361 matches
-
popor care există de mii de ani. consemnări, In fața micului ecran. Bine este 194 Straja neamului Straja neamului , ziar a cărui director era D. Popescu - Bârlad, strada Viilor nr.22, 50 de lei abonamentul pe an - perioada 1932 - 1933. Suveica Tecuciului Suveica Tecuciului, ziar național-liberal, număr unic, apare pe timpul alegerilor din 1899 la tipografia „Română" din Bârlad, deschisă la l mai 1887 în strada Ștefan cel Mare de librarul V.D. Vasiliu și G. Man Barbu, cumpărată de la Igh Harras din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
există de mii de ani. consemnări, In fața micului ecran. Bine este 194 Straja neamului Straja neamului , ziar a cărui director era D. Popescu - Bârlad, strada Viilor nr.22, 50 de lei abonamentul pe an - perioada 1932 - 1933. Suveica Tecuciului Suveica Tecuciului, ziar național-liberal, număr unic, apare pe timpul alegerilor din 1899 la tipografia „Română" din Bârlad, deschisă la l mai 1887 în strada Ștefan cel Mare de librarul V.D. Vasiliu și G. Man Barbu, cumpărată de la Igh Harras din Focșani și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului (1907)...................................198 Tribuna Tutovei ............................................... ..198 Tutova ............................................... ................200 Țărănimea ............................................... ..........201 Uniunea ............................................... .............202 Uniunea Națională .............................................20 4 Vasluiul....................................... ......................206 Veacul nostru ............................................... .....207 Vechea Tutovă ............................................... ....211 Vestea ............................................... ................213
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Repetitiv și halucinatoriu, jurnalul sinucigașilor e Însă arareori unitematic. La o lectură normală, sinuciderea nu e - nici la Virginia Woolf, nici la Pavese, nici la Drieu la Rochelle - subiectul exclusiv al mărturisirii. Aceasta are mai degrabă rolul unui suport, al „suveicii” atât de dragă structuraliștilor, care „țese” un text al dispariției tocmai prin paradoxul creării unei armături de cuvinte ce alcătuiesc mărturisirea cotidiană. Abia desenul din covor și lectura direcțională atestă prezența obsesiei suicidare, răspândită, de regulă, În doze suportabile În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
decât pe mine!" O curată apologie e de găsit într-un Cântec naiv: Când trecea fecioara lui Brumaru / Se topea de oftică mărarul / Și cădea cojit de pe crini varul (...) / Liote de îngeri scurși prin leică / O încolăceau ca pe-o suveică / Dornici să le fie teleleică..." Intempestivă, neașteptata lepădare de sine a celui care într-un alt Cântec naiv își clama smerenia (" Noi nu vrem să fim geniali") înduioșează. A reculegere ambiguă seamănă o Invitație la Dolhasca (în Adio, Robinson Crusoe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
primele comunități din sudul Europei au încrustat desene cu labirinturi în pietrele mormintelor și monumentelor.197 În plan cosmic, firul leagă stările existențiale de transcendență, simbolizând Atma (sinele) și prana (răsuflarea) care în daoism este asociată mișcării de du-te-vino a suveicii de la războiul de țesut "starea de viață, starea de moarte, expansiunea și resorbția manifestării." Țesătura este simbolizată de "caii lui Shiva care torc timpul sau destinul."198 La nivelul celor trei coduri ontologic, semantic, gnoseologic semnul poetic, "ghemul vieții" poate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scăpa de durere de cap, este bine a aduce apă neîncepută sau stropi de la moară într-o oală nouă, a [o] turna apoi într-o strachină și a o pune pe trunchiul unde se taie lemnele; apoi se ia o suveică, se moaie-n apă și, atingîndu-se cu dînsa fruntea, se zice: „Soarele-n apă, sănătatea-n cap“ și se aruncă înapoia capului - ceea ce se face cu trei surcele în nouă luni dimineața. Nu e bine să-ți speli fața cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii". Era un sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora