180 matches
-
istoriografia română, ca un act de nedreptate făcut românilor, în contemporaneitate a pus cu pregnanță în fața elitei politice românești problema necesității schimbării statutului politico-juridic al Principatelor Române, necesitate aflată în strânsă corelație cu diminuarea sau, chiar, abolirea legăturilor cu puterea suzerană otomană. II.3. Instituirea Administrației militare Noua achiziție teritorială austriacă, numită "districtul Bucovina", avea o întindere de 10.441 km2 și era format din două foste ținuturi moldovenești și anume: ținutul Cernăuți cu ocolul Câmpului Rusesc, aproape în întregime, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
țările române cu tot felul de obligații extraordinare și încălcând în mod constant autonomia lor. Pe baza acestor fapte, pe baza drepturilor românilor la libertatea națională, marii noștri cărturari (Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu ș.a.) au demonstrat că Poarta, ca putere suzerană, prin conservatorismul regimului impus Principatelor, împiedica evoluția istorică a Principatelor. Așezate la confluența de interese pentru supremație a celor trei mari imperii - otoman, țarist și habsburgic -, țările române au luptat necontenit pentru a-și păstra ființa națională. Dobândirea independenței de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sfânt. Domnitorul de atunci al șării Românești Moldova, Grigore al III-lea Ghica, domn fanariot, dar mai român decât mulți români cu averi și funcții, a căutat s deschidă ochii Părții Otomane, de marea nedreptate ce se făcea Moldovei (puterea suzerană, Poarta Otomană, potrivit vechilor acte, numite capitulații, trebuia s apere teritoriile Moldovei), dar, pentru insistența lui, turcii l-au asasinat în anul 1777, anul în care populația din Bucovina a fost chemată să depună jurământul de credință către Imperiul Habsburgic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
otomane și moldovene să-i extrădeze pe bejenari. Se impune iarăși o precizare: agenții Imperiului urmăreau atât în Moldova, cât și în șara Românească dezertorii din armata habsburgică care trebuiau descoperiți și extrădați, conform convențiilor încheiate între Poarta otomană, puterea suzerană în șările Române, și Imperiul habsburgic. Satul întemeiat pe valea Dunavățului, care s-a numit Lunca, s-a înfiripat în primăvara anului 1785, dar, după câte se cunoscă din materialele scrise, dar și din tradiție, lângă primii bejenari au venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amenințări și mită, cedare făcută - ca și în 1774 - fără asentimentul Voievodului Moldovei, a avut un caracter nul și neavenit din capul locului. Referindu-se la tratatele care au consemnat anexarea acestor două mari părți ale Moldovei cu asentimentul puterii suzerane, la modul cum au fost menținute sub ocupație peste o sută de ani, Nicolae Titulescu preciza că forța nu crează dreptul, subliniind că voința suverană a națiunii române a impus reparația istorică din 1918. Câteva observații sunt necesare: -în acest
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu se putea împiedica: cesiunea celor două ținuturi de hotar, pe care Austria le boteză cu un nume impropriu „Bucovina”, pentru a acoperi prada în ochii diplomației europene. Actul de cesiune s-a încheiat fără consimțământul înaintașilor noștri, de Poarta suzerană, care, în virtutea vechilor capitulațiuni cu Domnii Moldovei, n-avea dreptul de a înstrăina nici o palmă de loc din pământul țării. Declarațiile de mai târziu ale părinților noștri nu pot avea putere legală, fiind stoarse de usurpatori de la o populație robită
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
viață, dintre marii boieri, de căre o Adunare obștească extraordinară. Se Înființa o Adunare Obștească. Ea alcătuia legile și prezenta domnului rapoarte (anaforale). Domnul: avea drept să dizolve Adunarea Obștească dar pentru alegerea uneia noi era nevoie de acordul puterii suzerane și al puterii protectoare; În conducerea țării, era ajutat de un sfat administrativ, un fel de guvern format din 6 membri; Așadar noua organizare de stat se baza pe principiul separării puterilor: executivă (domnul), legislativă (Adunarea Obștească), judecătorească. O serie
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Carol I Își asumă și un portofoliu grevat de probleme Încă nerezolvate, În cea mai mare parte, de evoluția problemei orientale, În care România era direct implicată. Mai Întâi, era necesară obținerea recunoașterii de către puterile garanțe, dar și a puterii suzerane, Poartă, a noului „fapt Împlinit” de către români, prin alegerea lui Carol I că domnitor al Principatelor Unite. Deoarece, după cum se știe, Rezoluția Conferinței de la Paris a celor șapte mari puteri garanțe, ale cărei lucrări s-au desfășurat Între 26 februarie
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
