372 matches
-
malul Timișului, casa În care ele au fost scrise a fost dărâmată, iar ele, aceste cărți, au fost primite acolo cu o certă indiferență. Lugojul este „orașul meseriașilor”, iar marele său „protector”, În prezent, este miliardarul italian Drăgan, fiul unui tăbăcar local, pe care Tatăl meu, tânăr preot refugiat cu familia În mândrul oraș, l-a cunoscut. El, orașul, este mai ales cunoscut prin corurile sale, compozitorii săi „populari”, un Ion Vidu mai ales, sau prin tânărul poet dialectal Delamarina, mort
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unui deputat, care cerea bilete jumătate pentru soțiile parlamentarilor. "Puteam să vă dau și gratuite, dar am vrut să vă protejez împotriva cucoanelor dv." Se cunoaște: Ciobanul după glugă Stăpânul după slugă După voce cântărețul După pinteni călărețul, După mână tăbăcarul, După urechi măgarul. Vremea după vânt, Omul după cuvânt. Moș Tonea, care are ca studii o clasă și jumătate de gimnaziu, povestește cu multe amănunte, ce năcazuri și nostimade i s-au petrecut când a dat bacaloriatul. O ghitară care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împarte ciuta la diferiți meșteșugari, eroul păstrează „limba ș-un rărunchi” pentru a se dezvinovăți în fața boierilor. Gesturile au un caracter fast, sunt o împărțire mistică a manei: „Dete sânge locului/ Și mana pământului,/ Dete păr la trăistari,/ Pelea la tăbăcari,/ Carnea la măcelari,/ Oasăle la fluierari,/ Mațăle la strunari,/ Unghele la păhărari,/ Bălegar la grădinari./ El nimica nu-ș luară/ Luă limba ș-un rărunchi/ În basma lenvăluiară” (Costache-Negri - Galați). Diferența între cerb și ciută este cea dintre animalul ghid și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
denotă simbioza eroină - vânat, în timp ce împărțirea ciutei construiește o „societate”, nu doar o imagine în miniatură a cosmosului: „Cu cita m-alăturai/ În subsuoară mi-o luai./ Pe mal negru o-aruncai,/ Îngenunchi d-o-ngenunghiai./ Dădui sânge câmpului,/ Iar pielea târgului,/ Tăbăcari s-o tăbăcească,/ Parale să-ți dobândească./ Păru-l dădui la trăistari,/ Să facă trăisti la măgari” (Țăndărei - Ialomița). Ofranda căprioarei este menită pământului roditor și meșteșugarilor, două coordonate ale dimensiunii practice a lumii, secătuită de vitalitate. În plus față de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unor întreprinderi meșteșugărești datează de la începutul secolului al XVII-lea, când Melchisedec amintește morile de apă de pe Drăslăvăț. Începând cu secolul al XVIII-lea și, mai ales, către sfârșitul acestui secol, avem informații despre existența unui număr mare de meșteșugari (tăbăcari, argintari, ciobotari, potcovari, săpunari ș.a.), unii din ei fiind organizați în bresle. Tot atunci funcționa o „fabrică” de bere, asemănătoare cu „fabricile” de rachiu (velnițele) semnalate în Moldova, cu aproape un secol înainte, o salhana (măcelărie), unde se pregăteau preparate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dispoziții care îi dezavantajau. Ca și negustorii, și meseriașii se așezau în târguri după meseria pe care o practicau, de aceea existau în Huși denumiri de străzi, ca: Olăria, Lemnăria, Făinăria sau Târgul Făinei, Blănăria, strada Grădinari, strada Cizmari, strada Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și alte calamități produceau numeroase victime. Având o pondere importantă în economie hușeană
