor puțini, dedați studiului și cugetării generoase. Cînd problema evreiască este una din durerile omenirei civilizate, cînd antisemitismul e o pornire josnică născută din gelozie și din subteranele sufletului omenesc, cum
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
marele dicționar al limbii române, început de Hasdeu, marea enciclopedie a României, o nouă istorie a României, o istorie a literaturii române "integrală, modernă"). Bine că nu li se reproșează degradarea CFR sau scumpirea alimentelor! Să nu fim însă prea surprinși. Cîrtind împotriva metaforei, a stilului, a mitului (mai nou împotriva... povestirii, aprobînd mirarea d-lui Sorin Antohi că "la noi s-au făcut povestiri după o carte a lui Hegel", că filonul dezamăgitor al culturii noastre ar fi setea de-
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
omagia îndeajuns. Și azi, cînd dezlegarea a venit, cele două personalități pînă mai ieri afectiv îndrumătoare, își duc veacul tot la Paris, îngrijindu-și, la bătrînețe, sănătatea șubrezită. Nimeni, îi asigur, nu i-a uitat (deși, azi, uneori, îi citesc surprins și contrariat d-nei Lovinescu unele eseuri), aducîndu-și aminte perfect de timbrul vocii lor drag, care, și azi, ne este familiar și îndrăgit, chiar dacă emisiunile lor vestite au fost întrerupte. D-na Monica Lovinescu și-a scris memoriile, avînd drept titlu
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
convențiilor romanești reciclate, ironizate, cu o mare libertate ludică și cu o evidentă plăcere a "manipulării" postmoderne: aluziile livrești sunt numeroase, intertextul funcționează productiv și spectaculos, relativizând sentimentul "realului" dar neanulându-l, căci prozatorul are un remarcabil simț al concretului, surprins și recreat în detalii semnificative, în culori și reliefuri reverberante. Și e de notat imediat amprenta discret lirică a acestor proze în care sub lejeritatea unei scriituri jucăușe transpare fondul grav al viziunii: imaginea pe care Patrick Deville o aproximează
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
pentru că Mite ar fi fost nu știu ce ideal de soție onestă. Îi era mai de mult amantă lui Titu Maiorescu și acel copil Georg (Baby), după informații pe care le dețin de la Șerban Cioculescu, fusese chiar conceput cu marele critic. Dar, surprinsă brusc de realitatea sentimentelor pe care le nutrea față de poet, i s-o fi părut că e, probabil, sub demnitatea ei de femeie onorabilă, din lumea suspusă, ca soție și amantă. Desigur, legătura ei cu Maiorescu nu apare, cu liniile
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
paralel cu notele, totul se descifrează și se luminează, căpătînd imaginea a ceea ce a reprezentat E. Lovinescu în epocă și, în consecință, la cîte atacuri și neajunsuri a fost expus. Acum, în cel de al patrulea volum al agendelor, e surprinsă perioada anilor 1933-1936, ani grei pentru E. Lovinescu, pentru felul critic negativ cu care a fost primit ciclul său romanesc eminescian și căderea lui, în 1936, de la Academie, - sprijinit de I. Petrovici și G. Murnu, dar sabotat, cu furie, de
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
s-a așezat, în timp, într-o relație de sinonimie sau chiar s-a indentificat. Celelate două componente sînt, pe de o parte, cel fotodocumentar, în care Apostu se regăsește ca personaj creator, în afara oricărei anecdotici sau tentații a pitorescului, surprins permanent în mijlocul propriilor lucrări ca în vecinătatea unor mari și copleșitoare construcții ale naturii și, pe de altă parte, cel muzeografic propriu-zis; acela care stabilește ritmurile traseului, care impune vectorul de lectură și apoi supraveghează totul din umbră, cel care
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
tuturor și a fiecăruia în parte. De aceea, mi se pare lipsit de onestitate să fac ierarhii, treceri în revistă sau omisiuni comentînd practic o fotografie de grup tratată în sepia de Doina Levința, din care rînd pe rînd, cei surprinși intră sub lupă și devin protagonști. Personajele însă nu au anvergură din scriitură și aici este problema autorului. Stilul spectacolului nu seamănă cu acela al lui Gonța (dacă n-ai ști cine este regizorul, n-ai putea să-l descoperi
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
notabilă subtilitate, cu o atmosferă ciudată, mereu parcă la limita ilegalității cu libertatea. Dramă locuitorilor unei țări din Est - Iugoslavia - prosperă pe vremuri, astăzi o ruină este refăcuta din trei perspective planetare distincte, din punctul de vedere al unor emigranți "surprinși" în aceeași seară: seară de Anul Nou la Praga, în Australia și la Hollywood. Țări și continente diferite, situații materiale diferite, profesiuni diferite. Același sînge sîrbesc care clocotește pătimaș în vinele tuturor și, de ce nu, același gust amar al nefericirii
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]