230 matches
-
a municipiului Târgu-Mureș de la începuturi până la 1848 (serial publicat între 1984-1994), Un monument transilvănean mai puțin cunoscut: Biserică Evanghelica din Reghin (1999), Muzeul Etnografic - un monument de seamă al arhitecturii artei baroce din municipiul Târgu-Mureș (2000), Biserica veche reformata din Suseni (2002), Valori urbane și artistice la Târgu-Mureș în secolul al XVIII-lea (2003), Două vechi monumente de artă românească de pe Valea Superioară a Mureșului (2003), Biserica de lemn din Petelea (2004) etc. În anul 2005, sub egida editurii „Reîntregirea” a
Ioan Eugen Man () [Corola-website/Science/327716_a_329045]
-
Suseni, mai demult "Fălfalău, Fălfălău" (în dialectul săsesc "Pränsdref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Suseni este atestat documentar în anul 1319. Până în secolul al XVI-lea populația majoritară o constituiau sașii, ulterior românii și maghiarii (mulți din ei la origine secui din zona Aita Mare), devenind populația dominantă. Pentru un timp a existat și o
Suseni, Mureș () [Corola-website/Science/300595_a_301924]
-
care mai tarziu s-au contopit cu populația locală. Ocupația principala a locuitorilor a constituit-o tradițional agricultură, în special cultură cepei care dă recolte substanțiale pe parcelele cu sol roditor din lunca râului Mureș, numit local și "berc". În Suseni există până nu demult și o fabrică de cărămidă. Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin - Piatră Neamț, la nord de Reghin.
Suseni, Mureș () [Corola-website/Science/300595_a_301924]
-
prețurilor. Excelsior VI, 1941, nr.22, p.1 Dependența nivelurilor prețurilor interne de nivelul prețurilor externe. Excelsior VI, 1941, nr.48-49, p.3 Relații între prețuri si suprafețele însămanțate. Excelsior VI, 1941, nr.50, p.3 Viața economică a comunei Suseni. Sociologia Românească IV, 1942, nr.7-12, p.443-457. Problema echilibrului între prețuri. Excelsior VII, 1942, nr.103, p.1 Problema trecerii la economia de pace. Excelsior VIII, 1943, nr.141, p.1 Venitul național. Discuții în legatură cu definirea conceptului
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
consemnează la Darabani numărul de 1120 de locuitori, iar cel din 1860 plasează târgul pe locul al 34-lea în topul celor mai locuite localități urbane din Moldova, cu 1641 locuitori. Orașul are în componență cartierele Bombeni, Cornești, Lucovița, Mărgineni, Suseni, Teioasa și satele Bajura, Eșanca și Lișmănița. Suprafața orașului este de . Solurile fertile au permis de-a lungul istoriei dezvoltarea agriculturii, devenită astăzi cea mai importantă funcție economică a orașului. În localitate există însă și mai multe facilități de producție
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Vlăhița și pe cele ale comunelor: Căpâlnița, Carta, Dănești, Mădăraș, Racu, Siculeni, Suseni și Zetea; în apropierea drumului național DN13A, care leagă municipiul Miercurea Ciuc de orașul Odorheiul Secuiesc. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
dar și prin numeroaselor obiecte din bronz rămase de la populația tracă. Descoperirile principale au fost făcute pe Dealul Turcului, un fragment al terasei pleistocene înaltă de 30 de m, în partea de vest a orașului Sighișoara. Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite. Printre descoperirile arheologice din acest sit este și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
a orașului Sighișoara. Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite. Printre descoperirile arheologice din acest sit este și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe actuala stemă a județului Mureș. Prima epocă a fierului, Hallstatt (1200-300 î.e.n.), a fost confirmată prin descoperirile efectuate pe teritoriul a 27 localități aflate pe întreaga Vale Mureșului (între Deda și Luduș), în
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
(în trecut, Bolintinu din Vale sau Moșneni-Drăgoiu) este un oraș în județul Giurgiu, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Crivina, Malu Spart și Suseni. Are o populație de locuitori. Orașul se află în nordul județului, pe malurile Argeșului și ale Sabarului. Pe la marginea de nord a orașului trece autostrada București-Pitești, pe care este deservit de o ieșire etichetată "Bolintin-Vale". Prin oraș trece și șoseaua
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