dar și suveica". I. Creangă are o mare putere de a reprezenta vizual oamenii (N. Iorga). Realismul picturii e robust, atitudinile, gesturile, tipurile sunt individualizate și recompun universul țărănesc, stilizarea joacă un rol important. Referindu-se la universalitatea timpului prezentat, naratorul mărturisește: "Așa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Titircă, se adaptează încet, dar sigur la mediul în care trăiește: duce biletele Ziței lui Rică și fumează pe ascuns. Referindu-se la Spiridon, Mircea Tomuș (Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 12) îl numește mica suveică prin care toate componentele fizice ale construcției dramatice se leagă împreună, pentru a comunica și pentru a funcționa ca un ansamblu unitar și coerent. Tomuș vede acest personaj ca fiind exact opusul lui Jupân Dumitrache și consideră firesc ca între
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cocoșei de aur, i-a răsturnat pe masa de la tribunal și astfel și-a învins concurenții. Această bunică a fost povestitoarea copilăriei mele, era și moașă, se ocupa și cu felurite descântece. Îmi plăcea s-o ascult cântând când mânuia suveica la războiul de țesut sau când sfărâma grâul în piuă. 4) Au nevoie elevii noștri de profesori de religie? Sau numai de... sport? Cine are în casă un elev dilematic pe o asemenea problemă, pune și altora întrebări pe subiect
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
tragerea pe urzar și În cele din urmă pus pe stative care cereau Înainte Încă două operații: datul prin spată și prin ițe. Se Învelea urzeala pe sul, iar din băteală se făceau mai Întâi țevi la sucală și apoi suveica trebuia să alerge prin rost dus și Întors și astfel pânza creștea. Pe zi, o gospodină harnică trebuia să țeasă câțiva coți de pânză. Țevile la sucală le făcea un prunc care nu ajunsese Încă la anii de școală. Astfel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mi aduc aminte” nostalgia amintirilor văzută ca efect al unei acțiuni repetate a omului care se ancorează în trecut; r. 14 15 : „gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile” vrednicia oamenilor din sat și a tinerilor care știau să se distreze, dar și să muncească; îmbinarea datoriei cu divertismentul este secretul reușitei; r. 27 28 : „sfătuia pe oameni să-și deie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
semnal, primii din fiecare șir aleargă, ocolesc un reper și predau mingea următorului. Mingea poate fi ținută astfel: În ambele palme Între palmă și antebraț Între palmă, antebraț și șold echilibrată pe palmă cu brațul Întins 11. "Mingea rostogolită În suveică" Copiii sunt dispuși pe două șiruri, așezate față În față. Primii au câte o minge În mână și, la semnal, pleacă În alergare, rostogolind mingea până la șirul din față. După predarea mingii, aceștia trec la coada șirului (fig. nr. 7
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a palmelor pentru primirea mingii. Ex. 3. Elevii sunt dispuși pe două șiruri așezate față În față: primul elev dintr-un șir pasează mingea celui din față și se deplasează la coada șirului opus (exercițiul este Întâlnit sub numele de"suveică simplă") (fig. nr. 12). Ex. 4. Pentru asigurarea premiselor de intrare În posesia mingii pasată din lateral se folosește următorul exercițiu: din mers sau din alergare În linie dreaptă, elevul va adapta poziția brațelor și va efectua din deplasare, răsuciri
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
se lucreze cu mai multe mingi, iar după un număr de repetări, se va schimba sensul de pasare a mingii (fig. nr. 20). B. Pasarea mingii din deplasare sau urmată de deplasare Ex. 1. Jucătorii sunt dispuși În formație de suveică simplă, la distanță de 3-4m Între ei. După ce pasează, jucătorul se va deplasa cu spatele sau cu fața la coada propriului șir (fig. nr. 21). Varianta I: Se mărește distanța dintre șiruri; după ce pasează, jucătorul se va deplasa la coada șirului opus
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
