590 matches
-
pinteni armăsarului. După ce alaiul se pierdu spre palat, moșneagul se întoarse spre un târgoveț înalt și somnoros ce stătea lângă el: — Cine-a fost ăsta, bre? — Ăsta? Vodă! — Vodă! - făcu răzășul. Păi nu era mai bătrân? — Ăla era altul - răspunse târgovețul. — I-auzi! se minună moșneagul. Și ăsta cine-i? — Cine să fie? Vodă! — Bine, bine, da’ cum îl cheamă? — Barnovschie sau Barzovschie, nu mai știu bine - răspunse târgovețul. — Păi ăsta n-a mai fost domn o dată? - întrebă moșneagul. — A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Vodă! - făcu răzășul. Păi nu era mai bătrân? — Ăla era altul - răspunse târgovețul. — I-auzi! se minună moșneagul. Și ăsta cine-i? — Cine să fie? Vodă! — Bine, bine, da’ cum îl cheamă? — Barnovschie sau Barzovschie, nu mai știu bine - răspunse târgovețul. — Păi ăsta n-a mai fost domn o dată? - întrebă moșneagul. — A fost, da’ l-au mazilit. — Săracu’ om - medită moșneagul - ce-o fi fost atunci în sufletul lui! Bine că l-au pus la loc. Copii are? — De unde vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mazilit. — Săracu’ om - medită moșneagul - ce-o fi fost atunci în sufletul lui! Bine că l-au pus la loc. Copii are? — De unde vrei să știu eu, bre? Ce, eu sunt boier, să stau cu el la masă? - se supără târgovețul. — Așa e, că nu prea arăți a boier - zise moșneagul. Da: ia ascultă, nu vrei să cumperi niște ceapă? Am ceapă roșie, de la Soroca. — Vezi-ți, omule, de treabă - făcu târgovețul și se depărtă. Răzășul privi ce privi în urma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
boier, să stau cu el la masă? - se supără târgovețul. — Așa e, că nu prea arăți a boier - zise moșneagul. Da: ia ascultă, nu vrei să cumperi niște ceapă? Am ceapă roșie, de la Soroca. — Vezi-ți, omule, de treabă - făcu târgovețul și se depărtă. Răzășul privi ce privi în urma lui, apoi murmură: — Cum se schimbă Vodă, cum nu vă mai place cepșoara mea. Las’ c-o să ajungeți voi să plângeți după arpagic, fi-v-ar neamu’ de râs să vă fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
minuscule care au țîșnit deodată din ambele țevi (pac-pac), pentru că vînătorul l-a ochit Înainte să apuce să se ascundă după ușițele năpădite de trandafiri agățători, abia izbutind să zică de trei ori cucu; acele ceasuri arătau orele trei, prăvălia tîrgovețului arădean Rosenberg se deschisese doar cu cîteva clipe Înainte, dar cumpărătorul nostru, sau poate posibilul cumpărător, intrase primul În prăvălie În acea după-amiază. Lăsă, așadar, pușca (zicem noi că nu fără părere de rău) și luă În mînă un bici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
măcar o dată pe lună pentru negoț, fie la Arad, fie la Mako, Timișoara, Kecskemet, Subotica, Novi Sad și chiar la Budapesta - cu șareta. Lăsă deci șareta pe seama cailor și se lăsă și el pradă gîndurilor. La ce se gîndea un tîrgoveț evreu din Europa Centrală În ziua morții sale - putem numai presupune. Așa cum putem doar presimți la ce se gîndeau sau visau fiicele tîrgovețului evreu din Europa Centrală (de patruzeci și trei de ani) În prima zi a Înscrierii la gimnaziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Lăsă deci șareta pe seama cailor și se lăsă și el pradă gîndurilor. La ce se gîndea un tîrgoveț evreu din Europa Centrală În ziua morții sale - putem numai presupune. Așa cum putem doar presimți la ce se gîndeau sau visau fiicele tîrgovețului evreu din Europa Centrală (de patruzeci și trei de ani) În prima zi a Înscrierii la gimnaziu și după prima Întîlnire cu lumea străinătății. Cu o altă lume. Căci n-o plăcuseră deloc pe ruda lor mai Îndepărtată, după mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
țărani moldoveni adevărați nu sunt deloc”. Cei pe care îi aflăm se trag din ruși sau din ardeleni sau unguri, cum avem noi obiceiul dă le zicem, deși, ceva mai susă arată că „Moldovenii adevărați sunt - afară de boieri Î fie târgoveți, fie țărani...” Când, într-o epocă mai îndepărtată de noi, marea majoritate a locuitorilor țării Moldovei erau oameni liberi și nu căzuseră în jugul nesuferit al șerbiei, atunci și țăranii liberi erau chemați la conducerea treburilor țării și la război
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
