1,062 matches
-
vorbise și cu detectivul respectiv ca, în caz de ceva, să o discrediteze. Erickson sări pe el, cu sabia. Agil, Vlad sări într-o parte, scoase sabia în mod natural (parcă dormea cu ea in mână, respira alături de ea, cădea tăiș pe tăiș până lucirea lamei tăia aerul în două). Se luptă cu forță. Cu masculinitate. Puternic, hotărât. Și flexibil. Îmi plăcu de acest Vlad. Îl învinse pe Erickson, neutralizându-l. Îl amenință cu sabia: Nu te-aș omorî, însă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cu detectivul respectiv ca, în caz de ceva, să o discrediteze. Erickson sări pe el, cu sabia. Agil, Vlad sări într-o parte, scoase sabia în mod natural (parcă dormea cu ea in mână, respira alături de ea, cădea tăiș pe tăiș până lucirea lamei tăia aerul în două). Se luptă cu forță. Cu masculinitate. Puternic, hotărât. Și flexibil. Îmi plăcu de acest Vlad. Îl învinse pe Erickson, neutralizându-l. Îl amenință cu sabia: Nu te-aș omorî, însă mai bine tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cu care făceam dragoste cu cel ce luptam, ca partener demn și necunoscut. Și chiar când îl tăiam, profund să fără să ezit, nu-i făceam rău, căci știa că îl iubesc. El, Vlad, lupta identificându-se cu sabia, cu tăișul ei, cu răceala ei. Dar și cu focul, puterea de dinăuntrul ei. Prin el, eu făceam dragoste cu mine. Iubirea era sinceră, scurtă și nemuritoare ca și tăișul săbiei. Te-aș fi iubit oricum. Aș fi îmbătrânit cu tine, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
știa că îl iubesc. El, Vlad, lupta identificându-se cu sabia, cu tăișul ei, cu răceala ei. Dar și cu focul, puterea de dinăuntrul ei. Prin el, eu făceam dragoste cu mine. Iubirea era sinceră, scurtă și nemuritoare ca și tăișul săbiei. Te-aș fi iubit oricum. Aș fi îmbătrânit cu tine, îmi spuse. Te-aș fi apucat cu mâinile de guler, corp la corp, și te-aș fi forțat să mă iei. M-aș fi băgat în tine, încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
am acordat și un "timp de visare". · Și aici, ce se face când ești prinsă între doi bărbați? Între iubitul meu, alesul inimii mele și el? Iată: El face totul pentru a fi cu mine. Trece prin orice foc și tăiș pentru a mă putea iubi. El crede că pot fi fericită cu el. El este puternic, dinamic, practic. El este acțiunea. Spre deosebire de mine, care mă gândesc mereu la a cuceri spiritualul și a fi independentă, el știe ce vrea, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
încredere, de toată lumea îmbrățișat, numai câtă vreme slujește interesul celui ce îl află. Însă la vérité, l’âpre vérité1 este cel care știe să taie și să sfâșie cu cruzime, căci așa a fost el, încă de la începuturi, conceput: cu tăișul care nu i se tocește niciodată! Toate aceste motive, adunate cu meșteșug laolaltă și împletite cum nu se putea mai bine în conștiința lui Eugen, îl făceau să-și dea deseori frâu liber gândurilor, care îi curgeau șiroaie prin minte
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Ori te ajută cineva prin magie. -Dardailă, te-am întrebat ceva, vrei să nu te mai doară capul? -Da, a zis Dardailă scurt. Căiță s-a opintit și din toată puterea a învârtit iataganul de două ori pe deasupra capului și tăișul a retezat capul lui Dardailă. Cu ajutorul capului care îi mai rămăsese, Dardailă urla de răsuna întregul ținut, scoțând la suprafața pământului viețuitoarele care orbecăiau pe sub pământ. Câteva păsări care conlocuiau în Hârtopul șerpilor sporovăiau întrebându-se ce nenorocire a avut
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
văzut alți doi care se desprindeau din colțurile piațetei. Și pe când eu, cu spada căpitanului În mâna stângă, ridicam dreapta Înarmată cu pistolul, am mai văzut că Diego Alatriste se oprise În mijlocul piațetei și că În mâna lui lucea metalic tăișul scurt al inutilului său cuțit de măcelar. Atunci am mai făcut doi pași Înainte. Stăteam, practic vorbind, cu țeava pistolului lipită de spatele bărbatului care mergea Înaintea mea, când acesta mi-a simțit pașii și s-a Întors. Și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
