566 matches
-
divin revelat, cuprins în Sfântă Scriptură și în Sfântă Tradiție; 6. Aplicarea în viață zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură și tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfântă Scriptură, Sfântă Tradiție și Sfântă Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Cluj-Napoca); 11. SEMEN, Petre, Experiența umanului cu divinul după Sfânta Scriptura, Ed. Performantica, Iași, 2007; 3. MORALĂ ȘI SPIRITUALITATE CREȘTINĂ I. Legea morală a Vechiului Testament Decalogul: structură și interpretare. II. Legea morală a Noului Testament Predica de pe Munte și tâlcuirea ei: Fericirile, raportul între Legea Veche și Noua Lege, despre milostenie, despre rugăciune, despre post, despre judecata semenilor III. Virtuțile teologice - credința, nădejdea, dragostea. IV. Familia creștină și provocările societății contemporane. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. P.F. Dr. DANIEL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți!" (2 Corinteni 13, 13). Al vostru către Hristos-Domnul rugător, cu părintești binecuvântări, † DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române 1. Sfântul Vasile cel Mare, Tâlcuire la Psalmi, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2009, p. 110. 2. Sfântul Grigorie de Nazianz, „Epistola 101 către Cledoniu", I, 32, în Grégoire de Nazianz, Lettres théologique, Sources chretiennes, nr. 208, Les Éditions du Cerf, Paris, 1974
PASTORALA PREAFERICITULUI PĂRINTE PATRIARH DANIEL LA NAȘTEREA DOMNULUI 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105899_a_107191]
-
divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură și în Sfânta Tradiție; 6. Aplicarea în viața zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiască (Revelația naturală și supranaturală); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfânta Scriptură (inspirația, lectura și tâlcuirea), Sfânta Tradiție (Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și Sfânta Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
divin revelat, cuprins în Sfântă Scriptură și în Sfântă Tradiție; 6. Aplicarea în viață zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură și tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfântă Scriptură, Sfântă Tradiție și Sfântă Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură și în Sfânta Tradiție; 6. Aplicarea în viața zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiască (Revelația naturală și supranaturală); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfânta Scriptură (inspirația, lectura și tâlcuirea), Sfânta Tradiție (Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și Sfânta Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Cluj-Napoca); 11. SEMEN, Petre, Experiența umanului cu divinul după Sfânta Scriptura, Ed. Performantica, Iași, 2007; 3. MORALĂ ȘI SPIRITUALITATE CREȘTINĂ I. Legea morală a Vechiului Testament Decalogul: structură și interpretare. II. Legea morală a Noului Testament Predica de pe Munte și tâlcuirea ei: Fericirile, raportul între Legea Veche și Noua Lege, despre milostenie, despre rugăciune, despre post, despre judecata semenilor III. Virtuțile teologice - credința, nădejdea, dragostea. IV. Familia creștină și provocările societății contemporane. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. P.F. Dr. DANIEL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
care au vizitat diferite Biserici Ortodoxe surori. A publicat articole și cuvântări în "Mitropolia Moldovei și Sucevei", "Mitropolia Ardealului", "Telegraful Român", "Îndrumătorul Bisericesc" de la Sibiu și cel de la Cluj-Napoca; pastoralele de Paști și de Crăciun au fost strânse în volumul "Tâlcuiri din Sfânta Scriptură", Cluj-Napoca, 1987, 470 p. Sub păstorirea sa, în Editura eparhiei au apărut numeroase lucrări de cultură bisericească și laică, care au sporit patrimoniul spiritualității neamului românesc. Arhiepiscopul Teofil s-a preocupat permanent de ridicarea culturală și teologică
Teofil Herineanu () [Corola-website/Science/322067_a_323396]
-
divin revelat, cuprins în Sfântă Scriptură și în Sfântă Tradiție; 6. Aplicarea în viață zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură și tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfântă Scriptură, Sfântă Tradiție și Sfântă Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
