257 matches
-
te rog să oprești! Cum măsori dumneata? Nu vezi unde cade târla? --Vericule, pe harta mea nu este nicio târlă. Și măsurătoarea a fost corectă. Chiar tu ai dat cu compasul. Este? --Este! Adică...nu! Hotarul cade chiar pe mijlocul târlei. Vă rog, domnu Pascu! Scoateți târla de pe locul meu! --Cu ce, verișcane? Cu macaraua, cu buldozerul? Eu aici măsor după hartă. Parcela are două sute metri lungime și douăjdoi virgulă cinci, lățime. Face patru mii cinci sute de metri pătrați? Face
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
dumneata? Nu vezi unde cade târla? --Vericule, pe harta mea nu este nicio târlă. Și măsurătoarea a fost corectă. Chiar tu ai dat cu compasul. Este? --Este! Adică...nu! Hotarul cade chiar pe mijlocul târlei. Vă rog, domnu Pascu! Scoateți târla de pe locul meu! --Cu ce, verișcane? Cu macaraua, cu buldozerul? Eu aici măsor după hartă. Parcela are două sute metri lungime și douăjdoi virgulă cinci, lățime. Face patru mii cinci sute de metri pătrați? Face! Așa că...bate țărușii de hotar, cât
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
ne înțelegem! --Ce să ne înțelegem, bă? --În loc de două sute de metri la lungime, zicem că are numai o sută și dublăm lățimea. Vecinul din acte rămâne același, n-are cum să apară vreo reclamație. Scap și eu de târlă. --Bă, vericule, tu atentezi la corectitudinea mea de funcționar. Hai, îți mai dau de la mine cincizeci de centimetri la lățime, că m-ai cinstit, dar... atât. Toate parcelele din tarla trebuie să aibă aceiași lungime, așa cum sunt prevăzute pe hartă
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
s-o întindeți pe lățime, că doar nu se vede din avion. --Te-nșeli amarnic, vericule! Se vede din satelit. Habar nu ai că suntem verificați cu satelitul. Rămâne așa cum am stabilit. Hai, bate țărușii! --Și eu ce să fac cu târla de pe loc? --Ce vrei, nu-i problema mea. După ce a întocmit procesul verbal și i l-a înmânat, Mărășteanu a murmurat: --Domnu Pascu, chiar mă lăsați cu târla aia? --Mă, ți-am dat lotul pe tavă? Ți l-am dat
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
așa cum am stabilit. Hai, bate țărușii! --Și eu ce să fac cu târla de pe loc? --Ce vrei, nu-i problema mea. După ce a întocmit procesul verbal și i l-a înmânat, Mărășteanu a murmurat: --Domnu Pascu, chiar mă lăsați cu târla aia? --Mă, ți-am dat lotul pe tavă? Ți l-am dat! Eu mi-am terminat misiunea. Salut! Și Pascu Vârtosu a plecat, lăsându-l pe Mărășteanu privind lung la târla de pe locul său. Se duse până acolo și văzu
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
Mărășteanu a murmurat: --Domnu Pascu, chiar mă lăsați cu târla aia? --Mă, ți-am dat lotul pe tavă? Ți l-am dat! Eu mi-am terminat misiunea. Salut! Și Pascu Vârtosu a plecat, lăsându-l pe Mărășteanu privind lung la târla de pe locul său. Se duse până acolo și văzu ușa încuiată. Privi în zare, unde desluși o pată alburie. Își zise că, poate era conturul unei turme,cu siluetele mișcătoare ale oilor, ca niște scântei ce-i provocau arsuri pe
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
se resemnă. Fluieră a pagubă și trase o înjurătură: --Asta e! Mama ei de viață! De ce să fie simplă, când poate fi încâlcită cu atâtea probleme? Ca să am eu ce rezolva. Și continuă să bată țărușii de hotar până-n țarcul târlei, încorsetându-l cu țăruși de ambele părți. Apoi, uni toți țărușii cu trei fire de sârmă ghimpată. Hotarul ghimpat părea că încorsetează târla intrusă pe „proprietatea” lui. -va urma- Referință Bibliografică: S.R.L. AMARU-7 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
cu atâtea probleme? Ca să am eu ce rezolva. Și continuă să bată țărușii de hotar până-n țarcul târlei, încorsetându-l cu țăruși de ambele părți. Apoi, uni toți țărușii cu trei fire de sârmă ghimpată. Hotarul ghimpat părea că încorsetează târla intrusă pe „proprietatea” lui. -va urma- Referință Bibliografică: S.R.L. AMARU-7 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1618, Anul V, 06 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
