355 matches
-
a-și atinge scopurile. Pentru personajul feminin religia este o armă folosită de bărbați în scopul de a le supune pe femei, asistăm la o dihotomie - lumea masculină, reprezentată prin spiritul religios versus lumea feminină, a zânelor, a miraculosului. Întoarcerea târgoveței, prin basmul rostit, în acele timpuri magice poate fi interpretată ca o încercare de a crea o lume ideală sau idilică în care puterea de exprimare a femeilor și independența lor pot coexista, nemaifiind supuse opresiunii masculine, reprezentate simbolic de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acestora. Erau mult mai delicate din punct de vedere emoțional, dar mai puțin capabile intelectual decât bărbații. Ele devin un fel de „arbitre ale dragostei și ale curtoaziei”, determinându-i pe bărbați să progreseze pentru a le cuceri.430 Basmul târgoveței nu înfățișează o poveste de dragoste obișnuită: lipsesc aventurile cavalerești sau militare, apare un personaj feminin cu un rol decisiv, care deține tainele cunoașterii. Bătrâna oferă acele informații în legătură cu ritualul iubirii și necesitatea unei moralități care vor duce la schimbarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o literatură „profeministă” 434 . Așadar alegerea pe care o face Alison nu este întâmplătoare, ci dimpotrivă, strategică, combătând părerile misogine medievale, ale lui Teofrast sau Ieronim spre exemplu, cu un gen care elogiază suveranitaea femeii în plan emoțional. Sensul povestirii târgoveței este unul didactic, moralizator: violul a transformat-o pe tânără într-o bătrână, a urâțit-o, a pervertit-o, inocența a fost pierdută, însă va fi în final recâștigată, atunci când femeia va fi stimată, acceptată și prețuită, ceea ce duce la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și încă și nurlie”436, într-o soție supusă și fidelă: „Ea n-a ieșit din voia lui nicicând,/ Mereu în placul soțului făcând.”437 Bătrâna optează, în cele din urmă, pentru acea frumusețe tăcută, a obedienței voite.438 Istorisirea târgoveței nu reușește să își apere cauza deoarece întâlnim și alte ambiguități, argumentele aduse sunt parțiale, uneori lipsite de logică. De exemplu, perdaful conjugal îl îndeamnă pe cavaler să lase de o parte atracțiile materiale sau aspirațiile de ascensiune socială și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
găsește perechea potrivită, în postura bătrânei metamorfozate, și bunăstarea. Bătrâna respinge ierarhia socială și aristocrația bazată doar pe legăturile de sânge în același discurs, cu toate acestea se adresează reverențios reginei pentru a i-l încredința pe cavaler.439 Percepția târgoveței din Bath asupra suveranității dovedește din nou aceeași neconcordanță: uneori dominarea însemna pentru ea câștigul economic, cu toate acestea de la al patrulea soț 433 Ibidem, p. 22. 434 Ibidem. 435 Britton J. Harwood, art. cit., p. 272. 436 G. Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu mai au nicio autoritate, personajele feminine le-au luat locul, le-au preluat suveranitatea.445 Dorința femeilor de a deține puterea este, de fapt, așa cum încearcă să reliefeze istorisirea, dorința de a fi iubite, autoritatea acordată femeilor devenind dezideratul târgoveței cel mai eretic, dar îl mărturisește a fi general. 446 Târgoveața se consideră o voce a femeilor din lumea ei, întruchipează o imagine a revoltei. Personajul feminin chaucerian are o vitalitate de necontestat, impresionează mai ales prin umorul genial 440
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le-au preluat suveranitatea.445 Dorința femeilor de a deține puterea este, de fapt, așa cum încearcă să reliefeze istorisirea, dorința de a fi iubite, autoritatea acordată femeilor devenind dezideratul târgoveței cel mai eretic, dar îl mărturisește a fi general. 446 Târgoveața se consideră o voce a femeilor din lumea ei, întruchipează o imagine a revoltei. Personajul feminin chaucerian are o vitalitate de necontestat, impresionează mai ales prin umorul genial 440 Ibidem. 441 G. Chaucer, op. cit., p. 285. 442 David S. Reed