progreselor tehnologice. Dacă dumneavoastră vi se pare că e bine... Eu Îi urmăream În tăcere, observînd cum lui Fermín Îi curgeau balele și cum Bernarda era copleșită de atențiile acelui omuleț cu dimensiuni de tabacheră și cu o vorbărie de tîrgoveț, care o privea cu zelul pe care și-l păstra doar pentru bomboanele Nestlé. — Dar dumneavoastră, domnișorule Daniel, ce ziceți? — Aici domnul Romero de Torres este expertul. Te poți bizui pe el. — Apăi, atunci o iau pe asta cu insula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cadână topit la un bairam; Nici eu nu mai știu astăzi ce lucruri căutam. Încolăcite ceasuri! Cu voi, nu luai aminte Cum, pe răsfrânta buză a mătcii, dinainte, O spornică mulțime se tencuia-n pereți. Veneau de toată mîna: prostime, târgoveți, Derviși cu fața suptă de veghi, aduși de șale, Pierduți între pufoase și falnice pașale; Iar ochii tuturora călătoreau afund... Căci, răsărind prin ceață și călărind pe fund, La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-vă, tâlhari! Prea mult ne-ați sărăcit, vă spânzurăm, samsari! PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-auzi cânt de ciocârlie Arături cu mărăcini Într-o toamnă timpurie Venetici ne sunt stăpâni Noi trăim în sărăcie Nici Vladimiri, nici Jieni
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
și destul de important este faptul că acum numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
asemeni strămoșilor lor ieșiți din Egiptul robiei și călăuziți spre libertate de profetul Moise și marele preot Aaron. De dimineață, pe străzile cosmopolite ale sfintei cetăți începu vânzoleala obișnuită dar nu atât de intensă ca în celelalte zile. Negustorii și târgoveții greci, egipteni, sau de alte nații își vedeau mai departe de treburile și afacerile lor iar patrulele romane de sub comanda lui Iocentus Maximus, comandantul roman al Ierusalimului împânziseră orașul cu efective sporite, chipurile din cauza marii sărbători, însă în realitate motivul
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
era celebrul Colonel MADANCOVICI. La fel de cunoscută era și soția lui, o amazoană desăvârșită, echipată cu pantaloni culoarea „au lait” și cu cizme din piele maro, care trecea călare pe străzile Bacăului sau pe poligonul de instrucție. Când trecea prin Bacău, târgoveții se uitau mirați, alții priveau cu ochi răi și comentau neprietenos apariția ei, dar dânsa nici nu se sinchisea de bârfele lor și trecea mai departe. De câteva ori am zărit-o și noi pe poligon, când mergeam să culegem
VIZITA REGALA de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350359_a_351688]
-
amazoană desăvârșită, cu sânge din pusta ungară care, de multe ori, echipată cu pantaloni culoarea „au lait” și cu cizme din piele maro, trecea de multe ori călare pe străzile Bacăului sau pe poligonul de instrucție. Când trecea prin Bacău, târgoveții se uitau mirați, alții priveau cu ochi răi și comentau neprietenos apariția ei, dar dânsa nici nu se sinchisea de bârfele lor și trecea mai departe. De câteva ori am zărit-o și noi pe poligon, când mergeam să culegem
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
îți rânjesc certăreți Au marfă grămadă și prețul întotdeauna-i compus Gablonzul lucește calitatea lipsește, dar din țara sfântă-i adus Dacă țara e sfântă și kitsch-u-i sfințit și de preț... De te lași ispitit, din pelerin devii mai curând târgoveț : Iconițe, crucifix, undelemn, lumânări, sfinți nenumărați ; Uite că vine un grup de români... Săriți pelerini, cumpărați! Știe muftiu-n română cu unu, cu cinci și cu zece dolari, Îți vinde tichie, îți pune-n traist-amintiri și, poate, cafari... Pentru prima
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
mici dolofani. Cârciuma avea o terasă lângă drum și peste drum de ea era o fierărie. Mesele de pe la terasa cârciumii erau pline, iar în fața fierăriei erau mai multe care și căruțe, în așteptare pentru a fi reparate sau pentru ca anumiți târgoveți să-și potcovească caii. Aceste imagini îi treziră lui Vasile amintiri din Slobozia Întrebă un băiat care servea clienții de pe terasa cârciumii, dacă mai are mult de mers până la șantierul silozului. Acesta îi răspunse că mai sunt cam 500 m
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