copil, iubeam ritualul stropirii cu “aiasmă”. Bunicul ținea căldărușa cu “aiasmă”, iar eu, cu mănunchiul de busuioc legat cu fir roșu, stropeam peste tot. Cel mai mult îmi plăcea să stropesc văcuța care ne dădea lapte, dar și oile din târlă. Uneori, în târlă era și câte un mieluț cu care mă jucam. El avea la gât un ciucure roșu ca să nu fie deochiat, și o acioaie. În timp ce ne jucam, mieluțul behăia fericit, iar mama-oaie venea în preajma noastră. Când vedea că
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
stropirii cu “aiasmă”. Bunicul ținea căldărușa cu “aiasmă”, iar eu, cu mănunchiul de busuioc legat cu fir roșu, stropeam peste tot. Cel mai mult îmi plăcea să stropesc văcuța care ne dădea lapte, dar și oile din târlă. Uneori, în târlă era și câte un mieluț cu care mă jucam. El avea la gât un ciucure roșu ca să nu fie deochiat, și o acioaie. În timp ce ne jucam, mieluțul behăia fericit, iar mama-oaie venea în preajma noastră. Când vedea că puiul ei se
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
și troienind-o. În dimineața următoare, cu greu Gheorghe a răzbit afară pe ușă, căci zăpada adusă de vânt blocase intrarea și gerul înghețase totul. Odată ieșit a trebuit să înceapă ași croi pârtie printre troiene ca să poată răzbi până în târla caprelor și la porci. Deși foarte ger, vântrul continua să sufle și ningea spulberat . Nămeții erau până la ferestre și dacă mai continua astfel existau toate șansele să rămână izolați până timpul se mai îndrepta. Urâtă treabă și în astfel de
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
sat. Sunt periculoși și din păcate nu pot fi stârpiți cu una, cu două fără permis de ai vâna. Sunt animale ocrotite de lege deși s-au înmulțit cam prea mult prin pădurile noastre și acum iarna fac prăpăd prin târlele ciobanilor și au dat iama și prin curțile sătenilor în ultima vreme. Oamenii sunt speriați și nemulțumiți din cauza asta, dar mahărilor ăia care fac legile nu le pasă de ei. Zise el privind prin binoclul ce-l avea cu sine
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
muntelui de dincolo de pârâu. Ardea cu flăcări, cu mult fum, o claie de fân. Îl strigă pe bunicul, să vină să vadă necazul. Veni bunicul. Văzu cum trăsnetul aprinsese o claie de fân la Cuțul, omul din sat care avea târlă sus, pe dealul Checera. - Bunicule, nu se poate stinge focul de la claie? îl întrebă Ionuț, speriat de focul de pe celălalt munte. - Puiul meu, chiar dacă ar sări oamenii să stingă focul, fânul din claie nu mai este bun de mâncat pentru
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
decorativ. Toate personajele din roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe primar, și pe preceptor, pe toți de la lingură, de la șervetul cu care se stergea, la lampă, la feștilă, lumânare, târlă, copii, bunici și străbunici. “Pe Dumnezei Cocoșilă îl cobora jos în sat și îl înjura cu o anumită filozofie...” Înjurau de mamă, de rai, de tot ce era pe pământ... De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă erau elemente
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Dar când a privit în depărtare și a văzut cum strălucea în soare coasa lui Mărășteanu, iar după el, mulțimea agitată, a simțit un fior rece pe șira spinării. Nu și-a închipuit că amărășteanul va îndrăzni să vină la târla lui cu tot satul. A murmurat ca pentru el: și satul a înnebunit? Ăștia care...îmi mănâncă din palmă? Las’ că-i ușui eu! Însă,Tache, chițăia ca un șoricel în gura pisicii: --Nu mă lăsa, dom’ inginer! Apără-mă
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
să fie amorsate. Permanent societatea civilă va trebui să reacționeze prompt. În stradă.Tocmai ce-a fost nevoie ca mii de ciobani autentici să ia cu asalt „Stâna de gradul 0” pentru a da un semnal clar lupilor-vânători din interiorul târlei, viitorii pensionari de lux ai unei Românii sărăcite tocmai de ei! Curat, Kafka! Lelea Safta îmi amintește regula de trei simple: „Dacă la 1.000 de oi trebuie trei câini, câți jandarmi trebuie la 600 de parlamentari? R: 1,8
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