aburi și două biserici (la Bolintinu-Moșneni și la Malu Spart). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Bolintin din același județ, având 6000 de locuitori în satele Bolintinu din Vale, Crivina (preluat de la comuna Țigănia-Crivina, desființată) și Suseni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Răcari și apoi (după 1952) raionului Titu din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Comuna
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Canton”, aflat în amonte de Malu Spart, pe valea Argeșului, cuprinde urme de așezări din neolitic (cultura Boian) și din perioada Latène; și situl de la Suseni, aflat pe terasa înaltă a Argeșului, unde s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina), din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte șapte sunt clasificate ca monumente de arhitectură: fosta pretură (sfârșitul
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
Principelui Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, migrează trei sferturi din populația localităților Rucăr și Dragoslavele din județul Muscel pentru a întemeia localitățile Rucăr și Dragoslavele din județul Putna, dar un număr mic de rucăreni și dragosloveni împreună cu secăreni și suseni din județul Ciuc, ajung la valea Cașinului tăind padurile dese și statornicindu-se in vecinătate satului Stănești. Aceste patru mici au evitat însă a se uni între ele păstrîndu-și originea etnică precum și unele tradiții. Ei erau amplasați astfel: Rucărenii în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Ocna din regiunea Bacău și între timp satele Buciumi și Răcăuți s-au separat, formând o comună de sine stătătoare. În 1968, comuna Cașin a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Pochița, Vlașca și Suseni (ultimul apărut recent), toate trei fiind incluse în satul Cașin. În zilele noastre, Comuna Cașin este o comună liberă, condusă de către un primar. Ea însă se aseamănă cu cea din zilele secolului trecut din punct de vedere al satelor componente
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Articolul UNIC (1) Se aprobă stemele comunelor Cepari, Cicănești, Godeni, Merișani, Rătești, Schitu Golești, Suseni, Tigveni și Vulturești, județul Argeș, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.9. ... (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.9. ... (3) Anexele nr. 1.1-1.9 și 2.1-2.9 fac parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
de componente auto din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.7 Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Suseni, județul Argeș Descrierea stemei Stema comunei Suseni, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu o bandă undată de argint. În partea superioară, în stânga, se află o ramură de stejar de aur, cu două frunze și o ghindă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
Biserica reformată, Comuna Sântămăria-Orlea, Hunedoara fostă ortodoxă satul Sântămăria-Orlea k)83. Biserica Adormirea Orașul Călan, satul Strei Hunedoara Maicii Domnului k)84. Biserica Sfântul Gheorghe Orașul Călan, Hunedoara localitatea Streisângeorgiu k)85. Biserica cnezilor Cânde Comuna Râu de Mori, satul Suseni Hunedoara k)86. Biserica domnească Municipiul Iași Iași Sfântul Nicolae k)87. Biserica Mănăstirii Golia Municipiul Iași Iași k)88. Biserica Trei Ierarhi Municipiul Iași Iași k)89. Biserica Sfântul Sava Municipiul Iași Iași k)90. Biserica Barnovschi Municipiul Iași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Peștișani, Polovragi, Prigoria, Roșia de Amaradia, Runcu, Samarinești, Săcelu, Schela, Scoarța, �� Slivilești, Stănești, Telești, Tismana, Turcinești. HARGHITA Municipii Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc Orașe Borsec, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplița Comune Bilbor, Brădești, Ciucsângeorgiu, Cârța, Dârjiu, Ditrău, Feliceni, Gălăuțaș, Lăzarea, Mugeni, Sărmaș, Sândominic, Suseni, Ulieș, Zetea. HUNEDOARA Municipii Deva, Hunedoara, Orăștie, Brad Orașe Călan, Hațeg, Șimeria Comune Baia de Criș, Baru, Bănița, Boșorod, Cârjiți, Crișcior, Densuș, Geoagiu, Ghelari, Gurasada, Hărău, Orăștioara de Sus, Pestișu Mic, Pui, Răchitova, Rapoltu Mare, Râu de Mori, Ribița, Sarmizegetusa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Tâmna. MUREȘ Municipii Târgu Mureș, Reghin, Sighișoara, Târnăveni Orașe Iernut, Luduș Comune