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și din basmul pe care îl istorisește, constă în faptul că nu poate să demonstreze necesitatea imperioasă a autorității feminine în căsnicie. Personajele ei nu sunt întru-totul credibile, regina, bătrâna, cavalerul pot fi, de fapt, așa cum am subliniat, personificări ale târgoveței.454 Nevasta din Bath nu are simțul discreției, al intimității, nici pe cel al decenței, face din viața ei un spectacol public, simte nevoia de a se confesa, de a se mărturisi lumii întregi, de a face din existența ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a se mărturisi lumii întregi, de a face din existența ei o carte deschisă pentru toți cei interesați. Flecară și impulsivă, câștigă simpatia auditoriului prin sinceritatea cu care își face cunoscute nu doar crezurile, ci și defectele. Dezvăluind secretele soților, târgoveața crede că femeile devin mai puternice și mai unite. „Toate acelea care au secrete în comun constituie o comunitate a puterii”455, făcând din bărbați niște ființe ridicole, insignifiante. Personajul feminin amenință puterea și dominația masculină prin divulgarea intimităților. Din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și mai unite. „Toate acelea care au secrete în comun constituie o comunitate a puterii”455, făcând din bărbați niște ființe ridicole, insignifiante. Personajul feminin amenință puterea și dominația masculină prin divulgarea intimităților. Din nou cuvântul devine o veritabilă armă. Târgoveața reprezintă un stereotip, acela al femeii colportoare, incapabilă să păstreze o taină, să fie discretă, să reprezinte un partener de încredere. Este mândră să-și relateze indiscrețiile ce au dat savoare vieții domestice, alături de cei cinci soți, se confesează tuturor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
456. Nu își aplică nici o cenzură personală, dimpotrivă, pare a-și cultiva cu dezinvoltură această pasiune a denudării oricărui secret. Aceste slăbiciuni, afișate direct, îi slăbesc autoritatea în a apăra femeile în fața concepției misogine, ce le evidenția defectele frecvent. Prologul târgoveței devine un exemplu al imposibilității femeii de a fi concisă, de a se limita strict la un subiect anume, subliniază o anumită labilitate afectivă, dar și intelectuală, dar rămâne „un manual”, „un ghid” ce ne conduce prin fascinanta mentalitate feminină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un manual”, „un ghid” ce ne conduce prin fascinanta mentalitate feminină. 457 Prin vocea pe care o dobândește, personajul feminin se eliberează de cutumele vetuste și își câștigă un loc propriu, un spațiu unic, personal, în societate și în familie. Târgoveața concurează în discurs și predică, în 453 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 454 Ibidem. 455 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 109. 456 Elaine Treharne, op. cit., pp. 101-102. 457 Ibidem. 127 interpretarea Sfintei Scripturi, cu învățații (de exempu, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru că își arogă dreptul de a face exegeză biblică, ceea ce unei femei îi era cu desăvârșire interzis. Chiar și râsul sau glumele ei sunt distructive, subversive la adresa autorității masculine a vremii. „Criticii literari au oscilat între doi poli în ceea ce privește Prologul târgoveței, fie percepând personajul ca pe o personificare a carnalului și a respingerii stereotipurilor misogine, fie admirându-i energia și acea joie de vivre.” 459 Totuși basmul tărgoveței este surprinzător: tânăra violată nu este chemată la curte să își apere cauza
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru că le conferă o putere subversivă față de un sistem patriarhal vetust.461 Discursul nevestei din Bath ne permite să identificăm o încercare a personajului feminin de a se autodefini, de a depăși barierele impuse constrângător de limbaj sau de societate. Târgoveața este o autoritate în domeniul ei, poate fi comparată cu personaje istorice cum ar fi Christine de Pisan sau Simone de Beauvoir. „Deși reprezintă un personaj literar, deseori este abordată în critica literară într-un context istoric sau sociologic real
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Christine de Pisan sau Simone de Beauvoir. „Deși reprezintă un personaj literar, deseori este abordată în critica literară într-un context istoric sau sociologic real, ca un fel de dovadă a empatiei certe a lui Chaucer față de femeile timpului său, târgoveața demitizează imaginea idilizată a femeii din literatura medievală și se metamorfozeză într-o purtătoare de cuvânt a acestora.”462 „Portretul târgoveței din Bath ni-l relevă pe Chaucer drept un autor lipsit de prejudecăți și înțelegător față de condiția femeii, dezbătută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
