693 matches
-
în valiză droguri și alte lucruri interzise. dorul de strămoși și bizare vise. Sunt dependentă de Țară, Ca țăranul ce ară. Prima oară am ascuns în valiză o rugăciune, munții milenari și pe Zamolxe ce plutea în albastre unde. Am tăinuit în bagaje chipul Țării, pictat din alge. și o Doină care ne plânge cu lacrimi de sânge. Am luat cu mine munții și marea, am pictat cu lacrimi depărtarea. Ce pedeapsă, Doamne, mi se cuvine dacă sunt foc și aer
TAMARA GORINCIOI de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362513_a_363842]
-
agrăiește-i că nu scripca-mi s-ar fi-ntrecut privighetorilor cu zor ( așa cum rânzei lui i s-a părut), că tot ce-a auzit întreaga vară, nici vorbă să aducă a vioară, ci a banală mașină de cusut. Ți-am tăinuit și în moliftă și în acatist, că-n mintea mea deșartă ( acoperiș prin care plouă) am cutezat ca un poet, în cuget de artist, că Bunul Dumnezău în sinea Lui e trist că de o veșnicie același e stiharul ce
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
noapte mi se lasă, Fulgii și-au pornit în dans colind, Dus eu nu mă las acum de-acasă, Cum te-aș asculta sporovăind... În sobă focul arde -ncet, mocnit, E noapte de-nceput de lume, Iar norocul meu pare tăinuit În tolba doldora de rime Și-n lumina ce-și sporește-azur Din adâncul ochilor căprui, Vino-n sărutări să te înconjur Și de-aproape să-ți număr pistrui... Când e noapte și ninge întruna Ușurel pe brațu-mi să adormi, Și
NINGE, NINGE de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364167_a_365496]
-
și reginelor, al prinților și al prințeselor care mi-au încântat copilăria. Ca tot ce îi înconjoară pe regi și azi, ca întotdeauna, a fost în admirația oamenilor de rând ca ceva de neatins, deasupra tuturor, deosebit de frumos, strălucitor, parcă tăinuind chiar și un oarecare mister. Numai așa îmi explic numărul atât de mare de spectatori prezenți la acest ceremonial. Englezii păstrează de sute de ani cele mai multe tradiții, ritualuri și obiceiuri trăind o viață condusă după reguli stricte. În curtea Palatului
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
mare se întoarce Negrici, îi sperie și ei fug în adâncul vizuinii, de unde zadarnic încearcă acesta să-i scoată, lătrând și scheunând de necaz că nu reușește nimic. Ce poate să însemne pădurea! Atât de multe lucruri necunoscute și minunate tăinuiește! O viață misterioasă pentru mulți dintre noi. Departe de lumea ascunsă, tainică a pădurii nici nu bănuim câte lucruri neștiute se ascund sub frunze, sub rădăcini, pe ramuri, în văzduh, în tufișuri... În apropierea mea, sub pământ, la doi pași
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
din ochiul veșnic al singurătății tale, Eu am nevoie de tine, să-ți spun Tot ce mă doare... ...ȘI TIMPUL S-A OPRIT Cu tine-naintam și timpul s-a oprit, Atunci când acele ceasului terestru În inimi, iubind, le-am tăinuit, Și spațiul s-a spart în ciob de vis, firescu... Tu prin ore să mergi, memorând- Mecanica ceasului nostru-pereche, Eu secunde să visez, creștinând, Lumea vibrațiilor atât de-nțelepte... Noi zid ridicarăm din fir de nisip, Clepsidra în timp se
POEME DE DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367788_a_369117]
-
a liceului teoretic cel mai slab cotat din municipiul reședință de județ. Cu facultatea, același ghinion pe bietul Martinel! N-a reușit să intre la Facultatea de Drept, pe care o absolviseră părinții lui și care, laolaltă cu talentele ținute tăinuite până la pensionare, i-au ajutat să parvină, urcând cu sprinteneală treaptă cu treaptă pe scara socială. Cu chiu, cu vai - să nu se afle în orașul natal, unde numele Cefan-Cenan însemna faimă, mândrie și bani - a acceptat să fie înscris
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
genomul Făcându-l fiara: nemilos și sadic... Dar lupu-i mai uman decât e omul... 29.Asinus asinum fricat (Măgar pe măgar spală) Așa cum spală asinul pe asin, Trăgând deopotrivă la dârloage, La fel un asasin pe-un alt asasin Îl tăinuie și că-i curat... va rage. 30.Ars longa, vită brevis (Artă este lungă, viața scurtă) Artiștii-s dumnezeii care-n artă A vietii vie flacără-și consumă Arzând, creând, scurtându-și scurtă soarta, Spre glorie eternă, dar... postuma. 31
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