o oferă și i-o așterne la picioare lui Hristos, ca fiind a lui și având dreptul s-o dea cui voiește, întrucât nu e decât o imagine secundară, deformată, de viată - și care-i iluzie, pe care țăranii și târgoveții o văd, o cred cârciumă, dar Don Quijote o știe că e castel - e lumea lui. Operația de curățire nu cere așadar o recreație, ci numai o exorcizare, o dezvrăjire. Dovadă e contactul cu toate capodoperele artei care și ele izbutesc
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
dintotdeauna niște oameni aprigi. În două sau trei rânduri, mulțimea înfuriată, nemulțumită de consilierii Primăriei care nu le îndeplineau cererile, a forțat intrarea, a urcat și i-a aruncat pe geam. Peste câteva sute de ani, în 1968, urmașii acestor târgoveți atacau tancurile rusești cu cocktailuri Molotov. Dacă pleci din Piața Orașului Vechi, la doi pași, în Orașul Nou, dai de Piața Venceslas, lungă, cu o zonă pietonală pe mijloc. Prin diverse ghiduri am găsit-o comparată cu Champs Elysees. Eu
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
de ochii dulci ai hangițelor le cumpărau bunăvoința. Și uite-așa, stătea Ancuța la mângâiat ca mâța la dezmierdat. Da’ și localnicii noștri și-au ostoit poftele lumești la Hanu Ancuței, în drumurile lor săptămânale la Târgu’ de la Tuchilați, deschis târgoveților exact acum 167 de ani, pe moșia logofătului Ștefan Catargiu. Carele sătenilor din Miroslăvești, Ciohorăni și Muncelul de Sus își încrucișau căile, unele la dus altele la-ntors, ici la han. Cei care se-ntorceau intrau să bea adalmașul târguielilor făcute
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
în secolul al XIX -lea și noi am abordat și adâncit această problematică, constatând că Tudor,departe de a fi un izolat, a fost omul epocii sale, intruchipând nădejdea și transformarea pentru reprezentanții principalelor stări și categorii sociale :boierimea, țărănimea, târgoveții. 2 Epoca în care a trăit și s-a format ca om responsabil, militar și dregător, gospodar și negustor, boier și om politic aparține meritocrației-accederea în ierarhia socială, întradevăr prin muncă, înzestrare și merite proprii. Astfel Tudor a avut acces
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
Sandu, chiar dacă în acel moment inima lui era mai mică decât o furnică. În ziua în care se ținea târgul, fără să spună o vorbuliță muierii, tata Sandu scoase porcul pe furiș și se grăbi cu el, amestecându-se printre târgoveți. Îl vându primului cumpărător, fără să se târguiască prea mult, cu gândul la bicicleta ficiorului. Tare îl avea drag pe Emiluț, era lumina ochilor lui. Ar fi vândut bucuros și casa, dacă ar fi fost convins că așa îi putea
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
integritatea fizică, era o condiție sine qua non. Putem aminti, specifică orientului, deci și Țărilor Române, mutilarea vizibilă (tăierea nasului) pentru înlăturarea unui pretendent prea insistent. În procesul de pregătire militară specific evului mediu intrau și alte categorii, țărani sau târgoveți, aleși după capacitățile fizice și atrași desigur de perspectivele vieții de soldat, de cele mai multe ori, mult superioare celorlalte. Ca să nu mai vorbim că opțiunea aducea nu numai o altă platformă socială, dar și, foarte important, semnificative scutiri de biruri (străbunicii
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
limbajul plastic inedit. În Yaffo există destule atracții care să te țină ocupat în timpul zilei și suficient de multe cafenele și baruri pentru a te ține treaz până târziu în noapte. Dar Avi Schwartz își îndreaptă atenția către oamenii locului, târgoveți și pescari, gospodine și muncitori, reprezentativi în scenele de gen. Aparența naturală este combinată cu elemente de stilizare, încât scena, locul, oamenii devin emblematici. Pictura lui Avi Schwartz reflectă cu robustețe experiența de viață, dar și oarecare elemente nostalgice. O
AVI SCHWARTZ: NOSTALGII DE IERI ŞI DE AZI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362696_a_364025]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > TÂRGOVEȚII Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015 Toate Articolele Autorului Aici la Țipați, orășelul dintre dealuri, aflat de vreo cincizeci de kilometri de capitala județului, nu se mai întâmplă mare lucru. Altădată era forfotă mare
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]