519 matches
-
economică, orașul a primit o puternică lovitură. Chiar în anul suirii sale pe tron (1774), Alexandru Ipsilanti, deoarece l-a găsit în țară pe vărul său Ianache Muruz fără suficientă avere și pentru că a găsit această moșie Ploiești, numită înainte Târgșor, „slobodă”, i-o dăruiește, împreună cu cele două târguri, obligând „"lăcuitorii de casă și de prăvălie"” să plătească adet și să nu mai aibă voie să vândă vin sau rachiu fără aprobarea boierului. Ploieștenii, conștienți de marea primejdie care îi pândea
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Ion Dworschak, Eugen Enea Caraghiaur, Corneliu Florea, Alexandru Cetățeanu, Victor Roșca și semnatarul acestor rânduri. Printre multitudinea volumelor expuse la vânzare se aflau: Nelligan en roumain, Cei șapte ani de acasă, Un amour chez les communistes, Între două țărmuri, Închisoarea Târgșor, Gloanțe cu dedicație și Crime fără vinovați. In plus, la standul ACSR s-au expus cărți ale prietenilor ACSR si ale colaboratorilor la revista Destine Literare precum Mariana Brăescu (Îmi amintesc și îmi imaginez), Veronica Balaj (Carnavalul damelor, Între alb
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
Chiojdeanca dateaza din 17 martie 1607 (DIR, sec. XVII, vol I, p.510 - dar documentul pare incert), așezarea dezvoltându-se în jurul locului de popas pe străvechiul drum ce venea din Transilvania, prin Pasul Buzău, și se îndrepta către Mizil și Târgșor. Conform legendei se crede că, la început, o parte din locuitorii comunei au venit din Ardeal. Astăzi există familii întregi cu numele de Ungureanu, fapt ce întărește ipoteza enunțată. Numele localității a mai fost menționat și în anul 1835 când
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
Principalele orașe de atunci (Argeș, Târgoviște, Severin, Bistrița, Buzău, Târgu Jiu, Râmnic, Câmpulung, Pitești, Russenart, Giurgiu, Brăila, Turnu) erau legate de drumuri pentru negustori și cărăuși. Principalul drum comercial al vremii era cel dintre Bran și Brăila, pe ruta Târgoviște - Târgșor - Gherghița - Valea Ialomiței - Orașul de Floci. Orașele se aflau în proprietatea domniei, care le administra prin intermediul unui vornic domnesc, un pristav pentru iarmaroace, un birar și un folnog. Orășenii se ocupau mai mult cu agricultura, judecând după felul dărilor lor
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Țara Românească întreținea legături comerciale intense cu Ardealul, în special cu orașul Brașov. Cel mai important drum comercial, pe care brașovenii erau obligați să-l urmeze, făcea legătura între Bran și Brăila, trecând prin Cetatea Dâmbovița, Rucăr, Câmpulung, Târgoviște și Târgșor. Ei mai puteau opta ca destinație finală pentru portul Orașului de Floci. Din Ardeal se importau produse industriale, în special arme, și erau aduși meșteri specializați (arhitecți, zidari, meșteri de sulinare și heleștee etc.). În schimb Țara Românească exporta mai
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
minorități de penticostali (3,36%) și creștini după evanghelie (2,47%). Pentru 2,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Șirna era formată doar din satele Șirna și Varnița, fiind arondată plășii Târgșorul din județul Prahova. Comuna avea 890 de locuitori și două biserici ortodoxe (una în fiecare sat). În același timp, pe teritoriul actual al comunei mai erau organizate alte două comune, arondate tot plășii Târgșorul. Astfel, comuna Tăriceni era formată doar
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
Șirna și Varnița, fiind arondată plășii Târgșorul din județul Prahova. Comuna avea 890 de locuitori și două biserici ortodoxe (una în fiecare sat). În același timp, pe teritoriul actual al comunei mai erau organizate alte două comune, arondate tot plășii Târgșorul. Astfel, comuna Tăriceni era formată doar din satul Tăriceni, cu 1255 de locuitori, o școală și o biserică fondată de familia lui vel vistier Radu Scarlat la 1735. Comuna Hăbud era formată din satele Hăbud și Brătești și avea o
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
Infernul concentraționar din închisoarea Târgșor De mai mulți ani am asudat pe meterezele cerce tării ororilor totalitarismului, pentru a șterge praful uitării de pe fruntea unor simboluri ale demnității, împinse, cândva, într-o negură pe care nu o merită. Să nu uităm că, peste mirifica Românie