distanța dintre șiruri; după ce pasează, jucătorul se va deplasa la coada șirului opus; cel care trebuie să primească mingea aleargă sau face un pas pentru a ieși În Întâmpinarea ei (fig. nr. 22). Varianta a II-a: Același exercițiu de suveică simplă, cu mențiunea că cele două șiruri sunt dispuse aproape lateral unul față de celălalt (fig. nr. 23). Ex. 2. Jucătorii sunt dispuși sub forma unui triunghi sau a unui pătrat: se execută pase Într un sens, apoi În celălalt; după
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
câte o minge, pe care o pasează la jucători ficși, spre stânga și spre dreapta, În mod alternativ (fig. nr. 29). Ex. 8. Pase În doi din deplasare (fig. nr. 30). Ex. 9. Pasarea mingii din alergare sub formă de suveică dublă și deplasare la șirul din față sau șirul unde s-a pasat mingea (fig. nr. 31). Variantă: Pase În doi din deplasare sub formă de suveică dublă (fig. nr. 32). Ex. 10. Se execută pase În zig-zag, urmate de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
deplasare (fig. nr. 30). Ex. 9. Pasarea mingii din alergare sub formă de suveică dublă și deplasare la șirul din față sau șirul unde s-a pasat mingea (fig. nr. 31). Variantă: Pase În doi din deplasare sub formă de suveică dublă (fig. nr. 32). Ex. 10. Se execută pase În zig-zag, urmate de deplasare spre locul unde s-a transmis mingea. Ultimul jucător se deplasează În dribling la coada șirului. Recomandări: deplasarea și Întoarcerea se execută În viteză. (fig. nr.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
așezați În formație de cerc: din ușoară alergare, jucătorul efectuează dribling simplu, pasează la un partener și se deplasează În locul acestuia, care continuă exercițiul În același mod. Ex. 3. Exercițiul de bază pentru Învățarea aruncării la poartă din alergare rămâne suveica simplă, În care prinderea și aruncarea mingii se efectuează din alergare, Între cei ce Își transmit mingea mărindu-se progresiv distanța. Ex. 4. La o poartă: se execută suveică simplă, cu pasă din alergare la un partener fix, aflat În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Exercițiul de bază pentru Învățarea aruncării la poartă din alergare rămâne suveica simplă, În care prinderea și aruncarea mingii se efectuează din alergare, Între cei ce Își transmit mingea mărindu-se progresiv distanța. Ex. 4. La o poartă: se execută suveică simplă, cu pasă din alergare la un partener fix, aflat În poartă. Ex. 5. De la centrul terenului, dribling multiplu, prinderea mingii cu două mâini și aruncare la poartă din alergare (se poate cere elevilor ca sarcină, efectuarea aruncării numai Într-
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
gruparea corpului și bătaie, desprindere și ducerea mingii sus, pasarea (aruncarea) ei partenerului, aterizare pe piciorul stâng. Ex. 3. Același exercițiu ca la 2, cu mențiunea că aruncarea mingii va fi efectuată la poartă (și nu la partener). Ex. 4. Suveică simplă și dublă, efectuate cu pase din săritură, din mers sau alergare ușoară. Ex. 5. Aruncări la poartă din săritură cu elan: puțin oblic dreapta, după un pas (stg.), după doi pași (dr.-stg.), după trei pași (stg.-dr.-stg
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va prinde cu două mâini). Ex. 2. Dribling multiplu executat pe loc sau din mers, cu o mână și apoi cu cealaltă. Ex. 3. Din alergare ușoară, dribling multiplu În linie dreaptă. Ex. 4. Dribling multiplu executat sub formă de suveică (fig. nr. 49). Ex. 5. Pe perechi, dribling În luptă cu adversarul (Încercări de a scoate mingea din driblingul executat de adversar). Ex. 6. Dribling șerpuit printre apărătorii răspândiți pe teren În mod neregulat; se efectuează mai Întâi din mers
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Învățarea fentelor se va utiliza metoda globală; de asemenea, fentele trebuie repetate numai În prezența adversarului, esențială fiind sesizarea reacției apărătorului la mișcarea Înșelătoare executată de către atacant. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Jucătorii sunt dispuși În formație de suveică, pe lungimea terenului, iar la mijloc aflându-se alți doi jucători, spate În spate. Primii pasează simultan celor doi de la mijloc, aleargă, primesc mingea, execută schimbare de direcție spre stânga, pleacă spre dreapta și pe primul pas pasează din săritură
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]