253 matches
-
20 - Capete, cozi, labe și alte părți, deșeuri și resturi, neasamblate 4302.30 - Blănuri întregi și părțile lor și resturi, asamblate Poziția cuprinde: 1) Pieile neasamblate (inclusiv capetele, cozile, labele și alte părți deșeuri sau resturi), nedepilate, care au fost tăbăcite simplu sau apretate, cu condiția ca ele să nu fi fost decupate în forme pentru o utilizare specifică. Blănurile tăbăcite sau apretate, întregi, neasamblate și nedecupate sau netrecând printr-o altă operație pentru o utilizare specifică, se clasifică la această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166429_a_167758]
-
și fabricarea de confecții textile, produse din piele sau blană, repară, reînnoiesc și decorează articolele de îmbrăcăminte, mănuși și alte produse textile, concep modele de îmbrăcăminte, instalează, repară și înlocuiesc tapițeria mobilierului, aparatelor ortopedice și accesoriilor de automobile, taie, răzuiesc, tăbăcesc, lustruiesc și vopsesc pieile de animale, modifică și repară încălțăminte și articole din piele. 7531 Croitori, confecționeri, blănari și pălărieri Croitorii, confecționerii (de îmbrăcăminte), blănarii și pălărierii se ocupă cu fabricarea, ajustarea, modificarea și repararea articolelor de îmbrăcăminte croite sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
piele sau alte materiale de tapițerie. De asemenea aceștia confecționează și repară perne, pături și saltele. 753401 tapițer 753402 saltelar 753403 plăpumar 7535 Tăbăcari și alți muncitori în prelucrarea pielii Tăbăcarii și alți muncitori în prelucrarea pieii taie, răzuiesc, curăță, tăbăcesc, șlefuiesc și vopsesc pieile de animale pentru producerea stocurilor de piele și blănuri finisate pentru confecționarea de articole de îmbrăcăminte și alte produse. 753501 meșteșugar argăsitor 753502 meșteșugar cenușeritor 753503 meșteșugar finisor mineral 753504 meșteșugar finisor vegetal 753505 meșteșugar sortator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
spălător textile și curățitor chimic 8155 Operatori la mașini pentru tratarea blănurilor și pieilor Operatorii la mașinile pentru tratarea blănurilor și pieilor acționează și supraveghează diferite mașini care pregătesc pielea sau tratează pielea cu blană ori lână. Aceștia răzuiesc, curăță, tăbăcesc, lustruiesc și vopsesc pieile brute pentru a produce materii prime din piele și blănuri finisate. 815501 operator cenușeritor 815502 operator tăbăcitor mineral argăsitor 815503 operator tăbăcitor vegetal 815504 operator finisor mineral 815505 operator finisor vegetal 815506 operator argăsitor 815507 operator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
vedea imaginea asociată). 2. Definiții și pictograme corespunzătoare materialelor utilizate la producerea articolelor de încălțăminte (a) (1) Piei cu față naturală Termenul generic de piele desemnează pielea de animal cu structura fibroasă a acesteia, mai mult sau mai puțin intactă, tăbăcită pentru a deveni neputrescibilă. Părul sau lâna pot să fi fost sau nu îndepărtate. Pielea folosită la încălțăminte mai poate fi obținută și dintr-o piele de animal despicată în straturi înainte sau după tăbăcire. Totuși, dacă pielea tratată este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255661_a_256990]
-
și fabricarea de confecții textile, produse din piele sau blană, repară, reînnoiesc și decorează articolele de îmbrăcăminte, mănuși și alte produse textile, concep modele de îmbrăcăminte, instalează, repară și înlocuiesc tapițeria mobilierului, aparatelor ortopedice și accesoriilor de automobile, taie, răzuiesc, tăbăcesc, lustruiesc și vopsesc pieile de animale, modifică și repară încălțăminte și articole din piele. 7531 Croitori, confecționeri, blănari și pălărieri Croitorii, confecționerii (de îmbrăcăminte), blănarii și pălărierii se ocupă cu fabricarea, ajustarea, modificarea și repararea articolelor de îmbrăcăminte croite sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
piele sau alte materiale de tapițerie. De asemenea aceștia confecționează și repară perne, pături și saltele. 753401 tapițer 753402 saltelar 753403 plăpumar 7535 Tăbăcari și alți muncitori în prelucrarea pielii Tăbăcarii și alți muncitori în prelucrarea pieii taie, răzuiesc, curăță, tăbăcesc, șlefuiesc și vopsesc pieile de animale pentru producerea stocurilor de piele și blănuri finisate pentru confecționarea de articole de îmbrăcăminte și alte produse. 753501 meșteșugar argăsitor 753502 meșteșugar cenușeritor 753503 meșteșugar finisor mineral 753504 meșteșugar finisor vegetal 753505 meșteșugar sortator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