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
infestat, datorită putregaiului adus de mocirla adunată de șenilele tancurilor de ocupație. În vara care s-a încheiat recent, Editura Curtea Veche, din București, a scos de sub tipar un volum autobiografic, de mare însemnătate. Este vorba de lucrarea științifică, Experimentul Târgșor, înce putul represiunii comuniste, autor fiind fostul deținut politic, Victor Roșca. În lucrarea citată se constată că, autorul a investit o mare încărcătură sufletească și emoțională, în dorința de a încerca reabilitarea unor valori, respinse, cândva, în mod deliberat, spre
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
citită cu mare atenție. De aceea, fără să fac un rezumat al cărții, aduc precizarea că, de-a lungul paginilor este vorba de chinurile la care au fost supuși tinerii elevi, închiși între zidurile unei temnițe de tristă amintire. Experimentul Târgșor a fost aplicat, timp de trei ani asupra a peste opt sute de elevi de liceu din toată țara. Copiii de 14, 15 sau 17 ani, care s-au opus acțiunii de reeducare, au fost trimiși disciplinar la alte închisori sau
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
pas cu pas luminița din față, care ne călăuzește drumul spre capătul destinului(...). În Țara Românească, de-a lungul secolelor, libertatea nu a fost dăruită niciodată, niciunui român. Ea nu s-a putut obține decât prin risc și mari suferințe (...) Târgșorul nu a fost o pușcărie politică obișnuită. Târgșorul a fost un loc de experiment, pregătit de Securitate, cu acceptul Partidului, în care s-a urmărit îngenuncherea noastră fizică și aservirea morală. Aici s-a dat o luptă între două concepții
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
călăuzește drumul spre capătul destinului(...). În Țara Românească, de-a lungul secolelor, libertatea nu a fost dăruită niciodată, niciunui român. Ea nu s-a putut obține decât prin risc și mari suferințe (...) Târgșorul nu a fost o pușcărie politică obișnuită. Târgșorul a fost un loc de experiment, pregătit de Securitate, cu acceptul Partidului, în care s-a urmărit îngenuncherea noastră fizică și aservirea morală. Aici s-a dat o luptă între două concepții de viață opuse: una care, prin amenințări și
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
o luptă între două concepții de viață opuse: una care, prin amenințări și șantaj, încerca să ne spele creierul și să ne impună așa-zisele valori concepute de Marx și Lenin și, alta care apăra cu îndârjire valorile morale tradiționale(...). Târgșorul a fost un câmp de bătălie, unde s-au format caractere. În timpul celor aproape trei ani de existență carcerală, a existat o permanentă stare de război, zi de zi eram atacați și, de fiecare dată, luam atitudine față de provocatori. Este
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
finalul poeziei Zodie, care semnifică scrisoarea către părinți a unui tânăr elev încarcerat: Și din țâncul vostru firav ca lumina/ N-a mai rămas decât jivina/ Jivina din temnița asta spurcată.../ Jeliți-mă, mamă și tată. După cum spune autorul, Experimentul Târgșor nu este complet fără cunoașterea tuturor patimilor suferite de elevi, în celelalte locuri de detenție, Aiud, Jilava, Pitești, Gherla, Canalul Morții și în Balta Brăilei, unde au fost transferați pe motive disciplinare, pentru a fi pedepsiți exemplar. Glasurile reunite ale
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
că toți temnicerii-călăi primesc, în continuare pensii substanțiale, mai mult decât sfidătoare, mor în liniște acasă, sunt conduși la cimitir de către un sobor de preoți, în acorduri de fanfară, cu gardă militară, ca marii eroi ai neamului românesc. Volumul, Experimentul Târgșor, este o carte-do cument. Reprezintă un strigăt de durere, pierderea definitivă a unor frumoși ani ai tinereții. Figurile legendare menționate sunt exemple rare, simboluri unicat, iar fotografia lor reprezintă o imensă Icoană Sfântă. În amintirea acelor înaintași plini de demnitate
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri. Cetatea Dâmboviței, cum mai apare în primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1 decembrie]] [[1817]] că pentru școala din localitate era