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care cuprindea partea central-vestică, Episcopia și târgul vechi până la biserica Înălțării; Broșteni includea bazinul Drăslăvățului și partea centrală a orașului, dintre străzile Al. I. Cuza și Ghica Vodă; Plopeni - partea de sud-est până la movila Voloseni; Răești - sectorul Dric, inclusiv strada Tăbăcari. Planul ne arată că orașul era încadrat în podgorie. Ca urmare a construirii șoselei și a căii ferate Crasna-Huși, după 1890 a crescut suprafața orașului spre nord-vest, orașul dezvoltându-se, în continuare, în zona Gării. Extinderea teritorială a orașului Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rasa lor (oi, vaci), fiind căutate în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca prim scop stabilirea de obligații înrobitoare: Preot: Mateiu Iobagi : Mihai Rovencia Coman Pușcaș Coman Porcar Todor Cânduletz Stanciul Bobeica Ion Boieraș Stanciul Boieraș Toma Benyese cizmar Lupul Benyese Stanciul Iacob Moisin Iacob Stanciul Blende Opre Blende Constantin Dan Sâlca Tăbăcar tăbăcar Dragul Mircior Adam Păduran jude («villicus») Bucur Porcar Oprea Porcar Iuon Mucia Iuon Tarcia Iuon Olar Comșa Tarcia Flore Tarcia Iuon Cânduletz Bucur Udriște Comșa Gravul Popa Bucur Barb Pandre Moisin Coțofan Mistodie Udriște Iuon Novac Coman Grosul Cânde
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prim scop stabilirea de obligații înrobitoare: Preot: Mateiu Iobagi : Mihai Rovencia Coman Pușcaș Coman Porcar Todor Cânduletz Stanciul Bobeica Ion Boieraș Stanciul Boieraș Toma Benyese cizmar Lupul Benyese Stanciul Iacob Moisin Iacob Stanciul Blende Opre Blende Constantin Dan Sâlca Tăbăcar tăbăcar Dragul Mircior Adam Păduran jude («villicus») Bucur Porcar Oprea Porcar Iuon Mucia Iuon Tarcia Iuon Olar Comșa Tarcia Flore Tarcia Iuon Cânduletz Bucur Udriște Comșa Gravul Popa Bucur Barb Pandre Moisin Coțofan Mistodie Udriște Iuon Novac Coman Grosul Cânde Coțofan
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Iași trăiesc din munca mâinilor lor ca meseriași. Cei mai mulți sticlari, tâmplari, croitori, pantofari, giuvaergii sunt evrei” <endnote id="(535, p. 43)"/>. „Evreul [din Moldova] - nota la rândul lui francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași concluzie ajungeau În 1839 doi misionari scoțieni călători prin Țările Române : „Majoritatea evreilor din Foxshany [= Focșani, Moldova] sunt meseriași ; foarte mulți sunt croitori și pantofari” <endnote id="(382, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
835. Claude Lanzmann, Shoah, prefață de Simone de Beauvoir, traducere de Mariana Arnold, Editura EST, București, 2002. 836. Câteodată, dimpotrivă, practicarea unei meserii „murdare” Îi face pe evrei urât mirositori : „[Evreii] nu erau frumoși. Și mai și puțeau. Pentru că erau tăbăcari și pieile put” (835, p. 114). 837. Șalom Alehem, Opere alese, traducere de I. Ludo, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, f.a. 838. Adrian Majuru, Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență, Editura Compania, București, 2003. 839
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate de români era mult mai restrânsă. Într-o situație privind „magaziile și depozitele aflate pe raza cercului de recrutare Dorohoi”, Cercul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Iliescu "Ignat" s-a înscris drept muncitor, desi atunci când a fugit în U.R.S.S. el avea o băcănie; așadar; un mic burghez, conform canoanelor staliniste ale muncii de cadre. SPECIALITATEA CELOR 18 MUNCITORI AUTODECLARAȚI: metalurgiști 10; ceferiști 2; constructori 1; tăbăcari 3; tâmplari 1; tipografi 1; muncitori la cartonaj 1. Printre cei 18 muncitori autodeclarați, nici unul nu lucra, în acel moment, în vreo întreprindere. Ultimii doi ceferiști fuseseră concediați în urmă arestărilor de la 1 august 1931. Din partea Komintern-ului, lucrările au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
stranii și obscure afinități, este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. CAROL ARDELEANU Romanele lui Dem. Theodorescu (În cetatea idealului, Sub flamura roșie, Robul) sunt niște cronici jurnalistice. Un roman interesant, cu toate platitudinile, este Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița de Carol Ardeleanu. E vorba de un diplomat căzut în mizerie și alcoolism din cauza unui scandal. Fata lui, Agata, după multe dezamăgiri, se căsătorește cu un simplu cizmar. Degradarea lui Sălceanu, în care mai licăresc semne de nobleță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