spălător textile și curățitor chimic 8155 Operatori la mașini pentru tratarea blănurilor și pieilor Operatorii la mașinile pentru tratarea blănurilor și pieilor acționează și supraveghează diferite mașini care pregătesc pielea sau tratează pielea cu blană ori lână. Aceștia răzuiesc, curăță, tăbăcesc, lustruiesc și vopsesc pieile brute pentru a produce materii prime din piele și blănuri finisate. 815501 operator cenușeritor 815502 operator tăbăcitor mineral argăsitor 815503 operator tăbăcitor vegetal 815504 operator finisor mineral 815505 operator finisor vegetal 815506 operator argăsitor 815507 operator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
Scârță, propun să luați la cunoștință și să-i băgați la temniță vreo câteva luni, că e pericol mare pentru scară și pentru neam. Că poate atenta și la Scârța mea. Deaia io zic să fiți fermi și să-l tăbăciți ca să opriți toate aceste nenorociți. Că după aceea, Tăsică al meu, pâinea lui Dumnezeu, și cu Scârța face ei cele de trebuință și pomana. și pentru dumneata! Nu mai semnezi, că mă știți cât de serios și cât v-am
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
pănură albă, care înfășurau laba piciorului și glezna până sub genunchi și erau fixate de curelele de la opinci. Opincile (cele mai vechi încălțări) au fost mult timp confecționate cu mijloace proprii din piele de porc, mistreț sau vită, care era tăbăcită șiprelucrată în gospodărie, iar mai târziu se achiziționau din comerț. Pielea tăbăcită se croia pe dimensiunile piciorului și se făceau niște găuri în față prin care se introduceau șireturile (nojițele) cu care se fixau pe picior, astfel ca vârful opincii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
este vehicul al ființei și cunoaște o serie de metamorfoze în fața apocalipticului: mai întâi, „pe ulițele omului“: Pustia umblătoare, fiule, drumul îngust / Athosul, cămila prin urechile acului / Am văzut această cămilă viețuind / Am văzut pustia umblătoare. I-am văzut / Genunchele tăbăcite de-atâtea rugăciuni / I-am văzut trupul deșert strunjit chinuit / Robotit ars de secetă cât un munte ros / De gheara furtunilor Am văzut Pustia / Umblătoare I-am văzut nările uriașe / Două clopote prelungi..." (APT, 17); apoi, nemaifiind «pustie aici pe
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
fondată în 1899, apare Banca "Severinului" 1904, urmată de "Banca Comercială" în 1908. În 1906 este înregistrată Fabrica de tăbăcărie a fraților Damianoff, care între 1913-1914, producea 100 tone talpă și 20 tone toval (piele de vacă sau de vițel, tăbăcită cu substanțe vegetale, din care se confecționează încălțăminte rezistentă). Tot în 1906, cu prilejul împlinirii a 2000 de ani dela "cucerirea și civilizarea Daciei de câtre romani", cum se spunea în spiritul latinității începutului de veac, este ridicat în Parcul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
în prezent datorită faptului că în metodele tradiționale de tăbăcire se degajă mirosuri urâte. În jurul anului 2500 î.e.n. sumerienii au fost cei care au început să folosească prima dată pielea, pe care o utilizau la îmbrăcarea roților căruțelor. Cei care tăbăceau luau pieile le înmuiau în apă, aici îndepăratau resturile de carne și grăsimi de pe ele, apoi le muiau în urină pentru a muia blana și de a o face mai suavă după care o băgau în saramură. Odată ce pielea devenea
Tăbăcire () [Corola-website/Science/327473_a_328802]
-
sau minerale. În tăbăcirea cu substanțe vegetale se folosește taninul. Taninul se extrage din scoarța unor copaci precum castan, stejar, tsuga, cireș, etc. Pieile se întind pe rame din lemn care apoi se scufundă într-o soluție de tanin. Pielea tăbăcită cu ajutorului taninului devine foarte moale și pentru aceasta este folosită în realizarea genților sau în tapițarea mobilei. În tăbăcirea minerală se folosește cromul. Tăbăcirea cu crom este mai rapidă decât cea vegetală și pieile brute tratate cu crom sunt
Tăbăcire () [Corola-website/Science/327473_a_328802]
-
a fost punctul de plecare și „argumentul” privind deposedarea de pământ. Din acest moment a început bătălia stroeștenilor pentru recâștigarea dreptului de proprietate asupra moșiei lor. O primă reacție împotriva deposedării de drepturi a stroeștenilor datează din 20 mai 1526. Tăbăci cu ceata lui din Stroești s-au plâns domniei și, în urma procesului, voievodul Radu de la Afumați întărește jupâniței Neagoslava, a lui Barbu Craiovescu, stăpânirea asupra satului Stroești. Stroeștenii au pierdut procesul, dar, spre a-i domoli, Neagoslava „"a dăruit Stroeștii
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,01%). Pentru 3,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În cronica liuzilor din 1803 sunt consemnate satele Prisecani și Boghești de Jos ca fiind răzășești, Tăbăcești, sat mixt, răzășesc și clăcăcesc și Pleșești sat clăcăcesc. În Cartografia Moldovei de la 1831 și în Cronica proprietarilor din Moldova din 1833 se arată că Prisecanii erau sat răzășesc. Din aceleași documente rezultă că Tăbăcești era sat răzășesc și clăcăcesc
