223 matches
-
am dat seama că există cineva deasupra noastră care vrea să ne ajute. De când am fost arestat asta este cea mai mare realizare a mea. Am învățat multe lucruri rele în viața mea, în orfelinat am învățat să fur, să tâlhăresc, să mă bat, să vorbesc urât și să fiu arogant și egoist. Cândva aceste lucruri urâte mi-au fost de ajutor pot să spun așa însă în ansamblu acest fel al meu mi-a fost fatal. Am luat multe bătăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
avea cine să-mi dea. Eu de la vârsta de opt ani n-am știut ce-i ăla brad de Crăciun, o vorbă de la un frate, un tată. Numai pușcărie. Eu, ca băiat, să ascult de mama era greu. Și îl tâlhăream pe ăla pe stradă, până am făcut din astea mai mari. Cum mi-a plăcut banul și era prea puțin, dădeam în cap. Spărgeam banul, discoteci, baluri, căutam pe ai mei la pușcărie, le făceam pachete. Îi auzi pe unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
unde-am făcut practica, am luat gâsca. Mi-a dat două pungi cu castraveți. Acolo puteam să mănânc orișice vroiam eu, puteam să-mi pregătesc absolut orice vroiam. N-aveam de ce să fur. În timpul liber, făceam alte infracțiuni. De toate. Tâlhării mai puțin am făcut. Am muncit exact două luni. După prima lună mi-a dat 260 de mii de lei. Șpaga care-o făcea ospătarul șef, se dădea o cotă-parte, nu se-mpărțea. Și ce era, numai salariul, era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
plecat spre casă cu un prieten de-al meu, eram în aceeași unitate. Nu a fost cearta așa, a fost tâlhăria mai mare ca cearta. Scopul a fost tâlhărie. El stătea într-o cameră. Acolo își ținea el lucrurile. Am tâlhărit lucrurile și l-am omorât pe el și pe un prieten de-al lui. Dar până la urmă, eu cred că ce-am făcut, am făcut fără pic de gândire, fără discernământ. Acum degeaba le bag la rece, că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
vorbesc cu el, și mi l-au adus, legat cu o funie de gât. Trupul lui lăsa să se vadă că ducea dorul mâncării, dar ceva putere încă mai avea. Fusese arestat cu două zile în urmă, deoarece încercase să tâlhărească un pelerin pe drumul spre Roma. - Îl cheamă Bovo, pentru prima oară ne-a căzut în mână. Am cerut să i se aducă apă și de-ale gurii. A mâncat pâinea și cașul ca un câine înfometat. L-am întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
izolate-tezaure și descoperiri izolate, toate vestigiile fiind descrise în ordinea alfabetică a localităților. I. Repertoriul așezărilor din secolele V/VI-XI 1. Albești (comuna Albești), județul Vaslui a) Cantonul Silvic: pe stânga Pârâului Idrici, în jurul Cantonului Silvic aflat în pădurea Tâlhărești, s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c, p. 37. b) Moșeni: într-o zonă situată pe două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Iulian Antonescu” Bacău, iar ceramica inedită se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 91 (fig. 11/2-4, 6-7), 92 (fig. 12/1, 4, 8-9, 13); Teodor 1997c, p. 69. 34. Codreni, fost Tâlhărești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Vatra satului: pe dreapta Pârâului Idrici, spre nordul localității, au fost descoperite fragmente de vase modelate la mână, din veacurile VI-VII, dar și la roata înceată, ornamentate cu striuri orizontale vălurite ori cu alveole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
iar materialul ceramic la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Nestor 1961, p. 438, nota 19; Teodor 1978c, p. 41, 173 (fig. 14/1), 174 (fig. 15/6); Coman 1980c, p. 99; Teodor 1997c, p. 59. 161. Codreni, fost Tâlhărești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Vatra satului: în condiții necunoscute, pe teritoriul satului, s-a găsit un cuțit din fier, cu lama dreptunghiulară în secțiune și cu mânerul fragmentar, datat în secolul IX. Cercetare Gh. Coman, 1967. Obiectul se află
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
clipele acelea, pățiseră asta atîția. Da, Thomas - după cum simțea el că stăteau lucrurile - nu avea de ce să fie acuzat de incest, pedofilie, abuz; de viol, nici atît; ce ușor puteau unii, după judecata lor, să-l Înfunde! Nu omorîse, nu tîlhărise, nu lua În deșert numele Domnului, Îi Învăța pe cei tineri ce este etic, Își iubea bunica, ce-i era tată și mamă; Thomas, față de alții, era un Înger. Unul căruia Antonia i-ar fi dat cu mîna ei foc
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