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Pitești la Gherla, în frunte cu Țurcanu, la 29 august 1951, au condus la încetarea reeducării violente din această închisoare. Bilanțul reeducării de la Pitești: 22 de morți și peste o mie de mutilați fizic și psihic. În 1948, închisoarea din Târgșor devine loc de detenție pentru "elevi", fie legionari, fie din alte organizații considerate subversive de către regimul comunist. Anterior fusese închisoare militară din 1882. Închisoarea era împărțită în două secții, una fiind rezervată elevilor, cealaltă polițiștilor și foștilor membrii ai Siguranței
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Între octombrie și 20 decembrie 1950, închisoarea se va elibera. O parte din deținuți va fi trimisă la Canal, o parte la Gherla, unde vor fi trecuți prin reeducare, iar o parte vor fi eliberați. Spre diferență de Pitești, la Târgșor reeducarea nu a luat forme violente, din mai multe motive: elevii nu erau considerați ca deținători a mari secrete, acțiunea nu a fost sprijinită la început de către administrație iar după schimbarea acesteia, structura închisorii (erau trei camere de detenție - dormitoare
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Marber, Fratelli Club, București 2010 : • “Jacques și supunerea sau viitorul e în ouă” de Eugen Ionescu - Teatrul Traian Grozavescu-Lugoj 2009 : • “Spune adevărul puterii” de Ariel Dorfman, după românul scris de Kerry Kennedy, spectacol cu persoane private de libertate din penitenciarele Târgșor și Ploiești, Casa ONU, Teatrul Metropolis, București • “Videoclipe.videoclipuri?” după Saviana Stănescu 2008 : • “Jocul de-a vacanță” de Mihail Sebastian 2006 : • “Noul locatar” de Eugen Ionescu- Institutul Francez, București • “Harap-Alb” Teatrul « Traian Grozavescu » - Lugoj 2005 : • “Steaua fără nume” de Mihail
Anca Maria Colteanu () [Corola-website/Science/299859_a_301188]
-
și ulterior și în alte așezări) care atestă exitența unui "collegium fabrum", corporație a fierarilor. În secolul al III-lea, la Tomis și în multe alte localități subcarpatice, este atestată existența unor cuptoare de ars cărămidă. În așezarea daco-romană de la Târgșorul Vechi (județul Prahova), s-au descoperit vase în care se păstra țiței sub forma de smoală (secolele V-VI). Descoperirile arheologice din zona subcarpatică dovedesc faptul că, după retragerea administrației romane, pe teritoriul țării noastre exista o populație stabilă de
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
nord), Târgșoru Vechi (la vest), Bărcănești, Brazi (la sud) și Bucov (la est). Orașul a crescut începând cu secolul al XVII-lea, pe o moșie cumpărată de Mihai Viteazul de la moșnenii ce o stăpâneau, luând treptat locul vechilor târguri muntenești Târgșor, Gherghița și Bucov ca centru regional al zonei, evoluția sa fiind accelerată de industrializare în special după ce a început exploatarea masivă a zăcămintelor de petrol din zonă și în oraș au apărut mari facilități de rafinare, ceea ce i-a adus
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
moșneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploiești), devenind un important centru urban al țării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraș aflat în apropiere, Târgșor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploiești. Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de „"Ploești"” și a fost reședința județului Prahova (interbelic). În timpul celui de-
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Roșca a fost acuzată și că a vândut activele societății Multimec SA Marghita sub prețul real, cauzând un prejudiciu în valoare de 15,2 miliarde de lei vechi. Roșca și-a ispășit pedeapsa în mai multe penitenciare din țară: Rahova, Târgșor, Movila Vulpii și din nou Târgșor, de unde a și fost eliberată condiționat în 2008. În februarie 2010 a câștigat procesul intentat României la CEDO în care reclama condițiile mizere suportate în mai multe închisori din țară.
Mariana Roșca () [Corola-website/Science/332981_a_334310]
-
a vândut activele societății Multimec SA Marghita sub prețul real, cauzând un prejudiciu în valoare de 15,2 miliarde de lei vechi. Roșca și-a ispășit pedeapsa în mai multe penitenciare din țară: Rahova, Târgșor, Movila Vulpii și din nou Târgșor, de unde a și fost eliberată condiționat în 2008. În februarie 2010 a câștigat procesul intentat României la CEDO în care reclama condițiile mizere suportate în mai multe închisori din țară.
Mariana Roșca () [Corola-website/Science/332981_a_334310]