mulțumit cu acest rezultat, ci au adus În fruntea statului lor un principe străin, demers care, de asemenea, nu fusese prevăzut În Tratat și În actele subsequante, dar care au fost, totuși, sancționate de marile puteri garanțe, inclusiv de puterea suzerana, adică Poartă . Or, se subînțelegea, În noile condiții create de acele evenimente În Europa Orientala, perpetuarea neutralizării Mării Negre devenea deosebit de periculoasă pentru securitatea și poziția Rusiei În această zonă. Cu atat mai mult cu cât - se poate deduce din incriminările
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
De atunci, fidelă acestei poziții, o susținu la Congresul din 1856 și la conferințele din 1858, ca măsură cerută de voința țării și reprezentând garanții de ordine și prosperitate. Se știe cum a suferit această propunere un nou eșec: puterea suzerană se împotrivi; susținut de Anglia și Austria, punctul de vedere al Porții triumfă. Instinctul națiunilor dejoacă adesea cele mai abile aranjamente ale diplomației; România replică la refuzul Turciei prin dubla alegere a domnitorului Cuza. Circumstanțele acestui eveniment neprevăzut sunt dintre
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ordonate de Convenție. Se va conveni că era o operă grea pentru un suveran neexperimentat, ce trebuia să învețe totul în arta de a guverna. După optsprezece luni de încercări, domnitorul se hotărî să enumere, într-un memoriu adresat curții suzerane, piedicile ce reapăreau fără încetare ca urmare a circumstanțelor și nevoia de a le combate prin lărgirea bazelor, prin unirea administrativă a Principatelor. Adunarea afirmă că domnitorul, scriind acest memoriu, subapreciase drepturile puterii legislative și că depășise limita constituțională. Astfel
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
câștige timp și să le declare consulilor că demersul lor era oarecum deplasat. Evenimentele nu le dădură dreptate. Domnitorul Serbiei își explică intențiile: avea nevoie de arme pentru miliția sa și avea dreptul de a le cumpăra; conform Convenției, curtea suzerană nu era deloc autorizată să se amestece în acest act de administrație internă. Rusia interveni: la Tula se încheiase un târg corect, domnul Cuza nu se putea opune tranzitului mărfii. Franța sprijini aceste intervenții. Înalta Poartă nu putu decât să
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dus la îngrădirea unor prerogative care aparțineau de drept principelui. -în sec. XVII principii: o erau aleși de Stările privilegiate în momentele de libertate; o erau numiți direct de Poartă când influența otomană creștea; o aveau nevoie de confirmarea puterii suzerane. -la începutul sec. XVII, au intervenit o serie de modificări în organizarea instituției centrale, odată cu instaurarea regimului habsburgic: o principatul Transilvaniei a fost ocupat de habsburgi și integrat în imperiul austriac: o a fost dată Diploma Leopoldină (1691), care menținea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
puternică a fost deținută nu de domnitor, ci de boieri. În ciuda acestor probleme, ambele principate aveau efectiv sub control administrațiile lor locale și întrețineau relații directe cu guvernele străine. Ca zone de graniță, ele erau implicate în războaiele puterii lor suzerane cu vecinii acesteia. Pe măsură ce puterea otomană slăbea și presiunea externă creștea, domnitorii români și boierii erau firește ispitiți să profite de situație în propriul lor interes. Cu toate că avuseră întotdeauna legături atît cu Imperiul Habsburgic cît și cu Polonia, în secolul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
emigrase în Basarabia, a devenit membru al Eteriei și a participat efectiv la activitățile ei. Spre deosebire de el, Miloš Obrenović era total necooperant. În această perioadă, oborcneazul ducea o politică de colaborare cu guvernul otoman; scopul lui principal era ca puterea suzerană să-i recunoască oficial titlul pe bază ereditară. Întreaga chestiune a devenit implicată și în conflictele interne. În iulie 1817, cînd Karagheorghe s-a întors în Serbia, Miloš a pus să fie executat. Capul lui a fost apoi trimis sultanului
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înființat o armată, numită Adunarea Poporului, a cărei bază era constituită din șase sute de panduri care i-au sărit prompt în ajutor. Să observăm că mișcarea lui Vladimirescu nu era îndreptată împotriva Porții. El și suporterii lui îi cereau puterii suzerane să restabilească "vechea ordine", cu alte cuvinte revenirea la vremurile anterioare domniilor grecilor fanarioți. Tudor a apelat de asemenea la ocîrmuirea otomană ca să trimită un reprezentant care să cerceteze condițiile din Principate și să pună capăt abuzurilor și suferințelor poporului
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dreptul de exprimare a opiniei, cel de adunare și libertatea presei. Serbia a trecut deci între 1815 și 1869 de la statutul de provincie semiautonomă la cel de stat cu o autoguvernare aproape totală. Teoretic, Imperiul Otoman era în continuare puterea suzerană căreia îi era plătit un tribut. Practic însă, Poarta depunea puține eforturi de influențare a afacerilor interne ale Serbiei. Un amestec mai mare se înregistra în politica externă, dar acest lucru nu l-a împiedicat pe Mihail să-și continue
