518 matches
-
comunist. Ion Stoian ar fi făcut parte din FDC Bacău încă din 1946. Arestat doi ani mai târziu și închis la Suceava, în iunie 1949 a participat la „reeducare” și ar fi fost pregătit de Constantin Bogos pentru reeducarea de la Târgșor, unde a activat cu Iosif Cobzaru, adunând informații. În decembrie 1950 a fost mutat la Gherla, unde a lucrat cu Popa, a condus camera 99 împreună cu Livinschi, Murărescu, Botez și Liviu Boeru până în martie 1951, torturând treizeci și cinci de deținuți, plus
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a făcut pentru agresori; prin urmare, administrația cunoștea și susținea acțiunea. Studenții au fost reprezentați mai întâi de Tomuța și Barbă, care au fost întrebați numai dacă îi cunosc pe acuzați. Titi Stoica, primul dintre cei care trecuseră și prin Târgșor, a făcut un scurt rechizitoriu partidului, comunismului și URSS-ului, dar a fost scos din sală înainte de a termina. Maxim a fost întrebat și el pe care dintre acuzați îi cunoaște, după care a explicat judecătorului că nici un agresor nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la Frățiile de Cruce, liderul grupului fiind considerat Ion Obrejan. Arestat de Securitatea Caransebeș, a fost condamnat la 2 ani, dar a executat 5, ca urmare a încă două pedepse administrative, de 2, respectiv 1 an. A trecut prin închisorile Târgșor, Canal (Peninsula, Poarta Albă), Pitești și lagărele de la Bicaz, Borzești și Onești. Între 1941 și 1947 a urmat cursurile Liceului „Radu Negru” din Făgăraș, unde i-a cunoscut pe viitorii colegi de lot ai lui Ion Gavrilă Ogoranu: Gelu Novac
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
colegi de lot ai lui Ion Gavrilă Ogoranu: Gelu Novac, Remus Sofonea, Victor Metea și alții. Tatăl său, preot militar, fost deputat și senator PNȚ, a fost arestat și condamnat de două ori de către comuniști, fiind trimis la Canal. De la Târgșor a fost transferat, în septembrie-octombrie 1950, la Peninsula, apoi, după o săptămână, la Poarta Albă. De acolo, a fost mutat pe motive disciplinare la Pitești, unde va ajunge în februarie 1951, după ce va trece mai întâi pe la Jilava. În martie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
student la Facultatea de Medicină în momentul arestării și a fost implicat în grupul generalului Carlaonț 2. Arestat în septembrie 1948, a fost condamnat în iunie 1949 la 15 ani de închisoare. A trecut prin închisorile de la Craiova, Pitești, Jilava, Târgșor, Gherla, Aiud și Văcărești 3. Torturat în primul mare lot de victime din Pitești, a fost unul dintre cei care au încercat să riposteze la atacul lui Țurcanu asupra lui Ion Angelescu, motiv pentru care a fost repede anihilat. Se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lot de victime din Pitești, a fost unul dintre cei care au încercat să riposteze la atacul lui Țurcanu asupra lui Ion Angelescu, motiv pentru care a fost repede anihilat. Se pare că prin ianuarie 1950 a fost transferat la Târgșor, însă a încălcat ordinul de a nu vorbi despre torturile din Pitești, prevenindu-i pe cei de acolo. Eliberat în 1963, a avut mari dificultăți în a-și găsi un loc de muncă. A reușit totuși să termine Facultatea de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
E greu de precizat cât adevăr și câtă invenție se află în vorbele lui Livinschi, însă pare curios faptul că s-a confesat unei victime. Pe de altă parte, fratele lui Mihai Livinschi, Anton, era și el închis, acționând la Târgșor tot în sensul unei „reeducări”. Totuși, după informațiile care erau cunoscute de către agresorii săi, Davidescu și-a dat seama că Livinschi îl trădase. Între decembrie 1949 și 19 ianuarie 1950, la camera 4-spital a participat la torturarea mai multor victime
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în domeniul activității sale (de nivelul doi, totuși, din cauza cazierului). Cu toate acestea, șicanările din partea Securității au fost continue și în cazul său. Virgil Maxim 3tc "Virgil Maxim3" Arestat încă din 1942, Virgil Maxim a cunoscut încercarea de „reeducare” la Târgșor, iar mai târziu a trecut prin sistemul criminal de la Gherla. Primele semne ale unor întâlniri publice în cadrul închisorii sunt menționate la începutul verii lui 1948 și aveau ca protagoniști un grup de elevi buzoieni neafiliați politic. Ședințele se țineau duminica
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1925 în comuna Bicazu Ardelean 2, a activat în cadrul Frățiilor de Cruce Neamț și a fost arestat pe 15 mai 1948, fiind condamnat la 15 ani de închisoare în urma procesului din februarie 1949. A fost trimis pentru executarea pedepsei la Târgșor și afirmă că, dintre cei circa o sută de suceveni sosiți în vara lui 1949, unii își reveniseră și i-au avertizat pe ceilalți elevi să se ferească de Stoian și Cobzaru 4. De la Târgșor a fost mutat la Gherla
