54,926 matches
-
surprins inspirat de dramaturgul mureșean Székely Csaba, face obiectul celui de-al șaselea volum, Flori de mină, apărut în limba română în deja cunoscuta colecție Teatru de buzunar, inițiată la celebrarea a 50 de ani de teatru românesc la Târgu-Mureș. Tânărul scriitor este remarcat repede de media-audio londoneză, câștigând concursul BBC de dramaturgie cu un scenariu radiofonic, Do You Like Banana, Comrades?, care a fost montat apoi la Radioul britanic. Mobilizat de ecourile mediatice, continuă să scrie. Flori de mină, piesa
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
din Pécs, desfășurat în luna august 2012. Mai apreciat în media din afara granițelor țării noastre, Székely Csaba se bucură deja de un palmares important. Dramaturgul de față, o apariție dinamică, inspirată și, de ce să nu recunoaștem, cutezătoare, atribute care definesc tânăra generație din care face parte, experimentează modalități noi de punere în scenă, insuflând artiștilor nevoia de a se reinventa permanent. Poate nu aș fi avut șansa să-l citesc prea curând pe Székely Csaba dacă nu eram invitată la unul
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
-l mai strig mereu se închide o poartă, deschisă era altădată, azi, lacăte dorm înghețate în frig. În liniște ni se sting bătrânii, fără să-i simțim și pe ascuns ei pleacă, îi mai zărim sub a cerului pleoapă, mai tineri ca noi, cuminți ne așteaptă. Referință Bibliografică: În satul pe care-l mai strig / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1871, Anul VI, 14 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎN SATUL PE CARE-L MAI STRIG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1455428744.html [Corola-blog/BlogPost/373634_a_374963]
-
definesc cel mai bine propriile fapte și propriile vorbe. Această formidabilă locomotivă de imagine a României n-are probleme cu atingerea performanței, ci cu obținerea diurnei. Din fericire pentru noi - și din nefericire pentru trepădușii pseudoculturii - Dan Puric este (încă) tânăr, puternic și extraordinar de motivat în ceea ce face. Luptă singur pentru promovarea “brandului România”, deși nu e luat în considerare de proiectele MCC. “Capitalismul de grotă nu are nevoie de cultură” Un interviu cu Dan Puric, dacă ești acordat pe
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
Dumnezeu cu o frumusețe nemărginită, o inteligență aleasă, o bunătate pe măsură și o virtute cerească-smerenia, calități suverane în care l-a crescut și l-a educat pe fiul ei și viitorul Mare Împărat al lumii. S-a căsătorit cu tânărul ofițer din armata imperială Constanțiu, pe care l-a urmat în multe campanii militare. Ascensiunea lui Constațiu la treapta de cezar l-a despărțit de Elena care, a acceptat cu o nobilă demnitate starea de fapt, dar Constanțiu a protejat
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
revistă aflată la început de drum, dar cu proiecte ambițioase. Sperăm că și la anul, în 2014, Festivalul Concurs Național de Creație Bogdania să reușească să păstreze aceleași cote valorice sau să le ridice tot mai sus, spre a purta tinerii autori spre afirmare și împlinirea viselor lor. FELICITĂRI ORGANIZATORILOR, membrilor juriului, laureaților și participanților la concurs, colegilor scriitori care au onorat cu prezența! Fie că BOGDANIA să devină o permanentă în peisajul cultural românesc! Redacția Armonii Culturale ************************************************* 2. Gala premiilor
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
Cu toate că orașul binecuvântat între briza Bistriței și adierile înmiresmate ale pădurilor seculare de stejari și fagi, de la Runc, are un șirag cu mărgele de chihlimbar, artiști, oameni de cultură și de știință, sportivi... Între ei garda pentru viitor o asigură tânărul actor Ștefan Zaharia. Prea multe școli, mai ales dacă nu se lovește una cu cealaltă prin nimic sau nu în laturile bazei, pot fi un aliat perfid în alegerea drumurilor vieții, unii ajungând să nu se folosească de ele, în măsura în care
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
ȚARA MAMA - ROMÂNIA. În aceste locuri sfinte am copilărit și cum le-am auzit de la bătrânii satului, cu litere de foc le port și azi în inima și-n sufletul meu... Fie-le amintirea lor luminoasă neștearsa în conștiința românilor! Tinerele generații să afle și să nu uite! Prin Șimand pe drum de care, De Pătimi în Vinerea Mare, A’ lui Bela Kun hoarde Împușca, taie, case arde... Mână-n față braț la braț Preoții români legați; Îi împing, împung de zor
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1430525304.html [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