care m-a răsplătit din plin cu farmecul unui cer strălucitor, cu frumusețea binecuvântată a bisericilor, a grădinilor și caselor înșirate de-a lungul deschiderii carosabile, atât de diferite și totuși asemănătoare, de la foarte vechi la foarte noi, a măgurilor tăinuind secrete din timpuri trecute și a câmpurilor roditoare semănate cu grâu, secară, porumb, floarea soarelui și câte altele, încântându-mi privirile obosite de ani cu varietatea culorilor și a formelor ; a urmat vama înălțimilor de dincolo de Lacul Roșu, urcând pe
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
Când tu, iubita mea, vei reveni în mine, Atunci romanța noastră va curge ca o undă, Lăsând heralzii sorții să freamăte de sine. Acolo unde cerul unit e cu pământul, Acolo unde piere coșmarul diabolic, Se va-ntrupa sărutul ce tăinuie cuvântul Și te vei naște-n trupul amurg de aprioric, Vom curge-n praf de stele, în veșnicele flacări, Ne vom topi în inimi bolnavele trufii, Și cu-o duioasă ură te strâng în piept de cânturi, Eu vinul roș
de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350248_a_351577]
-
Am ascultat cum iarna-n vânturi luneca, Tăvălea ecoul prin visuri fierbinți... Cum puful sălcioarei se dărăcea În lumina căzută din nimburi de sfinți! Apoi,un ritual solar!... Clipa împletea Un spic de crin c-un spic de mac subțire, Tăinuind cuvine șnurul se-mpodobea Cu figurine ce reflectau iubire! ..................................... Mărțișorul e-o frumoasă fantezie, E-un vrăjitor în cursa mare-a vieții, E crainicul trimis, de o veșnicie, Pe chipul însorit al dimineții! Referință Bibliografică: MARTIE-MĂRȚIȘOR / Lia Ruse : Confluențe Literare
MARTIE-MĂRŢIŞOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366010_a_367339]
-
el ca un val de pământ, gata-gata să-l sufoce. - În prima seară, când eu nu mai eram în casă, te-ai îmbătat ca un porc. Ai stins sfânta candelă ce-mi trimitea lumina purificatoare pentru un suflet chinuit care tăinuise un păcat îngrozitor.O bubuitură surdă i-a sunat în urechi, casa se zgâlțâia ca după un cutremur, că și-a pus mâinile la ochi. Intenționase să-și facă semnul crucii, dar mâinile parcă-i erau legate defrunte, nu și
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
el ca un val de pământ, gata-gata să-l sufoce. - În prima seară, când eu nu mai eram în casă, te-ai îmbătat ca un porc. Ai stins sfânta candelă ce-mi trimitea lumina purificatoare pentru un suflet chinuit care tăinuise un păcat îngrozitor.O bubuitură surdă i-a sunat în urechi, casa se zgâlțâia ca după un cutremur, că și-a pus mâinile la ochi. Intenționase să-și facă semnul crucii, dar mâinile parcă-i erau legate defrunte, nu și
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
Ne înrăim atunci când ne urlăm durerea, ne lăsăm măcinați când ne individualizăm durerea, când nu mai credem în nimic altceva, când ne-o ascundem de teamă că durerea noastră va fi izvor de bucurie pentru alții, ne călim atunci când ne tăinuim durerea, din pudoare, din înțelegerea că fiecare are durerile lui tăinuite, sedimentate oarecum și fără voia noastră le-am putea învolbura. * * * Primul an a trecut ca și când nu ar fi fost. În vacanță s-a întors la muncă, la fermă. Îi
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
între nămeți. Scriu așa cum l-am văzut crescând: îndrăzneț an de an, semeț și tot mai demn, cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun, dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală. Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea, în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos, parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile de dor! Când coamele cailor sălbatici saltă în fuga ... Citește mai mult Astăzi voi scrie la timpul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
între nămeți.Scriu așa cum l-am văzut crescând:îndrăzneț an de an, semeț și tot mai demn,cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun,dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală.Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea,în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos,parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile de dor! Când coamele cailor sălbatici saltă în fuga ... XXIII. VIS DE VARĂ, de Vasilica Ilie , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