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
trimis pentru executarea pedepsei la Târgșor și afirmă că, dintre cei circa o sută de suceveni sosiți în vara lui 1949, unii își reveniseră și i-au avertizat pe ceilalți elevi să se ferească de Stoian și Cobzaru 4. De la Târgșor a fost mutat la Gherla, unde a făcut cunoștință cu acțiunea violentă, prima dată fiind iscodit într-o celulă, apoi introdus pentru torturi în camera 99, unde s-a reîntâlnit cu Maxim, Stoica, Lupoaie, dar și cu Stoian și Cobzaru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Ion Voin (pentru camera 102), Aristotel Popescu, Mihai Nițulescu, Nichifor Vereșmorteanu, Adrian Lupescu (pentru 103), dar și Pușcașu, Aristotel Popescu, Murărescu, Gheorghe Popescu și Grigore Romanescu. Rândurile acoliților săi s-au îngroșat odată cu sosirea în Gherla a lotului din Târgșor, Popa văzând în Ion Stoian un entuziast al acțiunii. Pentru că din Târgșor au sosit și alți deținuți care trebuiau bătuți, au fost înființate alte camere de tortură (80, 81, 82 și 99), în colectivul său fiind cooptați, în afară de Stoian, Liviu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Adrian Lupescu (pentru 103), dar și Pușcașu, Aristotel Popescu, Murărescu, Gheorghe Popescu și Grigore Romanescu. Rândurile acoliților săi s-au îngroșat odată cu sosirea în Gherla a lotului din Târgșor, Popa văzând în Ion Stoian un entuziast al acțiunii. Pentru că din Târgșor au sosit și alți deținuți care trebuiau bătuți, au fost înființate alte camere de tortură (80, 81, 82 și 99), în colectivul său fiind cooptați, în afară de Stoian, Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu, la 81, Octav Botez, la camera 82
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din lagărul de la Slobozia în septembrie 1945 și a fost reîncarcerat abia pe 14/15 mai 1948. Anchetat mai bine de un an de zile, a fost condamnat de Tribunalul Militar Brașov în toamna lui 1949 și închis la Ploiești, Târgșor, Jilava, Pitești, Gherla, Poarta Albă și Peninsula-Valea Neagră. Ajuns la Târgșor în perioada în care moldovenii lui Stoian și Cobzaru încercau fără succes să impună „reeducarea” în penitenciar, Rodas a fost considerat periculos de către autorități, motiv pentru care a fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
abia pe 14/15 mai 1948. Anchetat mai bine de un an de zile, a fost condamnat de Tribunalul Militar Brașov în toamna lui 1949 și închis la Ploiești, Târgșor, Jilava, Pitești, Gherla, Poarta Albă și Peninsula-Valea Neagră. Ajuns la Târgșor în perioada în care moldovenii lui Stoian și Cobzaru încercau fără succes să impună „reeducarea” în penitenciar, Rodas a fost considerat periculos de către autorități, motiv pentru care a fost izolat într-o cameră alături de alte vârfuri. A fost trimis apoi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1956, în urma presiunilor mamei sale, care a obținut anularea reactivării pedepsei din 1942. Nu a reușit să își termine studiile niciodată, fiind rearestat și condamnat la alți 20 de ani de detenție în 1958. A petrecut această ultimă pedeapsă la Târgșor, Ploiești, Jilava și Aiud, dar a fost ferit de „reeducare”, fiind izolat în Zarcă. După eliberarea din 1964 a lucrat în contabilitate, dar a fost permanent șicanat de Securitate. Grigore Romanescutc "Grigore Romanescu" Născut la 13 mai 1928 în Iași
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
încă elev de liceu, sub acuzația că făcea parte din FDC Bacău începând cu anul 1946 (conform actului de acuzare în procesul Țurcanu). Condamnat la 8 ani de detenție, a cunoscut acțiunea, în toate formele ei, la Suceava (din 1948), Târgșor (până în decembrie 1950) și Gherla (la camerele 81, 99, 102, 104, 107). Și-a manifestat agresivitatea încă de la Târgșor, unde îi provoca în mod constant pe elevii închiși să acționeze în conformitate cu dorințele regimului comunist. Deși se bucura de o oarecare
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acuzare în procesul Țurcanu). Condamnat la 8 ani de detenție, a cunoscut acțiunea, în toate formele ei, la Suceava (din 1948), Târgșor (până în decembrie 1950) și Gherla (la camerele 81, 99, 102, 104, 107). Și-a manifestat agresivitatea încă de la Târgșor, unde îi provoca în mod constant pe elevii închiși să acționeze în conformitate cu dorințele regimului comunist. Deși se bucura de o oarecare trecere la ofițerul politic din închisoare și întocmea liste cu cei propuși pentru izolare, nu s-a putut manifesta