și experiența duhovnicească a autorului. Pe parcursul răsfoirii filelor ei vom avea bucuria întâlnirii unor teme cu totul și cu totul originale pentru Spiritualitatea Ortodoxă. „Căderea în sus”, „Capcanele smereniei” și „Un Catehism pentru intelectuali”, sunt doar unele dintre ele. 3. Tâlcuiri noi la texte vechi - predici la dunimicile de peste an, cu o foarte mare receptivitate mai ales în rândul tinerilor. 4. Rugul aprins 5. Basarabia Publicistică 1. Gânduri de frumuseți albe - Apariție în cinci volume constând din adunarea articolelor publicate de-
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
G. XLIV, col. 892B: „Află că este departe de a fi ajuns la sfârșit, precum cei care nu au făcut încă nici primii pași șovăielnici”. 17 Ibidem, 8, P. G. XLIV, col. 941B. 18 Ibidem, 6, col. 885D. 19 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, în PSB, vol. 29, p. 126. 20 Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401B. 21 Doctorand Nicolae Fer, Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa, în „Ortodoxia
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
nu încetează de a se întinde spre cele dinainte și de a ieși din aceea în ce este și de a pătrunde mai înăuntru, unde încă nu a fost. Și ceea ce i se arată lui 29 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 191, 192. 30 Ibidem, Omilia a VIII-a, p. 223-224. 31 Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 165, în PSB, vol. 29, p. 224. Norme de redactare mereu
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Stăniloae, comentând acest text, scrie: „Aici sfântul Grigorie de Nyssa se dovedește cugetând contrar lui Origen, care socotea că sufletele vor ajunge în viața viitoare la o săturare de gustarea dulceții lui Dumnezeu și de 32 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XII-a, în PSB, vol. 29, p. 284. 33 Cf. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 257 și 258, în PSB, vol. 29, p. 284. 34 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, I, P.
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Grigorie de Nyssa folosește o serie de numiri și comparații, care indică progresul duhovnicesc al sufletului. El descrie acest progres tot sub chipul miresei, care, întorcându-se de către păcat prin Botez, „a îmbrăcat pe Hristos” 37 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 266. 38 Ibidem, Omilia a XII-a, p. 276-277, apud Chișcari Ilie, op. cit., p. 20. 39 N. V. Stănescu, Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de forța irezistibilă a binelui, este dus fără final înspre El, printr-o gravitare spre înălțimi. Este „pondus ad sursum” augustinian 62. 60 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, Omilia I, P. G. XLIV, col. 784 D. 61 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a V-a, în PSB, vol. 29, p. 185. 62 Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 315. Norme de redactare Puține texte ne așează mai pertinent în mijlocul misticii gregoriene. Găsim deci concepția despre viața
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
ale bulei de aer, fiind redată astfel: „În același fel cum un suflu de aer, care 65 Paul Plass, Transcendent time and eternity in Gregory of Nyssa, în „Vigiliae Christianae”, Nr. 34, 1980, p. 182. 66 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, p. 128. 67 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Fericiri, I, trad. Pr. D. Stăniloae, în col. PSB, vol. 29, p. 333-334. 68 Chișcari Ilie, op. cit., p. 21. 69 Este vorba de o imagine specific
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
obiectul tânjirii sale, de parcă nu l-ar fi întrezărit niciodată Infinitatea și incomprehensibilitatea lui Dumnezeu sunt cele dintâi principii ale vieții spirituale, așa cum o înțelege Sfântul Grigorie, și aceste principii sunt simbolizate și umbrite de 70 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, p. 267; vezi și Contra Eunomium, III; cf. L. Méridier, op. cit., p. 118; H. D. Saffrey, op. cit., p. 537. 71 Întânim des imaginea aripilor în literatura creștină primară, atunci când se descrie urcușul