istoric sau sociologic real, ca un fel de dovadă a empatiei certe a lui Chaucer față de femeile timpului său, târgoveața demitizează imaginea idilizată a femeii din literatura medievală și se metamorfozeză într-o purtătoare de cuvânt a acestora.”462 „Portretul târgoveței din Bath ni-l relevă pe Chaucer drept un autor lipsit de prejudecăți și înțelegător față de condiția femeii, dezbătută în problematica, ineviatbilă din epoca sa, a ierarhiei genurilor.”463 Lipsa unei închideri în prezentarea vieții și a personalității târgoveței este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Portretul târgoveței din Bath ni-l relevă pe Chaucer drept un autor lipsit de prejudecăți și înțelegător față de condiția femeii, dezbătută în problematica, ineviatbilă din epoca sa, a ierarhiei genurilor.”463 Lipsa unei închideri în prezentarea vieții și a personalității târgoveței este un aspect al feminismului lui Chaucer. El face efortul și reușește cu succes să se 458 Priscilla Martin, op. cit., p. 219. 459 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 106. (trad. n.) 460 Ibidem. 461 Elaine Tuttle Hansen, art. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trad. n.) 463 S. H. Rigby, op. cit., p. 136. 128 transpună în mintea unui personaj feminin, să vorbească din punctul ei de vedere și cu vocea ei. Remarcabil este faptul că a reușit să surprindă inefabilul feminin, incertitudinile și instabilitatea târgoveței, i-a păstrat, până la sfârșit, un anumit mister, care o face și mai atrăgătoare, i-a respectat independența și intimitatea.464 Există o asemănare între condiția poetului și cea a femeilor în societate, pe care Chaucer o intuiește, de aici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeia se află, din punct de vedere social, pe poziții subordonate autorității politice, marginalizante, nesigure, inferioare. Sunt nevoiți să afirme lucruri care să distrugă această dominare, chiar dacă uneori nu sunt întru-totul adevărate, dând dovadă de o fantezie remarcabilă. Sfârșitul basmului târgoveței seamănă cu Retractarea finală a lui Chaucer, impun niște adevăruri în care nu suntem convinși că cei doi cred cu adevărat.465 Femeile sunt reduse, în cele din urmă, la tăcere.466 Târgoveața din Bath a fost percepută diferit de către
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dovadă de o fantezie remarcabilă. Sfârșitul basmului târgoveței seamănă cu Retractarea finală a lui Chaucer, impun niște adevăruri în care nu suntem convinși că cei doi cred cu adevărat.465 Femeile sunt reduse, în cele din urmă, la tăcere.466 Târgoveața din Bath a fost percepută diferit de către critica literară, de la tonul laudativ, până la cel mai ironic, poate și din cauza personalității duale a personajului feminin, pe care am subliniat-o anterior. „În cei mai obișnuiți termeni, este absurdă și grotescă”467
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de orice inhibiție în discuția pe care o propune în legătură cu relațiile avute cu cei cinci soți, și totuși atât de inventivă, plină de fantezie și delicată în basmul pe care îl rostește.”468 Bernard F. Huppé apreciază că, în Prologul târgoveței, Chaucer a creat un monolog subtil și dramatic, care ne înfățișează o femeie credibilă, ce a depășit barierele timpului. Comicul acestui autoportret are un patos al său, deoarece cititorul percepe, ceea ce personajul nu reușește, și anume că puterea argumentației ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a copiilor, stareța preferă armonia cântecului liturgic în defavoarea pătrunderii adevărului religios pe care acesta îl conține. Are un fel de gingășie ce amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în compania în care se află, pe când primul atribut ce i se conferă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în compania în care se află, pe când primul atribut ce i se conferă stareței este acela al timidității, al discreției, al liniștii. Este cel mai semnificativ contrast între aceste două personaje
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu vorbește niciodată în acele pauze care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă vădit autobiografică, 488 Ibidem. (trad. n.) 489 Ibidem. (trad. n.) 490 Carolyn P. Collette, art. cit., pp. 149 150. 491 Ibidem, pp. 141-142. 132 iar tehnica ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]