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acționeze în conformitate cu dorințele regimului comunist. Deși se bucura de o oarecare trecere la ofițerul politic din închisoare și întocmea liste cu cei propuși pentru izolare, nu s-a putut manifesta în totalitate din cauza opoziției puternice a majorității celor închiși la Târgșor, care îl mai puneau la punct când devenea prea agasant, uneori molestându-l fizic. A fost transferat la Gherla în decembrie 1950, când Târgșorul a fost desființat în calitate de centru pentru elevi, și a intrat foarte repede în legătură cu Alexandru Popa, căruia
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
izolare, nu s-a putut manifesta în totalitate din cauza opoziției puternice a majorității celor închiși la Târgșor, care îl mai puneau la punct când devenea prea agasant, uneori molestându-l fizic. A fost transferat la Gherla în decembrie 1950, când Târgșorul a fost desființat în calitate de centru pentru elevi, și a intrat foarte repede în legătură cu Alexandru Popa, căruia i-a spus că încercase o acțiune de „reeducare”. A fost ușor convins de Popa să i se alăture, fiind numit planton la etajul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să își publice memoriile despre acest subiect, învingându-și teama și rușinea implicării în evenimentele sinistre de la Pitești și Gherla. Bibliografietc "Bibliografie" Andreica, Gheorghe, Reeducările comuniste, vol. I, Eugen Țurcanu, rușinea speciei umane, Editura Ex Ponto, Constanța, 2007. Andreica, Gheorghe, Târgșorul Nou. Închisoarea minorilor: 1948-1950, Editura PRINTEURO, Ploiești, 2000. Bacu, Dumitru, Pitești. Centru de reeducare studențească, Editura Cuvântul Românesc, Hamilton, 1989. Bâgu, Gheorghe, Mărturisiri din întuneric, Editura Tehnică, București, 1993. Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaștina disperării. (Cele văzute, trăite și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din infern, traducere din limba franceză de Maria Alexe, Editura Humanitas, București, 1992. Ciuceanu, Radu, Jurnalul unui om liniștit. Nume de cod: Artistul, vol. I, 1963-1970, Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, București, 2005. Ciupea, Ioan, și Olteanu, Florentin, „Reeducarea la Târgșor (1949-1950)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile (eds.), Editura
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
condamnat comunismul, Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2006. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din închisorile Pitești, Gherla, Editura Vremea, București, 1995. Din periodice tc "Din periodice " Balla, Corneliu, „Reeducat la Târgșor”, Memoria, nr. 32 (3/2000). Bădescu, Ilie, și Dungaciu, Dan, „Experimente totalitare. Modelul reeducării: Pitești, Gherla, Canal, 1949-1952”, Arhivele totalitarismului, anul II, nr. 3/1994. Boldur-Lățescu, Gheorghe, și Iorga, Filip-Lucian, „Procesele reeducării. Note pentru instanțele penale românești și străine”, Memoria
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Midia), interviu realizat în Cluj-Napoca, 15 iulie 2006. Ilea, Vasile (născut pe 29 octombrie 1930 în satul Lita, județul Cluj, condamnat la 1 și jumătate de închisoare într-un lot de elevi condus de Leon Abacioaie; a fost închis la Târgșor și Gherla), interviu realizat în Cluj-Napoca, 8 februarie 2006. Lucinescu, Dan, interviu realizat în București, 17 iulie 2007. Nagy, Géza, pr., interviu realizat în Târgu Mureș, 29 mai 2007. Nanu, Silvestru, interviu realizat în Târgu Mureș, 31 mai 2007. Otparlic
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
43, 49, 56, 61, 72-73, 81, 84-89, 91-93, 105-108, 111-112, 114, 119, 123, 128-129, 131, 134, 137-138, 139, 147, 149, 153, 155, 157, 167, 175, 179, 186, 192-193, 201-203, 230, 234, 236-237 Ș Șimnic 120 Ștefănești 136 T Tămădău 18 Târgșor 12, 15, 27-28, 30-31, 33-34, 52, 72-73, 81, 85, 87, 96, 115, 122, 147, 150, 161, 176, 188-189, 193-194 Târgu Mureș 28 Târgu Neamț 149 Târgu Ocna 12, 42, 54, 60-63, 66-68, 81-82, 85, 88, 140, 163, 165, 169-170, 179
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nesocoteau cu rea voință regimul locurilor de deținere comune”. Categorisirea nu era tocmai stricto sensu, aproape În toate unitățile penitenciare Înregistrându-se un melanj de categorii de deținuți. Pe de altă parte, existau penitenciare destinate În special deținuților minori (Cluj, Târgșor, Mărgineni) sau deținuților femei (Dumbrăveni, Miercurea-Ciuc, Mislea), penitenciare-spital pentru deținuții bolnavi cronic (Văcărești, Târgu-Ocna). Unitățile de muncă erau organizate după aceleași principii. DGP era formată dintr-un aparat interior, reprezentând structura centrală, și un aparat exterior, reprezentând ansamblul unităților de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]