fericiri și nefericiri, din plâns și surâs, din tot ce îi întăresc sau îi macină. Cununa împlinirilor, succesele și dezamăgirile, împreună, însoțesc artistul, de la lansare, la consacrarea în muzica ușoară și în continuare! Interpreta Nico e un clasic tânăr, foarte tânăr! Cântă o muzică ce nu se convertește cu niciun preț la cultul celei de vânzare, de azi, absorbită atât de mult în managementul muzical, întru pierderea artei muzicale. Călătorind până aici pe cărarea vieții și muzicii, cu frumoase și bogate
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
și va rămâne în Istoria Israelului, întemeietorul Statului -David BEN GURION. În preajma recunoașterii de către Naținile Unite a noului stat, „Israel", au fost numeroase informații despre o intervenție a statelor arabe, care se vor împotrivii și vor porni un război împotriva tânărului stat Israel. Conducătorii Sohnutului în frunte cu Ben Gurion și grupul care-l înconjura au cerut ajutor militar, respectiv arme de luptă atât Statelor Unite cât și Angliei. Dar, cu toate presiunile exercitate de evreii americani, pro-Israel, răspunsurile au fost negative
ÎN MEMORIA LUI SHIMON PERES de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1477033584.html [Corola-blog/BlogPost/371738_a_373067]
-
BURNAR Autor: Ștefan Doru Dăncuș Publicat în: Ediția nr. 100 din 10 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului „Până la urmă oi muri și eu”, mi-a spus acum vreo 20 de ani, la OJT-ul din Baia Mare, Ion Burnar. Eram mai tineri atunci, și eu - și el, am râs, am zis că poetul poet rămâne, ori că iese din OJT-ul băimărean, ori că își bagă picioarele în istoriile literaturii române tot mai ambigue. Pe vremea aceea, Marian Ilea pleca în Italia
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pana_la_urma_s_a_dus_si_ion_burnar.html [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
contează? zise Simona revoltată, măsurând camera în lung și în lat pentru a se liniști. După circa douăzeci de minute, se auzi soneria de la ușă. Când Emanuela a deschis ușa, surpriza i-a fost mare să vadă în fața sa o tânără blondă, cu părul până la umeri, prins peste cap cu o pereche de ochelari de soare, care să fi avut în jur de douăzeci și șapte de ani. Purta în mâna stângă o sacoșă tip maieu, o geantă pe umărul drept
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
întorcându-se către cele trei persoane, le spuse, doriți să faceți și Domniile voastre poze cu noi? - Da cum să nu! Răspunseră aceștia, entuziasmați. Și prima oară îi dădură domnului în vârstă aparatul de fotografiat. Acesta le făcu poze celor doi tineri și apoi aparatul umblă din mână în mână. Făcură o mulțime de poze împreună. Toți erau veseli și fericiți, de parcă se cunoșteau de-o viață. La un moment dat, Sandu îi întrebă: - De unde sunteți? - Suntem de la Câmpia Turzii. Și voi copii
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
zâmbet, o schimă de durere sau o umbră de melancolie, o vorbă sau un gest. Nu toate au fost transmise posterității, numărul mărturiilor pierdute sau nerostite, căzute în anonimat, poate întregeau puținul ce ne-a rămas. Începând cu chipul „zeului tânăr”, au stăruit în conștiința contemporanilor tulburați de drama omului și urmăriți de frumusețea operei, o adevărată avalanșă de informații, unele adevărate, altele trucate, referitoare la portretul lui Eminescu. Așa se face că la 10 ani de la moartea poetului, în „Floare
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
mare necaz cerca bietul om să-și acopere pielea cu o jachetă ruptă, în toate ărțile zdrențuită la mâneci până la coate și cu niște simpli pantaloni zdrențuiți din sus și zdențuiți din jos. Era întradevăr dureroasă înfățișarea externă a acestul tânăr, și atunci am zis în mine: cumplită mizerie a trebuit să sufere omul acesta în viața lui, încă atât de fragetă.” Densusianu îl îmbracă și îl trimite la Rășinari la Popa Bratu, bunicul lui Goga, care îl ajută să treacă
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
o frumusețe! O figură clasică încadrată în niște plete mari, negre; o frunte înaltă și senină, niște ochi mari- la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o vrche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare. „Mă recomand, Mihai Eminescu!” Așa l-am cunoscut eu.” Amândoi au depănat toată noaptea filozofie, și-au împărtășit cunoștințele literare, Eminescu i-
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