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
de Jos ca fiind răzășești, Tăbăcești, sat mixt, răzășesc și clăcăcesc și Pleșești sat clăcăcesc. În Cartografia Moldovei de la 1831 și în Cronica proprietarilor din Moldova din 1833 se arată că Prisecanii erau sat răzășesc. Din aceleași documente rezultă că Tăbăcești era sat răzășesc și clăcăcesc. Cartografia din 1831 atestă Bicheștii și Bogheștii de Jos ca sate răzășești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Zeletin al județului Tecuci și era formată din satele Bogheștii de Jos
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
făcea la acea vreme parte din comuna Giurgioana și avea 72 de locuitori. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa, în plasa Pereschivu a județului Tutova, și comuna Prisacani, având în compunere satele Prisacani, Valea cu Apă, Jugani, Tăbăcești și Pleșești. Ea avea 375 de locuitori ce trăiau în 105 case și în ea funcționau o școală de băieți și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Boghești cu aceeași componență, cu 1518 locuitori, în plasa Turcului din
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Boghești cu aceeași componență, cu 1518 locuitori, în plasa Turcului din același județ Tecuci. Comuna Prisecani făcea parte din aceeași plasă Paraschiv a județului Tutova și avea în compunere satele Jugani, Prisecani, Tăbăcești, Pleșești și Valea cu Apă. În 1931, comunei Boghești i s-au alipit și satele comunei Giurgioana (desființată). În 1950, comunele Prisecani și Boghești au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
ale copacului sunt des tăiate pentru capre. Este folosit adesea pentru făcut focul și este considerat foarte valoros în industria de mobilier și accesorii. Are o densitate aproximativă de 0,88 g/cm³. Lemnul din miez este folosit la vopsit, tăbăcit pielea, în medicină și este folosit ca regulator vâscos pentru forările de petrol. Pomul se înmulțește prin semințe, care sunt întâi înmuiate în apă fierbinte. După 6 luni de îngrijire în pepinieră, poate fi mutat afară.
Acacia catechu () [Corola-website/Science/312898_a_314227]
-
Poate fi consumată în stare proaspătă, congelată, afumată (batog), semiconserve și conserve. Din ficat (cca. 13,2% din greutatea corpului) se extrage un ulei (untura de pește), foarte bogat în vitamina A. Pielea poate fi utilizată în șlefuirea metalelor sau tăbăcită la confecționare diferitelor obiecte de marochinarie. Anual se pescuiesc în apele marine aproape 15 000 tone. În Marea Neagră, capturile raportate de câine de mare au scăzut în ultimii 20 de ani, cu peste 70%.
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
-mi dea cu paru-n cap. Ce să-ți spun? Nu mi l-au spart, însă coastele mi le-a pisat, ochii mi i-au cam umflat... În spital să tot fi stat... Ce s-o mai cotesc, m-au tăbăcit cât mă știi tu de bărbat! Cu mama, gata de întâlnirea cu Bătrânul, strada întreagă au măturat. Circ și circ! Pâine, ca pe vremea împăraților, la Roma, nu a existat. Pe la noi, e foamete! Vremurile s-au mai schimbat. Vorba
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
hârtia învelitorii pachetelor, staniolul, smoala cu cari sunt lipite și făceau ingenioase exerciții de adunare și scădere asupra celor 25 de grame. Un colaborator vremelnic recomanda cititorilor "Romînului", prin scrisoare deschisă, tutunul Regiei ca mijloc excelent contra anghinei difterice, de vreme ce tăbăcește gâtul în așa chip încît nu se mai poate prinde nimic de el. Știți însă ce este azi monopolul? "Romînul" de la 10 curent ne răspunde: "monopolul tutunurilor este, fără îndoială, cel mai echitabil din toate impozitele indirecte; el nu izbește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îndoială, cel mai echitabil din toate impozitele indirecte; el nu izbește un obiect de prima necesitate, ci din contra un rău obicei, un fel de viciu". Acest viciu trecea odată drept mucenic. Astfel de ex. st. marele mucenic Mărculescu își tăbăcise gâtul cu tutunul Regiei, pentru a da învățături sărmanei omeniri ce otrăvuri cată să întrebuințeze contra anghinei. Își răstignise beregata pe altarul omenirii. Un viitor martirologiu al tutulor candidaților academiei de înțelepți de la Mărcuța va păstra cu gratitudine numele tuturor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dintre noi, care au avut noroc, au fost luați la muncă - și li se dădea, totuși, câte ceva de mâncare... Cei care erau meseriași mai lucrau câte ceva: erau cizmari, croitori... socrul meu, de exemplu, era tăbăcar și mergea la țărani și tăbăcea piei, iar pentru aceasta li se dădea mâncare... un pud de cartofi sau un pud de lemne. Cu asta veneau fericiți acasă (un pud avea 16 kg) - un pud de cartofi dacă ni se dădea eram În culmea fericirii; sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]