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Greek Lexicon, ed. G. W. H. Lampe, Clarendon Press, Oxford, 1961, p. 1204; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 22. 72 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, în PSB 29, p. 90. 73 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XV-a, în PSB, vol. 29, p. 321; S. Burns, op. cit., p. 317. Odihna sufletului nu trebuie privită ca o încetare a zborului, căci și Dumnezeu a continuat să lucreze în lume după creație
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
e o risipire în noutățile fără adâncime, de suprafață, în care nu ne regăsim niciodată pe noi înșine, în care rămânem mereu străini de identitatea noastră”. (notă explicativă, nr. 222, în PSB 29, p. 259-260). 76 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 258-260. Norme de redactare text, scrie: „Urcușul spre Dumnezeu nu se isprăvește niciodată; el nu ajunge la un hotar, pentru că Dumnezeu însuși nu are hotar în ființa
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
vedea pe Dumnezeu? Dar și aceasta fiind un sfârșit al celor străbătute înainte, se face început al nădejdii celor aflate mai sus”84, căci „nu încetează să intre (sufletul - n.n.) prin înaintare la cele mai 81 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, în PSB, vol. 29, p. 124. 82 Ibidem, Omilia a X-a, în PSB, vol. 29, p. 248; „împărăteasa” este sufletul (în limba greacă, ψυχή este de genul feminin), ajuns la treapta unirii cu
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
instalat-o într-o clădire din incinta mănăstirii „Sf. Nicolae Domnesc”. În această tipografie au apărut cărți în limba română, printre care: Între anii 1687 și 1693 nu s-a mai tipărit aici nicio carte, dar în 1697 a apărut "Tâlcuirea evangheliei", în traducere românească realizată de Ieremia Cacavella, profesorul lui Dimitrie Cantemir. Abia în anul 1753, mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a reînființat tipografia mitropolitană, dar nu în incinta Mănăstirii „Sf. Nicolae Domnesc”, ci în clădirile din curtea actualei mitropolii. În
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
de-al Doilea Război Mondial, Hrozný și-a încetat activitatea academică. Cu puțin timp înaintea morții sale, în 1952, a fost desemnat membru al Academiei Cehoslovace de Științe. După descifrarea limbajului hitit, Hrozný și-a încercat norocul din nou în tâlcuirea așa numitei hitite hieroglifice. Efortul lui nu a fost urmat de succes. În prezent știm că textele pe care a încercat să le descifreze nu erau, de fapt, o versiune de hitita, ci limbajul Luwian. Truda lui Hrozný nu a
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
explicarea Epistolei către Evrei, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, p. 38.} care găsesc în el sfaturi, îndrumări și consolări admirabile, căci Sfântul Părinte a avut atitudini, învățături, tâlcuiri, îndrumări și explicații care sunt valabile și astăzi. Această scriere a inspirat și inspiră mereu miile de preoți să-și îndeplinească cu vrednicie slujba lor de păstori ai turmei cuvântătoare. Ea subliniază greutățile și responsabilitățile înfricoșătoare ale preoției. Ideea care
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
de scene sfinte, citire de texte religioase și de factură teologică, precum și prin operele de dragoste față de semenii săi. Exemplarul Bibliei de la Petersburg a fost completat de Pătruț cu 400 de pagini ce au cuprins toate prefețele Bibliilor anterioare, precum și tâlcuiri ale sfinților părinți (alături de 139 de ilustrații). În anul 1948 a fost propus pentru canonizare ca sfânt național. Unele dintre creațiile lui Picu Pătruț se mai păstrează încă în Săliște, sub forma unor obiceiuri locale având ca sursă cele două
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
Teologic „Kesarie Episcopul” din Buzău, pe care il absolvește ca șef de promoție. Între anii 1976-1980 este student al Institutului Teologic Ortodox de grad universitar din București, pe care-l termină cu teza de licență „Biserică - lăcaș de închinare în tâlcuirea principalilor scriitori bisericești și patristici”, sub îndrumarea Preotului profesor de Teologie Liturgica Ene Braniște. În anii 1975-1976 îndeplinește stagiul militar, apoi, din 1980 devine profesor la catedră I a Seminarului Teologic din Buzău. La 20 decembrie 1980 este tuns în
Casian Crăciun () [Corola-website/Science/308634_a_309963]