469 matches
-
lat. caseus + suf. - in. CĂIUȚI, pârâu și sat, situate în zona Trotușului mijlociu, la 14 km. de Onești. Localitatea numără peste 6000 de locuitori. În documentele vremii, acest toponim apare și cu formele: Căiuțul, Căiuțul Mic, Târgul Căiuțului, Târgul Căiuțul, Târgușorul Căiuți, Căiuțiul, Căiuțul-Târgușor, Căiuții-Sat, Căiuții-Târg. În 1774, existau 37 de case, în 1816 trăiau aici 350 de locuitori, iar la recensământul din 1977 erau înregistrați 1592 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Astăzi, comuna Căiuți se compune
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în secolele al XVIII-lea și al XIX lea, ultima mențiune fiind din 1921. Dată fiind varietatea actelor oficiale și limba în care au fost redactate, înțelegem lesne varietatea și bogăția numelor topice cu care este denominată localitatea: Satul Moinești, Târgușorul Moinești, Târgul Moinești, Moenești, Târgul Moineștii, Moinescht (1774, germană), Moinest (germană), Moinestu, Moinesty, Moynescht și Markt Moinesty (germană). Dacă în 1774 satul număra doar 75 de locuitori, recensământul din 2002 a înregistrat un număr de 24.210. Biserica “Sfântul Ioan
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Adjud, la 6 km. de Târgu Ocna și la 7 km. de Onești, în Depresiunea Cașin. Încă din secolul al XV-lea sunt menționate în actele cancelariei moldovenești râul și târgul, cu formele Totruș, Trotuș, Trotușul, Tàthros, Tatros, ( opido ), Tatrus, Târgușorul Trotușul, Tutrușul, Totrușul, Trotușiul, Târgul Trotușul (1778). Destul de numeroase sunt formele toponimului în limbi străine, datorită importanței economice a târgului ca punct vamal și loc de trecere, precum următoarele: Tataros, Tatroș (maghiară), Tattros, Tatrosch, Tatrusch, Tretusch, Tratrusch (germană), Tataross, Tataruss
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
deosebit de important în privința procesului de expansiune a suprafeței intravilane a orașului - aceasta ajungând să măsoare aproximativ 500 hectare. Pe de o parte, începând cu data de 1 ianuarie 1930, orașului i-au fost încorporate oficial satele Letea-Veche, Șerbănești, Gherăești, precum și târgușorul Podul de Fier. Pe de altă parte, începând cu vara anului 1930, odată cu înființarea cartierelor „Ștefan cel Mare” (2,5 hectare) și „Negel” (3 hectare), dar și al parcului municipal „Bistrița” (parcul Gherăești), orașul își consolidează tendința de expansiune spre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea citadină moldovenească. Pe de o parte, așa cum afirmă economistul Avram Rosen, „de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până în anii ’50 ai secolului al XIX-lea, evreii au întemeiat 82 de târguri și târgușoare, cum ar fi Târgu Frumos, Fălticeni, Podul Iloaiei, Pașcani, Moinești, Negrești, Ivești, Podul Turcului” și, pe de altă parte, locuitorii evrei au populat nucleele urbane deja existente, dinamizând capacitățile economice ale acestora în toate sectoarele importante - meșteșuguri, comerț, industrie. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
jura pe Cartea Sfântă creștină, Biblia), după cum s-a evidențiat negru pe alb în procesul verbal. Dar, iată declarația negustorului: „...sâmbătă la 10 martie a.c. (1907, n.a.) văzând că o mulțime de oameni vin dinspre Gârceni și alte localități spre târgușor (Pungești, n.a.), am spus aceasta Primarului și Domnul mi’a zis că să nu mă îngrijesc că n’are să fie nimic. În acest timp sosind Armata, s’a trimis câțiva soldați la bariera către Gârceni (subl.ns.) să lămurească lumea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să fi avut o anumită doză de subiectivism, cu toate că omul fusese martor și la moartea unui protestatar ucis de către armată. Dar, iată ce văzuse Barzu, relativ la revolta țăranilor locului: „În ziua de 10 martie a.c., de dimineață, au venit în târgușorul Pungești vreo 200 de țigani din satul Racova și au început să devasteze prăvăliile, dar cu ajutorul câtorva soldați i-am gonit din târgușor. Printre acești țigani am cunoscut pe V. Ciulin care era în capul lor și pe Marcache Ciulin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
văzuse Barzu, relativ la revolta țăranilor locului: „În ziua de 10 martie a.c., de dimineață, au venit în târgușorul Pungești vreo 200 de țigani din satul Racova și au început să devasteze prăvăliile, dar cu ajutorul câtorva soldați i-am gonit din târgușor. Printre acești țigani am cunoscut pe V. Ciulin care era în capul lor și pe Marcache Ciulin - care a murit (subl.ns.)”. Din păcate, martorul nu a mai oferit și alte amănunte asupra morții țiganului instigator, însă tăcerea lui poate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