subiectului. E adevărat că a doua zi am găsit pe perna mea o dagă, adică un excelent jungher cumpărat chiar atunci de pe Strada Armurierilor: cu mâner damaschinat, cruce de oțel și o lamă lungă, bine călită, fină și cu dublu tăiș. O dagă din cele cărora bunicii noștri le ziceau de mizericordie, pentru că o foloseau la lovitura de grație dată prin crăpăturile sau locurile de Îmbinare ale armurii, ori căștii, luptătorilor căzuți la pământ după o luptă. Arma aceea albă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ar fi Încurcat În capă. Se răsuci lansând mulinete și fandări În dreapta și În stânga; Îi făcu să dea Înapoi pe doi din potrivnici, Își Încrucișă spada cu unul și daga cu altul, și simți că cineva Îl rănise la cap: tăișul ascuțit și rece al lamei și sângele șiroindu-i Între sprâncene. Ai Încurcat-o, Diego, Își zise cu ultimul rest de luciditate. Pân’aci ți-a fost. Adevărul e că se simțea la capătul puterilor. Brațele le avea ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de pe frunte. Sau ceva apă, ca să-și spele crusta de sânge de pe față. — Dumneata m-ai mai văzut vreodată, Înainte? Întrebarea lui Olivares Îl surprinse cu totul nepregătit pe căpitan. Un al șaselea simț, semănând cu fâșâitul metalic al unui tăiș de spadă petrecut peste o piatră de ascuțit, Îi sugeră cea mai mare prudență. — Nu. Niciodată. — Niciodată? — Întocmai, Excelență. — Nici măcar pe stradă, la vreo ceremonie? — Păi... căpitanul Își mângâie cu două degete mustața, dând impresia că se străduiește să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
credite), care este patrimoniul de interes național, județean sau local, ceea ce a dat naștere la numeroase dispute între diferitele entități administrativ-terito-riale. În plus, ridicarea fiscalității prin introducerea și/sau majorarea unor impozite și taxe locale este o sabie cu două tăișuri, riscând să sufoce agenții economici și să inhibe suplimentar dezvoltarea mediului de afaceri local, iar pentru fundamentarea și lansarea unui împrumut obli-gatar îți trebuie piață de capital, credibilitate, profitabilitate a investițiilor finanțate din astfel de împrumuturi și o gestiune riguroasă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Îl cotropește ceața, ca pe fiecare./ Seceră, poate, și-n el semnul de întrebare." (Copilă). Părelnic inocentă - nu întreabă toți copiii? nu e întremător, pentru fire, să le poți răspunde? - întrebarea își arată, în izbutita suprapunere a două forme, bănuitele tăișuri. Care știrbesc, neabătut, turta pe care șade fiecare. Lipsește fitecui cîte ceva" și, de bună seamă, nu acea parte pe care încercăm, în marginile miopiei noastre, să o tragem, cu spuza, la loc. Și ceea ce, pesemne, lipsește cel mai tare
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
să îl ajute să țina legătura cu cei interesați de informații proaspete despre domnia sa și să le permită acestora să participe în mod activ la discuțiile din acest spațu virtual. „Am observat că spațiul virtual este o armă cu două tăișuri. El are avantaje și dezavantaje însă viața m-a învățat să folosesc întotdeauna partea buna a lucrurilor.”, susține prof. dr. Vasile Astărăstoae. În pagina sa de facebook, prof. Astărăstoae a postat atât fotografii oficiale cât și personale, din spațiul academic
Vasile Astărăstoae are pagină de Facebook () [Corola-journal/Journalistic/67980_a_69305]
-
previzibile și, de la un moment dat încolo, monotone -, ci din atingerea în treacăt a cîtorva din punctele nevralgice ale psihologiei religioase. Mai pe șleau, ceea ce sare în ochi sunt cîteva fugare observații colaterale, genul acela de tresăriri involuntare al căror tăiș izbutesc să te incite mult mai mult decît detaliile știute, comentate și răscomentate din paginile Scripturii. Iată de pildă remarca pe care o întîlnim în prologul cărții: "Mai e nevoie să precizăm că nu trebuie să fii credincios pentru a
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
Murgoci Ne întrebăm despre un eveniment dacă are șanse să se întâmple sau nu. Dacă dăm cu banul, șansele sunt de 1 la 1, adică cele două posibilități sunt egale. Există o posibilitate foarte mică ca moneda să cadă pe tăiș și să nu avem nici cap, nici pajură. Matematicienii spun că dacă aruncăm două monede în același timp, atunci avem patru permutații posibile, dar doar trei combinații posibile. Astfel, dacă pică cap/pajură este o permutație diferită de pajură/cap
Legile hazardului - Află aici cine ne guvernează viaţa () [Corola-journal/Journalistic/68323_a_69648]
-
pagină. Comentând o perlă a lui Nicolae Ceaușescu, rostită cu prilejul deschiderii anului școlar 1976 ("Am declarat că sunt gata în orice moment ca, pentru o descoperire genială, să acord titlul de Erou al Muncii Sociliste"), Vlad Georgescu își încearcă tăișul ironiei: Nu știm ce se înțelege prin descoperire genială și nici dacă pentru alte descoperiri, importante, dar mai puțin geniale, par-ti-dul avea la îndemână o listă echivalentă de decorații; în-treaga presă ne asigură însă că, electrizată la ideea unei atât
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
ci vrem stadioane pline de suporteri civilizați! Și suntem siguri că aveți instrumentele de a asigura acest lucru. În final, permiteți-mi sa nu ridic mănușa aruncată cu afirmația potrivit căreia mâncăm mâncare românească. Mai degrabă vă invit să stingem tăișul acestei afirmații cu o glumă: eu mănânc pâine cu cartofi secuiești și gulaș (când am ocazia să îl prepar după gustul meu). Chiar vă ofer să gustați".