Tot cu stele mărunțele, Printre ele mai mărele. Luce luna cu lumina Și soarele cu căldura (9, p. 13). în continuarea colindei, fiecare rază a „soarelui cu șase raze” luminează, încălzește, fertilizează, dă viață câte unui colț al întregii naturi : „târlele mieilor”, „strungile oilor”, „podgorii cu vii”, „grâne aurii”, „livezi verzi” și, în final, întreaga gospodărie a „gazdelor” cărora li se colindă (9, pp. 13-14). Scenariul vedic al înfruntării dintre Indra și V«tra este similar cu cel al înfruntării dintre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a ei; întreaga câmpie „curge spre un asfințit necunoscut”. În volumul Stâlpi (1974) se întâlnesc versuri pe ritmuri populare mai jucăușe, nici ele debordând de optimism. Altele, în stil pillatian, sunt mai degrabă niște parodii: „Ieșiți și din metrouri, și târlă și din iurtă / În iarba cea mai verde ne tăvălim acum / Și-aflăm în timp ce râdem ca-n alte ere cum / mesajele din cosmos ne gâdilă pe burtă.” Tipică din nou pentru „câmpia eternă” este însă evoluția, ascensiunea cârtiței pe sub pământ
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
personalități politice îndeosebi), note, știri, informații. Literatura este aproape în exclusivitate în aromână. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu, Vasile Muși, George Murnu, R.M. Nicolau, Petre Florescu, Gabriel Drăgan, Nicolae Dobre. Lui Tudor Arghezi i se tipărește o proză poetică intitulată Târla. Se publică un scurt fragment, transpus în aromână, din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, precum și două texte (sub titlul Orientale) de I.L. Caragiale. În sumar mai intră studii și articole de Dimitrie Gusti, Ion Goskin (Despre literatura macedoromână), Gr.
MACEDONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
Baciul mocnea lângă jar în timp ce băiețandrii dormeau între câini la oi. Un clopot s-auzea stâns iar câte-un cățelandru urla subțire către lună. Atunci, din abur se isca umbra celui vechi, moșul ce căuta mioarele, olicăind după mirosul de la târlă. Oile se opreau din rumegat ; tremurând, câinii rămâneau cu boturile pe labe. Toate simțeau umbra iar baciul, cu ochii în jar și știind că trece stăpânul, nu cuteza să întoarcă fața. După ce umbra se mistuia în râpi, oile se mișcau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să facă pozna asta. Alții au dar să nu le facă rău dihăniile. Asta am văzut-o eu cu ochii mei când eram băietănaș. Umblam cu oile în zăvoi, pe malul apei, ș-aveam acolo între trei răchiți colibă și târlă unde aduceam oile la amiază. Acu, se abate într-o zi un flăcău străin și cere o cană cu zer că-i era sete. Pe vremea aceea la târlă aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe malul apei, ș-aveam acolo între trei răchiți colibă și târlă unde aduceam oile la amiază. Acu, se abate într-o zi un flăcău străin și cere o cană cu zer că-i era sete. Pe vremea aceea la târlă aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era de fioros, că mămăliga i-o dam în colțul furcii iar zerul i-l turnam din cel’lalt capăt de uluc. Când a văzut cum îi dam cînelui tain
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
iar zerul i-l turnam din cel’lalt capăt de uluc. Când a văzut cum îi dam cînelui tain, flăcăul s-a mirat ș-a pus rămășag cu mine că ia cânele de lanț și cu el de lanț ocolește târla de trei ori. Nu credeam așa minune și, în prostie, m-am prins rămășag. Și numai ce văd, măi oamenilor, cum dezleagă flăcăul cânele și se învârte de trei ori în jurul târlei. Iar cânele parcă era fărmăcat, n-a zis
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de lanț și cu el de lanț ocolește târla de trei ori. Nu credeam așa minune și, în prostie, m-am prins rămășag. Și numai ce văd, măi oamenilor, cum dezleagă flăcăul cânele și se învârte de trei ori în jurul târlei. Iar cânele parcă era fărmăcat, n-a zis mâlc, ba încă scheuna când a plecat flăcăul. - Ptiu ! Cruce de aur ! Se vede c-avea daravelă cu Nichipercea. La noi în sat trăia baba Maraftoaia, scurtă, groasă, cu tulpanul peste gură
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Peștera, localitate înființată de familii venite din județele Buzău, Brăila și Ialomița. Acestea s-au așezat în Dobrogea în anul 1880 pe moșia lui Remus Opreanu, "dar, neavând apă, s-au mutat în satul de astăzi, unde au găsit două târle de oi"2701. Totodată, redactorii publicației Voința Națională arătau că "zilele acestea se va ține licitație pentru construirea a două spitale, unul în Hârșova, altul în Medgidia"2702. La 14 septembrie 1903 redactorii săptămânalului Constanța anunțau că licitația a avut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]