376 matches
-
megaloman, ațîțat perfid de anturajul Găinușelor cu coc La Goulue, tiparul Moulin Rouge în variantă Carul cu bere. Talia princiară a Reginei Maria, amplificată discret de mantii lungi, unduind de pe marmura capului încoronat, peste umerii de zeiță, spre coapsele secrete. Suverană părăsind curte nordică și asumîndu-și dragostea pentru poporul adoptiv, dragoste împărtășită cu monarhul auster și eficace. Totul în onestitate ireproșabilă. Ambasadoare fermecătoare în marile cancelarii. Ființă meditativă în dens-femininul său jurnal. Numai și cu rost rememorativ, ce stenică efigie! Anulînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
desprinse din "totalitatea universului"; dar apariția omului, va afirma mai târziu filosoful, schimbă ordinea lumii, fără a anula cauzalitatea. Ordinea de finalitate este rezultanta tuturor legăturilor omului cu restul existenței, cu celelalte "corelațiuni energetice persistente", iar cauzalitatea este relația "locală", suverană în natură, însă numai dacă aceasta este luată în sine. În privința principiului existenței (realității originare), C. Rădulescu-Motru va rămâne consecvent cu ideile sale din Știință și energie. Totuși, consecvența ideii energiei ca principiu, în lucrările ulterioare, va fi dublată de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dosarul VJ192837 atât de celebru? Pentru că a demonstrat în mod cât se poate de limpede! că dacă există bună-credință, atunci se economisesc nervi, timp și, nu în ultimul rând, bani. Dar mai bine nu mai puneți asemenea întrebări: Justiția este suverană în orice situație! Secțiunea a III-a Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic L.) Acum că am prezentat nepermis de succint! mediul unde s-a format și dezvoltat onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C.
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a oamenilor. Din clipa aceea, nimeni nu i-a mai putut bârfi; cei doi martori ocupați în noaptea faptei cu chestiuni intime de amor sunt, cel puțin deocamdată, foarte mulțumiți; Și, în primul rând, Justiția s-a dovedit, din nou, Suverană! (Ca de obicei, după ce cel numit "maestrul Ludovic L." pierdea un proces, toată lumea era mulțumită, încât nu se mai pierdeau timp și bani cu tot felul de apeluri fără rost la alte instanțe.) Urmări la urmări: Dl. Doctor Roro von
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
fapt nu se termină și are urmări. 3 Nici o legătură de rudenie cu Adam Lalazor, celebrul tinichigiu. 4 După cum desigur ați observat, acestui caz îi lipsesc 3. Dezbaterea, 4. Sentința și 5. Urmările. Ceea ce dovedește încă o dată că justiția este suverană în orice condiții. Or asemenea condiții, adică spețe cu elemente lipsă se întâmplă de multe ori, doar acest Tratat reușește să rămână complet. 5 Aici este un mare semn de întrebare, datele decesului din registrul de stare civilă au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cel de-al doilea război mondial, s-au divizat în entități statale separate; aproape toate acestea au terminat prin a se reunifica). Pentru aceste state, s-au pus numeroase probleme legate de statutul juridic al unităților proclamate state independente și suverane recunoașterea lor ca state, continuitatea fostului stat nedivizat și succesiunea față de vechiul stat; dacă li se aplică principiul autodeterminării; problema cetățeniei; relațiile reciproce dintre unitățile statale divizate; relațiile lor cu statele terțe; calitatea de membru în organizațiile internaționale 7. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1947, Viișoara, j. Edineț), poet. Este fiul Mariei (n. Cebotaru) și al lui Constantin Belicov, țărani. B. a absolvit, în 1970, Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău. Funcționează ca redactor la radio, la publicațiile „Cultura” și „Moldova suverană”. Debutează editorial în 1976, cu placheta Veghe, urmată în același an de volumul Nesfârșitul spicului. B. cultivă o lirică a sentimentului de mirare în fața frumuseții și luminii, care aureolează mugur, spic și om, totul fiind transpus în imagini simple și
BELICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285686_a_287015]
-
asupra securității. Securitatea este definită în primul rând drept asigurarea perpetuării existenței statului, cea mai înaltă datorie a acestuia, scopul ultim al existenței sale. Pentru teoreticienii atașați tradiției intelectuale realiste, ca și pentru alte curente centrate pe stat, entitățile politice suverane moderne, prin simpla lor existență, împart spațiul în două regiuni distincte. Înăutrul frontierelor, statul reglementează o parte a sferei relațiilor sociale, păstrarea monopolului asupra violenței legitime în virtutea suveranității fiind totodată scop și mijloc în atingerea acestui obiectiv. Pe de altă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este mult mai dificil pentru democrații să-și arate respectul reciproc dacă longevitatea democrațiilor nu este garantată. Dincolo de prăpastia ce separă pacifismul democratic de paradigma realistă există un punct comun, subliniat de criticii ambelor teorii: concentrarea exclusivă asupra unităților politice suverane definite prin teritorialitate - state. Exact limitarea la aceste unități politice particulare favorizate și de realism face obiectul uneia dintre rarele inițiative de a aborda fenomenul păcii democratice în contextul mai larg al globalizării și al noii fragmentări mondiale. Din coliziunea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1985. Repere bibliografice: Vasile Badiu, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 394-397; Andrei Hropotinschi, Evoluția prozei contemporane, Chișinău, 1978, 271-303; Ion Ciocanu, Publicistica lui Gheorghe Malarciuc, „Nistru”, 1984, 2; I.C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 57-64; Ion Ciocanu, Imprevizibilul Gheorghe Malarciuc, „Moldova suverană”, 1993, 20 ianuarie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 202-203; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 299-300. N.Bl.
MALARCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287969_a_289298]
-
Chișinău, 1985; Reabilitarea calității artistice, Chișinău, 1989; Lecturi eminesciene, Chișinău, 1990; Nimeni nu-i profet în țara lui, Chișinău, 1996; Reflecții în amurg, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 271-272; Tudor Palladi, Vocația sau plenitudinea constanței literare, „Moldova suverană”, 1998, 10 octombrie. A.B.
MAZILU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288073_a_289402]
-
relaționa ea cu cealaltă componentă, la fel de importantă, a redistribuției, și care este redistribuirea resurselor de către stat. Deoarece ideologia dominantă a postcomunismului românesc consideră că, într-o economie și o societate organizate după regulile capitalismului modern, piața este dominantă și absolut „suverană” în materie de distribuție și redistribuție în societate, trebuie precizat aici că lucrurile nu sunt așa de simplă nici în cele mai „liberale” societăți dezvoltate. De fapt, piața redistribuie doar un volum mic din totalul resurselor care se redistribuie în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, unde și-a susținut doctoratul în filologie (1973) cu tema Folclorismul nuveliștilor moldoveni, apoi la editurile Cartea Moldovenească, Lumina și Literatura Artistică (aici în calitate de redactor-șef), în fine, la ziarul „Moldova suverană”, ca redactor-șef (1994-1997). Este autorul mai multor cărți de critică: Evoluția prozei contemporane (1978), Revelația slovei artistice (1979), Reflecții critice (1981), în care cultivă critica tematistă cu descrieri amănunțite ale subiectului, adesea plătind tribut sociologismului dominant în epocă. A
HROPOTINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287462_a_288791]
-
bibliografice: N. Bilețchi, Mesajul inimilor înflăcărate, „Moldova socialistă”, 1973, 31 decembrie; N. Bilețchi, Într-o nouă viață a căutărilor, „Moldova socialistă”, 1977, 9 ianuarie; Vasile Badiu, De pe vremea lui Vasile Lupu, LA, 1985, 22 august; A. Roșca, Durerea creației, „Moldova suverană”, 1992, 1 august; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 214; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 173. N.Bl.
LESNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia în Gulag”, „Porto-Franco”, 1996, 2; Nicolae Negru, Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 195-196; Mănucă, Perspective, 130-138; Arcadie Suceveanu, Cavalerul lui Altceva, „Contrafort”, 1998, 4-5; Cristina Cârstea, „Nu eu mi-am ales
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
statului teritorial a fost Tratatul de pace din 1648, care a Încheiat războiul de treizeci de ani Între luterani, calvini și Catolici. Pacea de la Westphalia a recunoscut diferențele ireconciliabile Între diversele ramuri ale Creștinătății și le-a acordat domnitorilor autoritate suverană În interiorul domeniilor lor de a stabili chestiuni religioase, În același timp restrângând dreptul altor țări de a interveni În ceea ce, de atunci Înainte, era considerat o chestiune internă a fiecărei țări. Principiile esențiale stabilite prin Pacea de la Westphalia, cu toate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
finalitatea practică, devin doar prilejuri de a conduce pașii vânătorului pe meleaguri vrăjite, cum e dumbrava cocoșilor sălbatici, veritabilă mandala, din povestirea Raiul. În Ostrovul Lupilor și în Fantazii răsăritene se face elogiul înțelepciunii orientale. Plăcerea de a povesti e suverană, se renunță la invenție și autorul se mulțumește cu înflorituri pe marginea unor motive epice vechi, bine cunoscute, care au alcătuit subiectele cărților populare. S. își dăduse chiar osteneala în tinerețe, la îndemnul lui Spiru Haret, să dăruiască o haină
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
000 metri cubi de pământ și numai așa s-au putut termina lucrările, deschizându-se drumuri largi ce duc la castel. Drumurile se întind în toată valea înlesnind astfel plimbările. Una dintre aleile castelului Peleș a fost denumită după numele Suveranei, Carmen Sylva. “Aleea Carmen Sylva”, se află pe malul drept al Peleșului, pleacă de la gara din Sinaia și urcă spre mănăstire trecând prin curtea ei; în continuare aleea de întinde de-a lungul pădurii până când se întâlnește cu drumul cel