subl.ns.)”. Din păcate, martorul nu a mai oferit și alte amănunte asupra morții țiganului instigator, însă tăcerea lui poate fi lesne înțeleasă. Dar, iată ce s-a întâmplat mai departe: „După ce am gonit țiganii, au început să năvălească în târgușor românii (subl.ns.) de prin toate satele vecine care uninduse cu țiganii (ciudată alianță!, n.a.) au început din nou a devasta orașul spărgând și jefuind mai toate prăvăliile evreiești (subl.ns.), fiind toți înarmați cu ciomege, topoare și securi”. Printre
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
împotriva regelui Carol I care era, după cum se știe, de obârșie germană. Trecând peste cele scrise de către profesorul Caragea, ne vom concentra, în continuare, atenția asupra celor petrecute mai aproape de zona noastră de interes și anume în Pungești și Negrești, târgușoare ce erau la acea vreme reședințele plășilor cu același nume. Reiterăm faptul că documentele referitoare la răzmerița din 1907 le-am găsit în arhivele vasluiene, mai precis în fondurile: Tribunalul județului Vaslui și Prefectura județului Vaslui. b. „La curtea de la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la data de 5 aprilie 1907. Iată ce auzise acest muncitor de la alții: „Vineri în ziua de 40 de sfinți (9 martie a.c.) spre seară, D. Caleap venind de la Roman mi-a spus că s’a stricat (distrus, devastat, n.a.) târgușorul Băcești și că vin vreo 300 de studienți (subl.ns.) ca să strice a doua zi și târgușorul Pungești. A doua zi, sâmbătă, m am dus și eu la Pungești să văd ce sunt acei studienți și ce fac și când
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
40 de sfinți (9 martie a.c.) spre seară, D. Caleap venind de la Roman mi-a spus că s’a stricat (distrus, devastat, n.a.) târgușorul Băcești și că vin vreo 300 de studienți (subl.ns.) ca să strice a doua zi și târgușorul Pungești. A doua zi, sâmbătă, m am dus și eu la Pungești să văd ce sunt acei studienți și ce fac și când am ajuns la barieră, am văzut ulița plină de țigani și oameni necunoscuți și o mulțime de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai rămăsese nestricate și azvârleau marfa pe uliță”. c. „La Băcești se sfarmă târgul și se omoară evreii” Neculai Savin, 45 de ani, din Gârceni, venea cu o altă relatare a evenimentelor petrecute în acele zile, de data asta în târgușorul Băcești, spre care plecase în ziua de 10 martie cu anumite interese personale. Iată ce declarase anchetatorilor vasluieni: „N’am nici o știință despre stricarea și jefuirea târgușorului Pungești căci în ziua când s’au întâmplat aceste fapte eu n’am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o altă relatare a evenimentelor petrecute în acele zile, de data asta în târgușorul Băcești, spre care plecase în ziua de 10 martie cu anumite interese personale. Iată ce declarase anchetatorilor vasluieni: „N’am nici o știință despre stricarea și jefuirea târgușorului Pungești căci în ziua când s’au întâmplat aceste fapte eu n’am eșit din casă”. Acest cetățean prudent a „eșit”, totuși, din casă, dar a doua zi, potrivit celor declarate, însă pentru a se duce într-o localitate învecinată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
eșit din casă”. Acest cetățean prudent a „eșit”, totuși, din casă, dar a doua zi, potrivit celor declarate, însă pentru a se duce într-o localitate învecinată: „...am plecat la Băcești unde aveam un proces și când am ajuns aproape de târgușor am auzit niște țipete și pocnete în târgușor, iar niște țigani care fugeau din târgușor văzându-mă mi-au spus să nu mai intru în târgușor, că acolo se sfarmă târgul, se ucid evreii și că a venit armata (subl
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
totuși, din casă, dar a doua zi, potrivit celor declarate, însă pentru a se duce într-o localitate învecinată: „...am plecat la Băcești unde aveam un proces și când am ajuns aproape de târgușor am auzit niște țipete și pocnete în târgușor, iar niște țigani care fugeau din târgușor văzându-mă mi-au spus să nu mai intru în târgușor, că acolo se sfarmă târgul, se ucid evreii și că a venit armata (subl.ns.). Eu auzind acestea m-am întors înapoi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
potrivit celor declarate, însă pentru a se duce într-o localitate învecinată: „...am plecat la Băcești unde aveam un proces și când am ajuns aproape de târgușor am auzit niște țipete și pocnete în târgușor, iar niște țigani care fugeau din târgușor văzându-mă mi-au spus să nu mai intru în târgușor, că acolo se sfarmă târgul, se ucid evreii și că a venit armata (subl.ns.). Eu auzind acestea m-am întors înapoi și cam la jumătatea drumului am întâlnit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