treilea rege, Cel ce se pricepe să toarne apă vie în poze, face o zburdălnicie și laba mă-tii alunecă razant pe lângă sacoșa doamnei colonel, care se întorcea de la piață. Numai că, de data asta, degetul mă-tii nu mai tâlhărește, al naibii, și nici nu se mai lipește de portofel... - Nu s-ar putea ca totuși să alunece, dar să se și lipească?! După furăciune, autobuzul s-o facă varză pe colonăreasă, iar măicuța să rămâie și liberată și cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ostenit. Trebuie să mă las eu, până nu mă gonesc eL. De altfel, m-am și învechit. Altcum se fura pe vremea mea și altcum azi... Ăștia tinerii lucrează mai subțire, cu lama, cu briciul, s-au făcut șuți. Noi tâlhăream la drumu mare, era altceva. Găinari proști! Puneam pucioasă în gura cotețelor, amețeam corcovițele și le băgăm capul sub aripă, să nu țipe. Ziceam că sîntem niscaiva deștepți! Da când mă uit la ei, mă minunez: uite, bă, că proști
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-n contra turcilor și văzând pe niște tâlhari scăpând de potera turcească (cu sabie-n gură și cu pistoalele [-n] mâni ), fugi de la tată-său, care voia să-l facă pietrar ca și dânsul, și se asocie cu nește tâlhari. Tâlhări vro câteva luni împreună. Ei mergeau de lua provient de la uă moară sârbească. Morarul, pentru parale, vându pe tâlhari poterii turcești și într-uă zi, când mergeau după obicei să-și ia trebuincioasele, se pomeniră pe fereastră cu o ploaie de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îl trimite să aducă în o tivgă apă, el merge reflectând până la uă fântână și acolo, luîndu-și rezoluția, aruncă pușcă, arme, sabie, tot în puț și fuge în sat la tatăl său. Luni trecuse și el, având în inimă rămășiță tâlhărească, nu putea suferi pe un Aga care prăda satul ca cârmuitor. Într-o sară, la uă vale unde sunt nouă fântâni, trecând uă fată cu oile, i luă una. Vru să se repeadă la turc, turcul avea arme și el
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
surprinzător, atunci când a cunoscut toate aspectele vicioase și compromițătoare ale vieții, dar le recunoaște la bătrânețe inutilitatea sau deșertăciunea („Căci nu-i pândar mai bun într-o pădure/ Decât acela ce-a știut să fure/ și s-a lăsat de tâlhărit...”)132 Părinții devin responsabili de cursul firesc al vieții propriilor copii, trebuie să-l ocrotească, să-l ghideze într-o manieră decentă: „Voi mume și voi tați așijderea,/ Copii, chiar și o droaie de-ați avea,/ Să-i privegheați cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
surprinzător, atunci când a cunoscut toate aspectele vicioase și compromițătoare ale vieții, dar le recunoaște la bătrânețe inutilitatea sau deșertăciunea („Căci nu-i pândar mai bun într-o pădure/ Decât acela ce-a știut să fure/ și s-a lăsat de tâlhărit...”)132 Părinții devin responsabili de cursul firesc al vieții propriilor copii, trebuie să-l ocrotească, să-l ghideze într-o manieră decentă: „Voi mume și voi tați așijderea,/ Copii, chiar și o droaie de-ați avea,/ Să-i privegheați cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-l găsească; c) persoane care vor să se angajeze, chiar fac asta, și când le pică un loc mai bun, chiar sezonier, dispar în ceață. Din cauza comportamentului iresponsabil n-au mai nimic și nu se sfiesc să fure sau să tâlhărească. Toți vor să plece afară unde-s niscaiva javre cu colaci în coadă ! De fapt nu știu ce înseamnă să muncească, deși le-ar place să fie băgați în seamă. Pe la acest grup de presă au trecut și destui netrebnici pu și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
articolele: nu se poate acomoda cu MUNCA ! Mi se pare că există în rândul tineretului (mai ales țigănesc) părerea că se poate trăi mult și bine pe spinarea părinț ilor, din furtișaguri, din vânzarea hainelor prin calculator, prin milă sau tâlhării ! Cunosc pe câț iva care trăiesc bine, au datorii multe, multe, deși câștigă destul prin... șantaj ! |știa-s nebuni ? De fapt cum să-i numim ? RIDIANUL, A in străin re au cău tudini anti erviciu. ă atunci câ ruiesc în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