să extrapoleze la nivel biologic o tendință din lumea mașinilor de calcul, mai precis celebra Lege a lui Moore. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu aceasta, trebuie spus că, în aprilie 1965, în revista americană Electronics Magazine, articolul unui tânăr inginer, Gordon Moore, reușea să facă vâlvă pe întreg mapamondul. Moore susținea atunci că numărul de tranzistori ce pot fi plasați pe un circuit integrat se va dubla la fiecare 18 luni. Ulterior, Moore a revenit și a afirmat că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
o va înnoi, o va reda publicului păstrându-i intactă funcția esențială, aceea de a șarma tinerii la minte, ademenindu-i spre civilizația tehnologică în care se scaldă lumea de astăzi. La bordul S&T a fost adus un echipaj tânăr, alăturându-l celor doi seniori-editori rămași din vechea redacție, Cristian si cu mine. Echipa Marc-Adrian-Răzvan-Claudiu-Alex a abandonat atunci publicația online Descoperă și s-a format și reformat din mers, pe repede-înainte, așezându-se în mod natural în pozițiile de educatori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
plătiți Domniile-Voastre pentru produsele noastre culturale. Cartea pe care o aveți în mână este, de fapt, încununarea unei activități redacționale de aproape patru ani, scriitorul Adrian Nicolae fiind o demonstrație a capacității de învățare și creație pe care o are tânăra generație a țării. De formație jurist, dar împătimit de Istorie, tânărul jurnalist și-a ales, din instinct, „albia” pe care care urma cu plăcere să curgă. L-am urmărit de la primele numere ale noii S&T, încă din 2011, l-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
în mână este, de fapt, încununarea unei activități redacționale de aproape patru ani, scriitorul Adrian Nicolae fiind o demonstrație a capacității de învățare și creație pe care o are tânăra generație a țării. De formație jurist, dar împătimit de Istorie, tânărul jurnalist și-a ales, din instinct, „albia” pe care care urma cu plăcere să curgă. L-am urmărit de la primele numere ale noii S&T, încă din 2011, l-am ademenit în emisiuni de radio și televiziune, a mers alături de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
gând. Nu lucrurile sunt importante, ci persoanele alături de care te bucuri de ele! Ești un pom ce înflorește cu bucurie spre a dărui rod și care în toamna vieții își leapădă amintirile ca pe niște frunze îngălbenite, îngrășământ pentru mințile tinere ce vor venii în urmă. Nu-ți pierde timpul făcând rod doar pentru plăcerea de a-l avea dacă nu te poți bucura, împărțindu-l cu cei dragi. Îngrijește-ți de suflet, de liniștea lui, singura avere care-i trebuie
E TOAMNĂ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444287088.html [Corola-blog/BlogPost/381808_a_383137]
-
Da...chiar târnăcopul! Mult mai târziu, peste vreo patruzeci de ani, am participat la unele treburi gospodărești în cadrul întreprinderii unde eram salariat. Trebuia făcută o lucrare cu târnăcopul. Eram vreo treizeci de inși și...un târnăcop. Majoritatea erau mult mai tineri și mai robuști decât mine. Toți se îndemnau râzând să pună mâna pe târnăcop. Unii spuneau că nu știu să-l mânuiască (ce, vrei să-mi rup picioarele?), alții se fereau să pună mâna pe el (da’ acesta este greu
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
nu ca fetele-astea cu care vă zbenguiți voi, studenții! -Ce doamnă, cum arăta? - sări Eminescu, intrigat că-l trezise din somnul lui adânc și-l mai și dojenea cu fetele alea cu care se zbenguiau ei, studenții ... -O doamnă tânără, făcu ea cu mâna prin aer, desenându-i parcă chipul, zicea că-i din Ieși, din Moldavia dumneavoastră! -Din Ieși ? Cine să mă caute pe mine din Ieși? Îți arde de glume, mam’zel Gretta! Îți jur că n-am
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
un pic până vine duduia și se culcă pe marginea patului. Adormi repede cu chipul Elizei pe pleoape, visă că era cu ea la plimbare prin pădurea Grinzingului, acolo era un teatru în aer liber, se juca Electra, lume multă, tineri studenți și fete din împrejurimile Vienei care priveau. Eroina, în toată măreția ei, își depăna diatribele față de mama ei, Clitemnestra, în lamentările corului. Coriștii erau îmbrăcați în pelerine negre, se plimbau cu mari lumânări în mână, un fel de torțe
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
lor... Și știi de ce? Pentru că-mi place poezia ta, domnule Eminescu! Și-am vrut să te cunosc personal... -Eu sunt, doamnă-n carne și oase! Dar nu merit atâtea laude... Vorbiți-mi mai bine despre Ieșul nostru! -Ieșul nostru, glumi tânăra femeie, de când s-au mutat boierii la București e monoton și bolnav, după o lungă și grea iarnă, domnule Eminescu. Doar seratele Junimii ne mai încălzesc inimile... La ultima întâlnire s-a vorbit mult despre dumneata, ai talent, ești invidiat
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]