învecinată: „...am plecat la Băcești unde aveam un proces și când am ajuns aproape de târgușor am auzit niște țipete și pocnete în târgușor, iar niște țigani care fugeau din târgușor văzându-mă mi-au spus să nu mai intru în târgușor, că acolo se sfarmă târgul, se ucid evreii și că a venit armata (subl.ns.). Eu auzind acestea m-am întors înapoi și cam la jumătatea drumului am întâlnit pe V. Enacache Tofan (...)”. Acest nume a apărut și va apare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Nici țiganul din satul Racova, Procurache Bălăceanu, nu a putut oferi niscaiva informații prețioase anchetatorilor acesta declarând, pur și simplu, că „...am venit la Pungești la moară și nu am avut timp să văd cum se strică și de jefuiește târgușorul, fiindu-mi și frică”. Totuși, potrivit declarațiilor unor martori, la distrugerea Pungeștilor au participat și câteva sute de țigani din satul Racova însă, în cazul acestor minoritari, aflarea adevărului și eventual a unor nume erau obiective greu de îndeplinit. Participarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Costică N. Florea zis Crețu, muncitor însurat de 36 de ani din Pungești, care a declarat în scris următoarele: „În ziua de Sf. Toader (10 Martie) văzând că o mulțime de țigani și de români (subl.ns.) au năvălit în târgușor și s’au apucat de stricat și prădat dughenile, eu cu jandarmii am dat ajutor la gonirea țiganilor (subl.ns.) și la strângerea lucrurilor furate de dânșii. Printre cei ce stricau și jefuiau dughenile am cunoscut numai pe Gh. Onofrei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vătăjelul Șt. Maxim zis și Profira Lache a venit la mine și mi-a spus că seara aflându-se în crâșma lui V. Enacache Tofan l’a auzit pe acesta spunând oamenilor ce erau adunați acolo că s’a stricat târgușorul Băcești și că pe Racova sunt niște studienți care au să vie să strice Pungeștii și îndemnă pe oameni să se ducă la Pungești (subl.ns.) și tot acest vătăjel mi’a mai spus că a văzut cete de oameni
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
inclusiv cu cereale) unde țăranii puteau fi ușor păcăliți, dar și o parte importantă din servicii ca: stoleria, binalele, geamgeria, și altele. Nu trebuie uitate nici numeroasele cârciumi care împânzeau ca o adevărată pecingine localitățile mai răsărite numite în epocă „târgușoare” (Negrești, Codăiești, Pungești, Ivănești, Vutcani, Băcești, ș.a., care erau reședințe de plăși), precum și orașele-reședință de județ. Pe parcursul acestui mic studiu vom afla la ce samavolnicii și șiretlicuri se dedau crâșmarii evrei atunci când era vorba de deschiderea unor conturi de băutură
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
declarat relativ la cele văzute și auzite în satul Trohan, comuna Gârceni: „... sâmbătă la 10 martie a.c. venind din Lipova la Trohani, cam pe după amiază, am întâlnit o ceată de țigani cari veneau dinspre Pungești (...)”. După ce i-au spus preotului că târgușorul „...a fost stricat și jefuit”, doi dintre participanți, Ion Trifan și Gheorghe Zlat au arătat cu degetul spre Alecu Cucoranu, consătean din Racova care i-a îndemnat la răzmeriță. Cetățeanul Vasile Roman, de 28 de ani din Cursești nu a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
datorită faptului că „... geandarmul Melian m’a alungat acasă”, prin urmare habar nu avea cine a prădat Pungeștii. Foarte interesantă și tragică este relatarea curseșteanului Neculai Popescu, însurat, de 35 de ani, care a participat la asedierea curții boierești din târgușorul Pungești. Iată ce a declarat, printre altele, acest martor: „...când am ajuns (la Pungești, n.a.) am găsit târgușorul stricat și o mulțime de oameni năzuind să se ducă la curtea boerească, dar nu s’au mai dus că soldații ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Foarte interesantă și tragică este relatarea curseșteanului Neculai Popescu, însurat, de 35 de ani, care a participat la asedierea curții boierești din târgușorul Pungești. Iată ce a declarat, printre altele, acest martor: „...când am ajuns (la Pungești, n.a.) am găsit târgușorul stricat și o mulțime de oameni năzuind să se ducă la curtea boerească, dar nu s’au mai dus că soldații ce erau acolo au tras focuri și au căzut câțiva răniți și morți (subl.ns.) și eu văzând aceasta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]