zilei de 14 februarie 2009, în ziua de Sfântul Valentin, doi tineri îndrăgostiți se plimbau în parcul Caffarella, situat în centrul Romei. În timp ce se plimbau au fost agresați de doi pungași, care au acționat fără să aibe figurile acoperite, fiind tâlhăriți și bătuți. Tânăra, de 14 ani, a fost ulterior violată de cei doi agresori. În scurt timp de la comiterea acestui eveniment, cu o promtitudine care a fost scoasă în evidență de toate mijloacele de informare în masă, poliția a operat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ani de activitate, nu am văzut nici familii destrămate și nici cazuri de crimă sau hoție. Puteai să te plimbi liniștit pe unde îți poftea inima și la orice oră de zi sau de noapte, fără teama de a fi tâlhărit. Era o așezare de oameni harnici și credincioși... Asta era! Dumneavoastră ați venit în sat imediat după colectivizare. Ați prins încă din vechile și frumoasele tradiții, obiceiuri și îndeletniciri ale țăranilor noștri. Nu cred că vă imaginați ce oameni gospodari
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
păcăli; păcătos; a păcătui; pere; pierde; pleacă; poamă; politică; Ponta; popă; portofel; primește; primi; prinde; prună; rană; rapid; a răpi; romi; roșu; satanic; sărac; scîrbă; a scoate; smintit; spaimă; sta; stat; a sustrage; șmecheri; șmecherii; șoc; a șterpeli; teamă; telefon; tîlhări; tîlhărie; timpul; toți; trăi; trecut; din trecut; trișa; trișează; troleu; trufie; țara; țară; valoare; a vinde; vise; cînd vreau; zîmbet; zură (1); 767/276/79/197/0 furnică: harnică (151); mică (130); hărnicie (79); mic (53); insectă (51); harnic (39
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Bârlad - 409”. Trăgând linia, se putea constata un total deprimant de numai 2.697 de cabaline pe ansamblul județului. Foarte puține animale mai erau dar trebuie pus în calcul și războiul care a făcut ravagii prin desele rechiziții precum și incursiunile tâlhărești ale ocupanților ruși. La bovine, cel mai prost stătea orașul Bârlad cu doar 1.115 capete care, adunate cu cele existente în comunele județului, dădeau un total de 29.603. Bivolii erau în număr de doar 7, toți la Bârlad
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
catadicsesc să se ascundă. Și atmosfera asta înfricoșătoare care pîndește de cum se lasă noaptea, aceste umbre diabolice, tremurînde, de hoți, de criminali, de monștri. În colțuri întunecate, pe străzile neluminate, unde nu e picior de jandarm, pe malul fluviului, se tîlhărește, se violează, se taie și se înjunghie. Dimineața cadavrele plutesc pe apa Senei. Și copiii pierduți sau abandonați care rătăcesc, murdari, cu lumînări la nas, în zdrențe, înfometați, cu ochii lucind ca cei de pisică sălbatică și care o șterg
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
anumită parte a corpului este suferindă, folosiți mintea pentru a atrage energia spre zona afectată și aceasta va vindeca suferința. Maeștrii taoiști numesc ochii, urechile, nasul, limba și corpul cei „Cinci Hoți” ai respirației și meditației, deoarece aceștia, practic vă „tâlhăresc” de atenția mentală necesară pentru a comanda respirația și a controla energia. Adepții trebuie așadar să învețe să-și „încarcereze” acești Cinci Hoți la nivel intern, îndreptând în mod intenționat conștiința senzorială spre interior și concentrându-se asupra organelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cu un cuvînt modern), iar Drumul Bîrladului ar fi fost sinonim cu „porecla“ toponimică Vama Cucului. Numele berladnicilor a fost pus în legătură, de altfel, cu v. turcic birladi, „s au unit“, „s-au asociat“ (pentru a vagadonda și a tîlhări), asemănător ca evoluție cu brodnic < v. rus broditi, „a pribegi, a vagabonda“. Mai mulți lingviști și istorici au preluat etimonul reconstituit astfel și au propus, în completare, acceptarea sensului „stăvilar“ pentru posibilul derivat *berlad. Soluția a fost însă respinsă de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Afganistan este format de la antroponimul Afgan, Cara-Bogdan, Bogdan-Ili Bogdania, era numită Muntenia, după numele voievodului „întemeietor“ Bogdan). A fost sugerată și o origine turcică, așadar preosmanlîie, pornind de la dhu, „conducător“, și burğan, „hoț“ (din nou ni se propune o descendență tîlhărească!), variantă neacceptată de ceilalți cercetători. Marin Petrișor îi conferă o descendență antroponimică, alta însă decît cea menționată mai sus, adică numele prințesei kievene Dobrogeia (Dobrodjeja > Dobrodija), care a „iradiat“ și în alte teritorii îndepărtate (toponimul sud-slav Dobrodèja, „făcătoare de bine
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]