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
care înfățișează scene și personaje luate din operele Carmen Sylvei (“Iehova”, “Pelerinajul durerii”, “Vrăjitoarea”, “Safo”, “O rugăciune”).<footnote Ibidem, p. 130 footnote> Pe geamurile colorate se văd subiecte inspirate din poveștile naționale românești ca și din legendele lui Alecsandri. Budoarul Suveranei, precedat de o mică bibliotecă unde-i plăcea Reginei Elisabeta să lucreze, este plin de stofe și covoare ale căror culori armonioase fac un frumos contrast cu fața închisă a lemnăriei. Pretutindeni se află obiecte de artă valoroase, mobile de
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
gură și la pian.<footnote Așezământul Cultural Ion C. Brătianu, Din corespondența familiei Ion C Brătianu,vol. II (1884-1886), Imprimeriile Independența, Buc., 1933, p. 344 footnote> Erau numeroase și seriile când se sta numai de vorbă în timp ce doamnele din suita Suveranei se așezau în cerc și se îndeletniceau cu lucrul de mână. Este bine știută pasiunea Mariei Sale Regina Elisabeta pentru broderie. Îndeletnicirea aceasta nu numai că o practica cu plăcere în particular, dar a și răspândit-o printre doamnele din
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
mai frumoase și mai încântătoare ale parcului și ale pădurii, în sfârșit lecturile și convorbirile, acestea sunt, pe scurt, îndeletnicirile zilnice ale Reginei Elisabeta. Măria Sa Regina Elisabeta, obișnuia să-și invite și apropiații la plimbările de după-amiază. În aceste condiții Suverana adopta o ținută de munte. Încă din copilărie Elisabeta se simțise atrasă de munte, de pădure și de tot ceea ce ținea de ele. De nenumărate ori Prințesa Elisabeta de Wied făcea excursii, plimbări prin păduri și pe munte. Se pare
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
precum și exilarea Măriei Sale, o marcaseră mai mult decât ar fi vrut ea să se vadă.<footnote Regina Elisabeta a devenit mai tăcută, mai retrasă. Va participa în continuare la viața publică a regatului, dar mai mult pentru că îndatoririle sale de Suverană o cereau footnote> Și deși cânta mereu pădurea, munții, marea și râurile, după acest nefericit eveniment Regina ieșea foarte rar din casă, socotind “că ar fi pierdere de vreme”.<footnote Maria, Regina României, op. cit., p. 60 footnote> Dar permanent la
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
după acest nefericit eveniment Regina ieșea foarte rar din casă, socotind “că ar fi pierdere de vreme”.<footnote Maria, Regina României, op. cit., p. 60 footnote> Dar permanent la Castelul Peleș soseau oaspeți și Regina Elisabeta își îndeplinea perfect sarcina de Suverană a României și în același timp de gazda. În 1908 la Peleș este primit arhiducele Franz Ferdinand, prilej cu care se organizează numeroase picnicuri.<footnote Lucreția Carandino, Regina Elisabeta, Ed. Universul, Buc., 1943, p. 253 footnote> În anul următor, 1909
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Ist. lit. Basarabia, 237; Ion Roșioru, „Ploaie la plus infinit”, TMS, 1998, 1; Grigore Grigorescu, Cuvintele - tunele între suflet și între stele, LA, 2000, 11 mai; Andrei Stratulat, Rafinamentul aforismului, RR, 2001, 2; Eugenia David, Devotat fecior al baștinei, „Moldova suverană”, 2001, 28 iulie; Vasile Pruteanu, Prizonierul copilăriei, LA, 2001, 10 octombrie; Popa, Ist. lit., II, 1194; Tudor Palladi, Inimetria songului sau Imposibila întoarcere a liniștii, LA, 2002, 31 octombrie; Iulian Filip, Elementară curiozitate, apoi cunoaștere, LA, 2003, 6 noiembrie. A
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
de Habsburg, însoțind-o în exil. Cinci ani pribegește prin Europa, pe la Bratislava, Viena, Linz, Innsbruck, rămânând un timp la Augsburg, unde, ca mandatar regal în Dieta imperială, va pleda, zadarnic, pentru o coaliție antiotomană. În 1531 asistă la instalarea suveranei sale ca regentă în Țările de Jos. Se acomodează noii situații, locuind în mai multe orașe: Gand, Bruges, Mons, Louvain, pentru a se fixa pentru următorii zece ani la Bruxelles. Este perioada de maximă europenizare a umanistului O. Prin poziția
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]