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
forma dorită de liderii liberali români. Cea mai îndîrjită opoziție împotriva programului unirii și a numirii unui domnitor străin au manifestat-o Imperiul Otoman și Austria. Poarta vedea în orice modificare a statutului provinciilor încă o încălcare a drepturilor ei suzerane. Războiul Crimeei fusese teoretic purtat mai degrabă pentru apărarea imperiului decît pentru dizolvarea lui. Monarhia habsburgică se temea în acest moment și va avea și pe viitor temeri legate de faptul că o puternică unitate a românilor ar fi exercitat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
că între 1856 și 1875 fuseseră făcuți pași importanți înainte în domeniul programului național al românilor, așa cum fusese el enunțat mai ales de Partidul Liberal. Moldova și Valahia erau unite, iar pe tron se afla un domnitor străin. Nici puterea suzerană, nici cele protectoare nu reușiseră să împiedice România să obțină o mai mare autonomie. Pe plan intern, fusese instituit un guvern constituțional și se făcuseră cel puțin unele încercări de rezolvarea a chestiunii țărănești. În acești ani, principala susținătoare a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
restabilirii situației anterioare războiului. În ciuda faptului că guvernul bulgar nu a obținut nici un cîștig în urma victoriei, puterile au fost forțate să recunoască faptul că unirea trebuia să fie acceptată. Marea problemă era impunerea aplicării termenilor Tratatului de la Berlin. Ca putere suzerană, Poarta ar fi trebuit să transpună în viață orice măsură militară luată, dar nici un guvern nu era de acord cu intrarea trupelor otomane în zona respectivă. Pe lîngă aceasta, atitudinea sfidătoare a bulgarilor față de Rusia a dus la schimbarea atitudinii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la termenul Europa de Est în favoarea celui folosit înaintea celui de al doilea război mondial: Europa Centrală. Pe vremea funcționării postului de radio "Europa liberă", în țările Europei de Est au fost incluse toate țările din orbita Rusiei sovietice, inclusiv, desigur, puterea suzerană. Asta în timp ce Grecia și Turcia, evident aparținînd Europei de Est și Balcanilor, au fost excluse și zvîrlite în Europa de Vest. Europa Centrală e, azi, asimilată fostului imperiu habsburgic, germanii fiind considerați a fi situați între Westmitteleuropa și Estmitteleuropa. De fapt, relevă
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
moderne. Noul domnitor își alesese cîțiva prieteni, bărbați destoinici, și îi trimise pe lîngă cancelariile europene pentru a sonda și a obține acordul pentru dubla alegere. Cea mai grea misiune a primit-o Costache Negri, trimis la Constantinopole, puterea noastră suzerană de atunci. Și acolo, în ciuda stăruințelor lui C. Negri, refuzul a fost total. Dar se conta pe rivalitățile știute dintre marile puteri europene (Turcia, Rusia, Franța, Anglia, Sardinia, Austria, Prusia). Rusia era interesată în subminarea puterii suzerane (ea, care pînă
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Constantinopole, puterea noastră suzerană de atunci. Și acolo, în ciuda stăruințelor lui C. Negri, refuzul a fost total. Dar se conta pe rivalitățile știute dintre marile puteri europene (Turcia, Rusia, Franța, Anglia, Sardinia, Austria, Prusia). Rusia era interesată în subminarea puterii suzerane (ea, care pînă în 1856, fusese principatelor române, putere protectoare). Franța, Sardinia ne erau favorabile. Anglia sprijinea Imperiul otoman, neadmițînd subminarea lui. Austria ne era defavorabilă total temîndu-se ca actul de la 1859 să nu fie un exemplu "rău" românilor din
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
este permis și văzînd că Convenția nu ne oprește de a alege același Domn în ambele Principate, am înlesnit aplicarea ei prin reducerea numărului Puterilor constituționale a noului nostru regim". Obținu promisiunea solemnă că dacă Principatele române vor recunoaște Puterea suzerană a Imperiului otoman și vor respecta Convenția, "Vă declar cu lealitate că guvernul Majestății Sale vă va da cele mai vii probe de a sa stimă și bunăvoință. El va arăta chiar în viitoarele conferințe cele mai favorabile dispoziții în
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
cu marea actriță Elvira Popescu o ajută pe Sărina Cassvan să primească un angajament, iar discuțiile de la restaurantul românesc, un soi de agora a imigranților români din capitală Franței, îi înlesnesc înțelegerea acestei lumi dure în care, sub îmbrățișarea privirii suzerane a celui din spatele camerei de filmat, se consumă, de fapt, un joc al puterii. „În lumea filmului toți sunt aferați. Nu există formule de politețe, nici minciuni convenționale. Oamenii sunt înnebuniți de zgomot, de căldură, de muncă trepidanta. E un
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]