UDMR, pentru Sandu: Nu vrem stadioane goale, ci suporteri civilizați! by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75033_a_76358]
-
numai de la text. De la citirea lui cu atenție și cu mintea creatorului eliberat de context, de alte puneri în scenă intrate în conștiința spectatorului mai recent sau nu. Dabija readuce intensitatea, incandescența, visceralitatea și tonul replicilor în care se simte tăișul muchiei de cuțit. Mahalaua cu tot tabloul ei de atunci și de azi își recapătă autenticitatea. Redevine vie, clocotește de patimi, cleveteli, înfruntări. Pe dedesubtul atît de invocatei etichete cu „onoarea de familist”, pe sub fățărnicie și ipocrizie colcăie trădările de
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
răsună abia atunci când vraja ia sfârșit și, cu ea, somnul centenar. Mi se părea grozavă secvența amintită, - ca și, în alt basm, alias Märchen, aceea cu cuțitul înfipt în scoarță de copac și, parcă, ruginit cu schepsis pe unul din tăișurile lui... Altminteri, basmele mi se păreau cam... puerile; iar eu crescut mai mult între maturi și chiar bătrâni, mă voiam, din capul locului, om mare! Bunică-mea îmi traducea, din când în când, pasaje nostime din Münchausen, pe care le
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
de ironia replicilor inspirate; cînd rebel, atins de spiritul de frondă al intelectualului revoltat, cînd împăcat cu soarta și pătruns de convingerea că istoria se face singură, peste capul nostru. Cînd orgolios pînă la lezarea vanității cînd e atins de tăișul celei mai mici maliții, cînd plecat sub umbra unei umilințe de ordin metafizic. Cînd păcătos pînă la demonie, încălcînd norme și sfidînd sensibilități mondene, cînd ascetic și interiorizat, ca sub imperiul unei revelații cristice. Cînd tradiționalist și adept al creșterii
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
mai sofisticat, al culoarelor de irealitate create în jurul cărților. O asemenea fantă îl absoarbe pe Zerlendi într-o viață care-i este mai convenabilă, dar periclitează, sau măcar deranjează, existențele celorlalți. E un fel de a pune în pagină dublul tăiș al cititului: pe unii îi folosește, transformându-i în marionete care nu mai știu, la propriu, pe ce lume trăiesc, de alții se lasă folosit, făcându-le jocul în ochii celor neînstare să-i priceapă. Secretul doctorului Honigberger (Socec, 1940
Anticari... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5433_a_6758]
-
atît sînt mai inofensivi. Deformarea aceasta de ton o capeți dacă te lași molipsit de stridența gureșă a verbozității galice, acel piuit înflăcărat căruia, dacă i se ia sunetul, legătura cu realitatea dispare de la sine. Așadar, o emfază narativă fără tăiș ideatic și o eleganță sintactică fără profunzime de gînd. Căci emfaza exclude gravitatea, iar calofilia împiedică profunzimea. Nefiind malițioasă, ironia autorului nu e mușcătoare, ci amuzantă. Îl citești ca să mustăcești, nu ca să cazi pe gînduri. Iată cîteva aforisme: „Un sprinter
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
omeniei. (Cam la urmă, de obicei.) Oricum, toți au vieți tulburătoare, bornate cu anecdote delicioase. Cu picanterii. Cu miticisme palatalizate. Ion Ghica, G. Sion, I.L. Caragiale par că-și dau mâna aici. Sus-amintita bunică are totdeauna pregătite vorbe cu două tăișuri. Nurorii de pildă, un pic prea țeapănă în societate, îi aruncă, parcă mirată un „quel beau marbre”. (p. 64) Zgârcenia proverbială a lui Costache Conachi îl face să umble într-o trăsură cu coviltir peticit și cu roțile centrate care
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
momentul în care dușmanul politic devine ținta sarcasmului jurnalistului, dar sunt îngroziți atunci când calcă ei înșiși pe bec și ajung, inevitabil, în cătarea puștii sale. De aceea, Cristian Tudor Popescu are reputația unui "nebun" extrem de simpatic în clipa în care tăișul ironiei sale este îndreptat spre adversarii politici, care se transformă însă în "iresponsabil" de îndată ce faptele din tabăra "prietenilor" de ieri sunt judecate exact cu aceeași măsură. Un singur aliat constant are jurnalistul: publicul neînregimentat politic care îi aplaudă la unison
Secvențe din România de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6715_a_8040]