delta, casele de prostituție, aducând o documentare de ordin pitoresc. Am ucis pe Dumnezeu are pretenția, ca și Crimă și pedeapsă, de a analiza căința produsă de o crimă, făcută din motive mistice. Viermii pământului prezintă insuficient dramele miniere (Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița evocă tăbăcăriile), Pescarii dă amănunte asupra vieții pescărești. AL. O. TEODOREANU Hronicul măscăriciului Vălătuc e o pastișă în felul balzacienelor Contes drolatiques susținută pe o mare capacitate de a face "joyeusetés". Al. O. Teodoreanu tratează cazuri de stricăciune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
militarii; c) negustorii-bancheri. Din cadrul acestei caste făceau parte și „nobilii cu funcții de conducere în instituțiile statului”; d) sclaviI, oamenii de rând. Era numită și „casta oamenilor liberi”. Aici intrau și membrii unor grupuri sociale dezavuate, cum ar fi gunoierii, tăbăcarii, tâmplarii, zugraviI și alții. Erau stigmatizați ca impuri, în sensul că aveau o karmă grea, negativă, consecință directă a unor păcate săvârșite în existențele anterioare. Evident, mobilitatea socială în casta a patra, sudra, era cea mai limitată. căsătoriile aveau loc
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
își deschide larg porțile fanteziei, lăsând să irumpă în versurile unui singur poem trei lănțari soioși, o fată dulce, splendidă, un plutonier, câteva babe șirete, o femeie trupeșă, deșteaptă, un japonez ceremonios, un băiețel blond și - nu în ultimul rând - tăbăcarul tocmai decedat (neica Marin). Similitudinea cu „Liliecii” sorescieni este frapantă. Numai că, la D., peisajul e preponderent citadin, astfel că periferia orașului, mahalaua pestriță iau locul unui sat, prin firea lucrurilor, mai închis, mai „structurat” și oarecum încremenit în ritualul
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
nr. 48 țel. 620335 4657 BRATOSIN RADU (n. 1933) Focșani, Str. Prof. C. Stere nr. 68 țel. 620063 4663 COMAN D. VASILE (n. 1934) Focșani, Str. Bârsei nr. 4, ap. 67 țel. 615855 4678 IORGA OVIDIU (n. 1929) Focșani, Str. Tăbăcari nr. 28 țel. 621448 4643 LELESTEANU SMARANDACHE (n. 1936) Focșani, Str. Cartier C.F.R. nr. 8, bl. H9, sc1, ap. 10 țel. 222259 2818 VERBUTA GHEORGHE (n. 1932) Iași, Bd. Independ. 13 bl. A1-4 sc. D ap. 4 țel. 142357 Partea
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
inclusiv sub formă de societăți mixte. - Participarea la organizarea de ferme pentru creșterea creveților în R.S. România - Fabrică pentru conserve din peste. f) Alte domenii ... - Construirea de stații pentru tratarea și distribuția apei. - Construirea unui complex pentru prelucrarea pieilor și tăbăcarii în sectorul particular. - Cooperarea în domeniul cultivării și prelucrării bumbacului. - Realizarea de societăți mixte de producție în domeniul industriei mici. Articolul V Cooperarea economică și tehnico-științifică dintre organizațiile economice, întreprinderile și firmele din cele două țări se va realiza în
ACORD-PROGRAM din 13 martie 1987 de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică pe termen lung între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bangladesh. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153292_a_154621]
-
metal însoțitor în metalurgia extractiva a zincului, cuprului și plumbului. Valorificarea bismutului, stibiului, cadmiului și seleniului din subprodusele metalurgiei neferoase. Seleniu: extragere, preparare, purificare. 31. Fabricarea catalizatorilor pentru industria chimică și petrolieră; fabricarea pigmenților anorganici; fabricarea ultramarinului. Reducerea bicromatului în tăbăcarii. Cromaj dur și cromaj decorativ executat în instalații amplasate în întreprinderi industriale. Fabricarea elementelor galvanice: prepararea și presarea depolarizantului. Legarea în păpuși a depolarizantului și asamblarea, la Întreprinderea Electrobanat Timișoara. Fabricarea filierelor din carburi metalice utilizate în trăgătorii de sîrmă