Autorului Am trădat luminile ce străpungeau aburul creșterii... infuzie de ratări: aroma-i m-a separat... Trecerea viselor printre mesteceni înalță tăcerea spre zenit. Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuite prefăcându-mă că nu am presimțit stingerea... Speranța s-a tăinuit în câteva silabe care s-au deprins să vibreze. Referință Bibliografică: Recviem / Călin Marton : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1503, Anul V, 11 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Călin Marton : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RECVIEM de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366453_a_367782]
-
2015. Am trădat luminile ce străpungeau aburul creșterii... infuzie de ratări: aroma-i m-a separat... Trecerea viselor printre mesteceni înaltă tăcerea spre zenit. Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuite prefăcându-mă că nu am presimțit stingerea... Speranța s-a tăinuit în câteva silabe care s-au deprins să vibreze. Citește mai mult Am trădat luminile ce străpungeau aburul creșterii...infuzie de ratări:aroma-i m-a separat...Trecerea viselor printre mesteceniînalță tăcerea spre zenit.Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuiteprefăcându-mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului fulger ghem de frică cioburi luminează neguri ape șarpele pândea aproape licitațiile de joburi primăvară fără cuc frunză veștedă în livadă pasărea ce stă să cadă din poveștile lui Muck clipă tăinuind averi pășunea mea pe care iezii se scaldă în laptele amiezii cu adevăruri în doi peri dacă nu înfrunți un risc ți-a secat vigoarea parcă duc în spate câte-o zarcă perceptorii de la fisc Referință Bibliografică: primăvară fără cuc
PRIMĂVARĂ FĂRĂ CUC de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366587_a_367916]
-
între nămeți. Scriu așa cum l-am văzut crescând: îndrăzneț an de an, semeț și tot mai demn, cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun, dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală. Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea, în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos, parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile de dor! Când coamele cailor sălbatici saltă în fuga vântului, și-o ploaie de vară spală poverile
COPACUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366112_a_367441]
-
COPLEȘIT Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Într-un cer de purpură în râpa înghețată un balans furibund își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise. Ochii... algele unui pericol mental alunecă pe serpentine filiforme
COPLEŞIT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361756_a_363085]
-
i-am spus.” „Unde este? Arată-mi-l să-l omor chiar acum, cu mâinile mele, zise mama.” „Mi s-a părut numai, n-a fost nimic.” N-am avut puterea să-i spun cine e. Poate c-am greșit tăinuindu-i numele ucigașului. Însă m-am gândit că aș fi îndurerat-o și mai mult, dacă i-aș fi spus. A plecat în mormânt, sărmana de ea, fără să fi aflat cine i-a omorât bărbatul. Într-o bună zi
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
de „deasupra de viață și moarte” ( Gândul de cioplitor), conștientizează trecerile, balansul mai degrabă, între aceste două tărâmuri, apare mai ales înconjurată de noapte: „Femeia mă caută cu sânii dăruiți vântului / se bucură de foamea mea telurică./ De dragostea ei tăinuită de întuneric / sângeră aprins frigul însingurării,/ ca un copac cu frunze îngălbenite de schim- bare.// În ochiul cerului devin mai palid / nimeni nu știe că noaptea se plimbă pe ape/ cu un coș de stele, pâine și vin de ambrozie
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
în „Lămurire asupra ediției” unde se arată adevărul „că nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă, nici o făclie aprinsă să stea sub obroc. Tot astfel, nu se cuvenea ca viața Părintelui Gheorghe Calciu să fie tăinuită, ci pusă în sfeșnic, ca să lumineze tuturor celor din neamul său”. În altă ordine de idei, scrierea de față este alcătuită din „Predoslovie”, „Lămurire asupra ediției” și patru părți, intitulate: „Viața este Hristos”, „În prigoniri adeseori”, „Exilul”, „Moartea nu există
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
dea înapoi Lumina ochilor goi ? Se deșteaptă o geană, o geană mai moare ; Pleoape-n derivă și fără veșmânt. Pustiul zăpezii nici nu ne mai doare Când mulți dintre noi nu mai au loc pe Pământ. Și tocmai de-aceea tăinuim cât se poate Și tot cât se poate murim tăinuind. La margini de timpuri trăit-am de toate În vieți repetate, nicicând adormind. Noi cei nevăzuți, de voi, cei mai mulți, Nu pierim ci murim, reînviind mai apoi. Ne sunt ochii mai
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]