153 matches
-
pentru scrutarea aleanului dezrădăcinării e legitimă, fiindcă poemele remarcabile sunt tocmai cele care circumscriu un univers specific post-rural și precar-urban, tratat nu în registrul pitorescului anecdotic, ci prin restituirea atmosferei și a stărilor sufletești (neliniște, provizorat, marasm, frustrări, tensiuni și tânjiri mocnite), cu un fel special și paradoxal de neosămănătorism, rezervele autorului față de ipostazele declasate ale urbanului fiind exprimate prin poezie modernistă. Producția lui V. nu se reduce însă la această tematică și la paradoxul - aparent - iscat de ilustrarea ei: sunt
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
trebuie să fie reglată. Evitarea activității sexuale nu este o soluție, deoarece nu aceasta e legea naturii și, prin urmare, nu este benefică pentru sănătate. În primul rând, incapacitatea cronică a bărbatului de a răspunde trebuinței sexuale firești duce la tânjirea după femeie, o gândire obsesivă unilaterală. Aceasta strică echilibrul energetic al organismului, ducând la scurgeri nedorite ale esenței sexuale, sub forma poluțiilor nocturne incontrolabile. Pierderea În acest fel a spermei și a energiei vitale este mult mai dăunătoare pentru sănătate
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și mit, Cluj-Napoca, 1976; Dramatis personae, Cluj- Napoca, 1980; Despre Caragiale, Cluj-Napoca, 1982; Teatru și actualitate, București, 1984; Pragmatica teatrului, București, 1987; Camil Petrescu. Realia, București, 1988; Accente, Cluj-Napoca, 1991; Mircea Eliade. Spectacolul magic, București, 1991; Marin Sorescu sau Despre tânjirea spre cer, Craiova, 1993; Caragiale?, Cluj-Napoca, 2002; Dictionnaire des relations franco-roumaines (în colaborare cu Marina Mureșanu-Ionescu și Liviu Malița), Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Marcel Brion, Homo pictor, pref. Dumitru Matei, București, 1977 (în colaborare cu Victor Felea); Petru Dumitriu, Zero sau
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
1988, 12; Piru, Critici, 260-263; Mircea Morariu, „Mircea Eliade. Spectacolul magic”, F, 1991, 3; Mircea Morariu, O carte și despre teatru: „Accente”, F, 1991, 10; Elisabeta Lăsconi, Accente diverse și incitante, CC, 1992, 3-4; Mircea Morariu, „Marin Sorescu sau Despre tânjirea spre cer”, F ,1993, 9; Mircea Morariu, „Caragiale?”, F, 2003, 7-8; Dicț. scriit. rom., IV, 791-793. M. W.
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
ciufulită, și simili-vampireasă. E de toate! Concentrează în ea, ca vrăjitoare, aproape toate nuanțele emoționale femeiești: pasiunea, ura, jocul, tristețea, compasiunea, contemplația, prietenia, suspiciunea etc. Eu nu mi-am dorit niciodată să zbor neapărat deasupra Moscovei, dar am avut această tânjire legată de alte două orașe: de Cluj (spațiul meu natal care, văzut din turla bisericii gotice și ombilicale - zic eu - Sfântul Mihail, este un oraș cu totul aparte, de o frumusețe consistentă și palpabilă) și de New York. Deasupra Clujului am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
adolescenții români (aproximativ o treime) este mai degrabă o "nostalgie reziduală", moștenită de la generația parentală. Totodată, pozitivarea trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist de către adolescenții care nu au experiențiat direct realitatea comunistă poate fi descrisă de termenul "nostalgie vicariantă", care exprimă tânjirea după un trecut pre-biografic, timpul anterior nașterii lor trăit de generația părinților. Toate datele indică, așadar, o polarizare a atitudinilor populației față de trecutul comunist în jurul a doi centri: pe de o parte, populația cu educație și venituri superioare tinde să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
schimbă mereu și sunt capabile să meargă în orice direcție 10. Dacă δiάστημα creaturilor este reprezentată de procesul extins al vieților lor, s-ar părea că acestea nu pot depăși timpul fără a înceta să fie creaturi. În orice caz, tânjirea lor după Dumnezeu este eternă, transformă δiάστημα în ceva aflat între Dumnezeu și extensiunea pur temporală 11. Se creează astfel cele două niveluri inferioare ale realității (lumile inteligibile și sensibile), dar universul vizibil este destinat a dispărea la sfarsitul timpurilor
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