Acățari, Adămuș, Apold, Ațintiș, Bahnea, Batoș, �� Băgaciu, Bălăușeri, Bichiș, Bogata, Brâncovenești, Ceuașu de Câmpie, Cucerdea, Cuci, Daneș, Gălești, Gornești, Lunca, Nadeș, Pănet, Păsăreni, Saschiz, Sărmașu, Sâncraiu de Mureș, Suseni, Vânători. NEAMȚ Municipii Piatra-Neamț, Roman Orașe Târgu-Neamț Comune Agapia, Bălțătești, Bârgăuani, Bodești, Borlești, Crăcăoani, Dobreni, Dragomirești, Farcașa, Girov, Grumăzești, Pângărați, Piatra Șoimului, Războieni, Roznov, Sagna, Săvinești, Ștefan cel Mare, Tazlău, Vânători-Neamț, Viișoara, Zănești. OLT Municipii Slatina, Caracal Orașe Corabia Comune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Sebeș-Alba, 1984), Festivalul „Poetul și cetatea” (Pitești, 1984), Festivalul „Poesis” (Constanța, 1985) etc.; A mai obținut: Premiul pentru exegeză blagiană-filosofie, acordat de Societatea Culturală „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XVII-a (2007); Decorația „Fibula de la Suseni” - cea mai înaltă distincție cultural-științifică a Județului Mureș, acordată de Prefectura Județului Mureș (în 2009); Titlul de cetățean de onoare al Comunei Ogra, de care aparține satul său natal, Giuluș (2008); alte premii, diplome și recunoașteri fiindu-i acordate de
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
evita „poreclirea“ colectivă a locuito rilor); înlăturarea confuziilor omonimice (două localități omonime, Petrești, și-au schimbat denumirea în Tîrgu Bengăi, respectiv Petreștii Scurtului); stabilirea în zonă a unor populații imigrate din altă parte (nume ca Hobița, Ohaba, Obîrșia, Gureni, Peșteana, Suseni etc. sunt aduse cu ei, în Gorj, de locuitorii din localitățile omonime ale Țării Hațegului, imigrați peste Carpați). Unele toponime, îndeosebi nume de localități, dar nu numai dintre ele, nu dispar de bunăvoie sau pe cale „pașnică“, ci sunt „condamnate“ să
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În limba română. Inscripția de le intrarea În biserică arată anul zidirii, 1400, și anul 1822, când a fost reînoită.cătune dependente de Apșa de Mijloc au biserici din lemn: cea din Joseni a fost zidită În 1448, cea din Suseni, În 1561. În anul 1930, Întregul protopopiat trece sub jurisdicția Episcopiei greco- catolice rutene, de la Muncaci. Înainte de război, Apșa de Mijloc avea 5.602 locuitori, iar În zilele noastre circa 6.700, români În proporție de 99,3%. Dintre figurile
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m. arh. unele case din Clopotiva: - m. arh. Biserica din Ribița; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”, - m. arh. Biserica ortodoxă și reformată din Clopotiva; - zona etnografică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
matrice, Regionala de poștă Iași camionul, nebăgat în seamă face Ardealul, ignorare eficientă, ca Moldova, cultura subestimată cu ea, vademecum, înțelegi metafora călătorie, înălțimile vin una după alta ca filele unei cărți! compari din text, Ideciu Băi 5 km, Brîncovenești, Suseni templul înfipt pe centru, turla bisericii ascuțită și ea, Suseni/Marosfelfalu sfîrșit, Reghin de la regină, tot pe biserici, calvini ori biserică, nu sînt sigur, Tîrgu Mureș pînă pe ultimii metri aproape de accident, viraj în bară de autobuz, pe traseu alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ardealul, ignorare eficientă, ca Moldova, cultura subestimată cu ea, vademecum, înțelegi metafora călătorie, înălțimile vin una după alta ca filele unei cărți! compari din text, Ideciu Băi 5 km, Brîncovenești, Suseni templul înfipt pe centru, turla bisericii ascuțită și ea, Suseni/Marosfelfalu sfîrșit, Reghin de la regină, tot pe biserici, calvini ori biserică, nu sînt sigur, Tîrgu Mureș pînă pe ultimii metri aproape de accident, viraj în bară de autobuz, pe traseu alte cel puțin două ocazii, cu pasagerii în picioare, camionul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Vințu de Jos SC "Kronospor" Sebeș lemn foc esență tare", negura cer de depresiune crapă de lumină la marginile de culmi, șoimul aterizînd liniștit cît să deschidă și aripile, iarbă uscată brumată, pe burta munților varul zăpezii, Joseni șesul maxim, Suseni, Ciumani, șoimul ales cu ghearele pe jumătatea schelei de profiluri metalice, șoim de zbor însoțitor km 150+4 Gheorghieni, Ișten, la revedere! un fel de urare "Domnul cu tine!", alt răspuns era mai potrivit, zîmbesc la capătul drumului nostru, studiai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]