ORDIN nr. 59 din 14 februarie 1969 pentru stabilirea locurilor de muncă cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151837_a_153166]
-
industriale (activitatea în sectoarele de jupuire, autopsie, tăbăcărie, săpunărie). Fabricarea fainei din sînge, oase, carne, pește. Fabricarea cleiului din oase și piele, a gelatinei și a spodiumului. Manevrarea manuală și prelucrarea pieilor în stare umedă pînă la uscarea lor în tăbăcarii și argăsitorii; manipularea răzăturilor carne-var. 66. Vidanjarea manuală. Curățirea canalelor subterane (angajații care lucrează în interior). Desprăfuirea, sortarea, manipularea, tocarea și destrămarea cîrpelor și zdrențelor nedezinfectate și fierberea cîrpelor în unitățile de celuloza. 67. Dispecer energetic național (personalul operativ de
ORDIN nr. 59 din 14 februarie 1969 pentru stabilirea locurilor de muncă cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151837_a_153166]
-
metal însoțitor în metalurgia extractiva a zincului, cuprului și plumbului. Valorificarea bismutului, stibiului, cadmiului și seleniului din subprodusele metalurgiei neferoase. Seleniu: extragere, preparare, purificare. 31. Fabricarea catalizatorilor pentru industria chimică și petrolieră; fabricarea pigmenților anorganici; fabricarea ultramarinului. Reducerea bicromatului în tăbăcarii. Cromaj dur și cromaj decorativ executat ��n instalații amplasate în întreprinderi industriale. Fabricarea elementelor galvanice: prepararea și presarea depolarizantului. Legarea în păpuși a depolarizantului și asamblarea, la Întreprinderea Electrobanat Timișoara. Fabricarea filierelor din carburi metalice utilizate în trăgătorii de sîrmă
ORDIN nr. 59 din 14 februarie 1969 pentru stabilirea locurilor de muncă cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151845_a_153174]
-
industriale (activitatea în sectoarele de jupuire, autopsie, tăbăcărie, săpunărie). Fabricarea fainei din sînge, oase, carne, pește. Fabricarea cleiului din oase și piele, a gelatinei și a spodiumului. Manevrarea manuală și prelucrarea pieilor în stare umedă pînă la uscarea lor în tăbăcarii și argăsitorii; manipularea răzăturilor carne-var. 66. Vidanjarea manuală. Curățirea canalelor subterane (angajații care lucrează în interior). Desprăfuirea, sortarea, manipularea, tocarea și destrămarea cîrpelor și zdrențelor nedezinfectate și fierberea cîrpelor în unitățile de celuloza. 67. Dispecer energetic național (personalul operativ de
ORDIN nr. 59 din 14 februarie 1969 pentru stabilirea locurilor de muncă cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151845_a_153174]
-
popular al județului Brăila - Întreprinderea județeană de industrie locală Brăila ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secție de Brăila, Mobilă corp Combinatul de prelucrare - mobilă str. a lemnului Brăila Împăratul �� Traian nr. 32 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Brăila, Mobilier naval Combinatul de prelucrare - de lucru str. a lemnului Brăila Tăbăcari nr. 9 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Faurei, Mobilier divers Combinatul de prelucrare - de lucru str. a lemnului Brăila Depozitelor nr. 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Brăila, Cărămizi Întreprinderea de - de lucru str. ceramice prefabricate Vadul Galați Gane ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────��───── Consiliul popular al județului Buzău - Întreprinderea județeană de industrie
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]