care provoacă mari neliniști În sufletul și trupul adolescentin al fetelor, unul din miturile fundamentale care au fertilizat permanent literatura română, după aprecierea lui George Călinescu. ,,Zburătorul”... este un demon frumos, un Eros adolescent, care dă fetelor pubere tulburările și tânjirile Întâiei iubiri”. Începând cu I. H. Rădulescu, nu este liric român să nu fi reluat mitul În diferite chipuri, Eminescu fiind unul din marii poeți care l-a cultivat (Vezi „Călin (file din poveste), ori „Luceafărul) Nu este de mirare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trebuie să-l urmărim. Lichidarea dușmanului sub toate formele și aspectele lui (ibidem, p. 198). Ca retor ce se dorește a fi și inspirat, Guțan ține o pledoarie pentru discernământ și impetuozitate. Citatul care urmează este lung, dar ilustrează perfect tânjirea securiștilor de a discuta ori chiar de a polemiza cordial, de parcă organul care îi patrona ar fi fost o instituție spirituală: Țin să reamintesc tovarășilor, a intra în Securitate, a purta epoleți albaștri, a fi investit cu puteri de a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
unui comportament inadecvat, Leary a întemeiat o religie cu orientare LSD-istă, League for Spiritual Discovery. Leary, guru-ul mișcării hippie, a murit în 2006. Halucinațiile provocate de LSD le-au oferit multor oameni o reprezentare a unor realități alternative. Tânjirea larg răspândită după o astfel de altă lume se afla la începuturile mișcării hippie, care s-a născut în cartierul Haight Ashbury, din San Francisco. Mai întâi amorali și anarhiști în mod tendențios, noțiunile axiologice ale hipioților s-au întors
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
dimineața, altul după-amiaza, să sorbim lumina dintr-o școală cu lămpi de petrol, dușumele ciuruite și ziduri dinainte de 1907. În timpul liber, amândoi ne întreceam construind diferite chestii: tractoare, avioane, sfârleze... Așa mi-a venit ideea să fac o chitară? Fără tânjirea după a lui Nicu, sigur nu m-aș fi apucat de lucru. Dacă lipsa creează organul, trecerea chitarei prin mâinile mele poate să fi generat nevoia de-a mângâia rotunjimi feminine, fără să-mi smulgă cineva obiectul plăcerii. Cazuistică demnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
a fost interpretat ca "semnificativ"178 de către Ștefan Borbély, fiind o sugestie a provenienței divine: Dorina provine din Doru, derivat din Theos doron (Theodor) = "darul lui Dumnezeu", pe de o parte, iar pe de alta, urmând etimologia românească, sugerează dorul, tânjirea (interpretat în legătură cu suferința Sophiei din complexul gnostic). Analizând romanul din perspectiva scenariului gnostic, Ștefan Borbely observă trei identități ale Dorinei: Dorina terestră care se pregătește de nuntă cu căpitanul Manuilă (ipostază în care este vie), Dorina din palatul de sticlă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
persoanei”, a „exoticului”, a „aventurii” ce poate deveni o existență. Dar pentru mine, ca și pentru tânărul care am fost, labirintul era un infern și, nu obosesc să o repet, tinerețea mea a durat o eternitate, poate tocmai din acea tânjire după o „lege” a propriei mele firi, o profundă și dureroasă aspirație de a ieși (împreună cu Ariadna, unul din cuvintele-cheie la Nietzsche!Ă din labirintul acelei existențe, de atunci. Surparea autorității Bisericii la omul modern, exacerbarea politicii și a rolului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acum de David Fincher), iar tînărul scriitor american Andrew Sean Greer le-a explorat pe îndelete în romanul său din 2004 (tradus în 2006 la Editura Humanitas), Confesiunile lui Max Tivoli. Romanul lui Greer e, de exemplu, o meditație despre tînjire și regret. Disfuncția monstruoasă a protagonistului funcționează ca o lentilă amplificatoare prin care cititorul poate vedea cît de mult din viață dintr-o viață normală se consumă în tînjire, respectiv în regret, în frustrarea lui e prea devreme și în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Max Tivoli. Romanul lui Greer e, de exemplu, o meditație despre tînjire și regret. Disfuncția monstruoasă a protagonistului funcționează ca o lentilă amplificatoare prin care cititorul poate vedea cît de mult din viață dintr-o viață normală se consumă în tînjire, respectiv în regret, în frustrarea lui e prea devreme și în tristețea lui e prea tîrziu. în fond, atunci cînd Max se îndrăgostește pentru prima dată, el nu suferă altfel decît orice alt puber a cărui ignoranță cască un hău
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Numai că, fiind un om care la vîrsta primei iubiri arată ca un bătrîn, iar la vîrsta amintirilor arată ca un mucos, pentru el e simultan prea devreme și prea tîrziu aproape tot timpul. întreaga lui viață se consumă în tînjire și în regret. Aceste sentimente îi sînt aproape complet străine lui Benjamin Button (Brad Pitt), așa cum îl vede David Fincher. Sufletul lui nu se însingurează în copilărie, din cauza trupului de bătrîn care-l îngrădește. Nu se zgîrie în adolescență. în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
exprima noua stare de dependență. Acum alții sunt stăpânii, jupânii, boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de pricină. De la el vin dojana, căznirea, muncirea, obijduirea, prigoana
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Dionis de aromatele și geologia edenică a lunei: E pardosită lumea cu lumină, Ca o biserică de fum și de rășină, Și oamenii, de ceruri beți, Se leagănă-n stihare de profeți. În Cântec de boală, urmarea întrepătrunderii este tânjirea, senzația de evaporare. Poetul a băut dintr-un pahar divin și, îmbolnăvit, se simte ca un ciur prin găurile căruia ființa lui prefăcută în ceață se risipește: Domnul, Dumnezeul mare Mi-a umplut două pahare Din cerescul lui rachiu Scos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost învinși de străini; că Moldova își pierduse capitala ă...î - în sfârșit numai dureri și dezastre. Firește că pesimismul moldovenesc nu e produs de-a dreptul de aceste lucruri. Ele au produs numai o stare de suflet deprimată, o tânjire, care a fost atmosfera morală a Moldovei. Tristețea aceasta a vechilor clase și lucruri distruse a existat, firește, și-n Muntenia, într-o măsură mai mică, și un ecou al acestei tristeți în literatura Munteniei sunt unele bucăți ale lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lor", ori pentru că și-au rupt degetul mare de la mînă. Cînd cauze atît de triviale declanșează reacții atît de severe, o explicație obișnuită a fenomenului paradoxal oferită de știința medicală este, firește, "nebunie temporară" ("temporary insanity") (Mathews 1891: 472). Totuși, "tînjirea după notorietate" se numără printre cauzele mai puțin triviale care pot mîna pe oameni să se sinucidă (la Chatterton această cauză se poate să fi avut o oarecare importanță). În legătură cu această chestiune, William Mathews observă următoarele: Comunicarea rapidă, difuzarea în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a încetat, de puțină vreme, din viață. Hîrtia de revistă, efemeră, îl arată cum încă era, în februarie 2005: lucid, atent, potrivit... Lumea pe hard A apărut, și-n urbea noastră, revista Orizont (nu știu dacă se-ntîmplă după oful și tînjirea din Dilema veche, dar ne bucurăm, orișicît...). Numărul 8, din 19 august, are ce are cu cyberspațiul. Adică Internet, calculatoare, cenacluri on-line etc. Totul începe cu un interviu luat de Cristian Pătrășconiu lui Mircea Vasilescu, despre aceste hard-uri care
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
Sfântului Grigorie, în special la De vita Moysis și comentariul la In Canticum Canticorum. Pentru cardinalul Daniélou, epektasis reprezintă procesul perfecțiunii în general, dar, prin excelență, semnifică al treilea stadiu al dezvoltării spirituale la Grigorie, întunericul (a se vedea) unde tânjirea neobosită a sufletului după Dumnezeu se află în tensiune perpetuă cu frumusețea și misterul inepuizabil al lui Dumnezeu. Conform, întunericul, extazul, epectaza sunt trei expresii ale aceleiași experiențe mistice. Consecința este o continuă conversie la Bine, o frustrare sublimă, un
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
transcendența absolută a lui Dumnezeu nu este obiectul disperării, și, odată recunoscută rațional, nu frustrează dorința înnăscută și nesfârșită a sufletului pentru Dumnezeu. În lucrarea citată mai sus, Mühlenberg mai notează că, contrar lui Platon, Sfântul Grigorie a separat și . Tânjirea erotică a sufletului după Dumnezeu nu este diminuată sau descurajată de înțelegerea distanțării lui Dumnezeu, pentru că infinitatea Sa, literal vorbind, este dincolo de cunoaștere. În schimb, distanța diastemică dintre Dumnezeu infinit și creaturile finite nu este doar un punct de oprire
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Science Information, March, vol. 51, no. 1, 2012), C. Schifirneț vorbește despre o modernitate tendențială (tendential modernity, în original) care ar caracteriza România și alte societăți aflate în faze asemănătoare de dezvoltare. E vorba, foarte pe scurt, despre o continuă tînjire către modernitate, din varii motive nicicînd satisfăcută. Oricît importăm forme și instituții occidentale, mecanisme, la ei, verificate - nu reușim să ducem nimic la capăt, tot ce dincolo funcționează ceas, la noi eșuează lamentabil. Aceleași cuvinte (democrație, descentralizare, competiție, evaluare etc.
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
modinha. "" este caracterizat prin melodii melancolice și versuri tânguitoare, care se referă foarte frecvent la mare, la trecutul maritim glorios al lusitanilor și/sau la viața săracilor. Acest gen muzical este de obicei asociat cu cuvântul portughez "saudade", care descrie "tânjirea după ceva" sau "dorința puternică de ceva" (acest "ceva" fiind, de cele mai multe ori, intraductibil în cuvinte, dar probabil foarte aproape de semnificația cuvântului românesc "dor"). Există două variante principale ale fado-ului, numite după orașele Lisabona și Coimbra. Stilul "lisboeta" (fado
Fado () [Corola-website/Science/309982_a_311311]