551 matches
-
Acasa > Versuri > Frumusete > EU MOR ÎN MINE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Să te dezleg ca pe o întrebare, Din cercul răstignit în rădăcini, Și să te-adun din tăinuite vini, Când noaptea ne suspină și ne doare. Și va mai ninge peste noi cu flori. Ascunde-ți înflorirea de furtună! Nu trebuie să scrie ''noapte bună'', Pe visele din albele chemări! Din seva mea ți-aduni nemărginirea, Himeră-a
EU MOR ÎN MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361905_a_363234]
-
pelin, Stă lângă muribundă preatristul heruvim. Tot omul are-un înger, iar satul, un alai; Poemele cu Îngeri, - poemele din Rai. Bucură-te, Rouă blândă, străvezie și ușoară, Bucură-te, Pană smulsă Îngerului din subsoară, Bucură-te, Miresmare de-ntâlnirea tăinuită, Bucură-te, Luptă dreaptă cu Arhanghelul plinită, Bucură-te, A fi pocalul plin cu tainică lumină, Bucură-te, Fluviu sacru, roditor de apă lină. Bucură-te, Vestitorul datinei reînnoite, Bucură-te, Iubitorul zărilor nemărginite, Bucură-te, Doinitorul satului foșnind de
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
-te în el ca în brațele celui mai bun prieten care simte și te ajută să renaști cu fiece cuvânt, cu fiece frază te apropii mai mult de tine, identificându-te cu tot ceea ce naște scrierea, descrierea, cântecul gândului tău tăinuit. Referință Bibliografică: Renaștere / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 928, Anul III, 16 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RENAŞTERE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365355_a_366684]
-
Titulescu, V.Madgearu, N.Iorga.... Ce îl determinase să se dea cu ăștia?; ambițiile, nesiguranța, teama sau altceva? Acest om, rămas necunoscut ca persoană, îi era drag; ar fi vrut să-l fi cunoscut mai îndeaproape, să-i descifreze durerile tăinuite. De ce nu alesese calea exilului ca alte valori ale culturii românești? Oare realizase că își putea păstra cu mai multă ușurință convingerile dacă aparent se ralia cu prigonitorii? El, Albert, dacă îl cunoscuse pe domnul Diță, putea să creadă că
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
este un om cumsecade. Au mai lucrat și alții împreună cu el și s-au înțeles foarte bine. A tăcut. În suflet însă a simțit o ruptură, o prăbușire. Ceea ce a simțit nu a dat pe față. A rămas o mocnire tăinuită. A rămas deosebit de surprins, când, într-o împrejurare banală, Arina i s-a adresat: - De ce nu mergi în audiență la director? Reacția lui a făcut-o să continue precipitat: - Vino la mine la o cafea, să discutăm. * - Albert, de ce nu
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
au pășit în casa scriitorului, curioși să vadă cum arată ,,kilometrul 0” al operei fănușiene, așa cum Viorel Mortu a numit casa natală a lui Fănuș Neagu. În toate ferestrele casei râdeau mușcate în diferite culori. Ne chemau parcă să regăsim tăinuitul izvor al inspirației fănușiene, ne îndemnau să inspirăm parfumul de dragoste sălbatică ascuns în petalele lor. Și... am pășit. La intrare, ne zâmbea cu blândețe, chipul său dintr-un tablou, iar palmele sale parcă ne-a atins pe rând creștetele
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
individualizăm durerea, când nu mai credem în nimic altceva, când ne-o ascundem de teamă că durerea noastră va fi izvor de bucurie pentru alții, ne călim atunci când ne tăinuim durerea, din pudoare, din înțelegerea că fiecare are durerile lui tăinuite, sedimentate oarecum și fără voia noastră le-am putea învolbura. * * * Primul an a trecut ca și când nu ar fi fost. În vacanță s-a întors la muncă, la fermă. Îi plăcea mai mult să muncească decât să învețe; ba încă, se
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
ceva îl făcea să zâmbească. Zâmbetul nu a durat prea mult. Prima lovitură a fost crâncenă. Nu și-a dat seama cine a icnit. El, sau tatăl sau? Să-și înfrângă durerea și suferința era una din micile lui pasiuni tăinuite. Așa că a reînceput să zâmbească, de astă dată provocator. I-a fost clar că cel care icnea la loviturile aplicate, era tatăl său. Ca într-un fel de nebunie, Albert își dorea să tot fie lovit. În schimb, pentru tatăl
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
mele. În amăgiri și-n deznădejdi viclene, A biruit prin mine, brațul Tău înalt. Tu m-ai spălat de ură, de rușine, Tot Tu m-ai învelit să-mi fie cald. Învăț să Te descopăr azi în mine, În fiecare tăinuit ungher, Să pot alege răul de ce-i bine, Să mă ridic din beznă către cer ! Referință Bibliografică: În dimineți / Mariana Bendou : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 197, Anul I, 16 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mariana Bendou
ÎN DIMINEŢI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366717_a_368046]
-
mele. În amăgiri și-n deznădejdi viclene, A biruit prin mine, brațul Tău înalt. Tu m-ai spălat de ură, de rușine, Tot Tu m-ai învelit să-mi fie cald. Învăț să Te descopăr azi în mine, În fiecare tăinuit ungher, Să pot alege râul de ce-i bine, Să mă ridic din beznă către cer ! Spre Tine, Doamne azi ridic Cu umilință glasul meu Și-n chip de rugăciune-Ți zic ; -Ajută-mă, că-mi este greu... Greșit-am, Doamne peste
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
lăuntrice, aduce în lumina portativului o gamă variată de trăiri: de la agonie la extaz, de la iubire la ură, de la nuanțe senine la nuanțe gri-cenușii, de la clipe sublime, la ore goale de sens. Scrierea, asemenea visului , scoate din străfundurile ființei bogății tăinuite, adevărul interior. Dar nu fără trudă se pot rupe roade din “pomul cunoașterii”. „Să-i iubim pe poeți. Să-i iubim pentru că ei există și pentru că noi existăm. Un poet este darul Cuvântului, cu care sunt investiți . Un poet este
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
spune clipa milostivă/ ce ne-a-nfrățit pe veci necazul/ și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața/ Ce-a săvârșit a noastră nuntă,/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm unda căruntă.// În cetățuia ta de apă/ Dorm cântecele noastre toate/ Și fierbe tăinuita jale/ A visurilor sfărâmate./ Tu împletești în curcubeie/ Comoara lacrimilor noastre,/ Și cel mai scump nisip tu-l duci/ În vadul Dunării albastre.// La sânul tău vin în amurguri,/ Sfioase fetele fecioare,/ Și dimineața vin neveste/ Cu șorțul prins în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
se naște și cu natura umană; Omul Iisus Hristos, devenind Dumnezeu și Om, vom apela doar la comentariul călugărului ortodox profesor-teolog Neofit Capsocalvitiu, fost rabin și un profund cunoscător al Vechiului și Noului Testamen: Ascultă pentru logodna aceea, cât de tăinuit grăiește Isaia zicând: Și se va da cartea aceasta pecetluită, la cela ce știe carte zicând lui citește, și va răspunde el că nu pot, că este pecetluită. Isaia 29, 11). Cartea aceasta pecetluită, însemnează pe Fecioara Maria. Cum și
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
a rămas tăcut, În risipite clipe. Și clipe-s frunzele câzând, Sunând pe caldarâme, Un dor tăcut ce suspinând, În lacrime-mi rămâne. Și lacrimi de safire-mi curg, Pe frunze ruginite, Un dor tăcut e al meu amurg, De-amurguri tăinuite. Angela - Lucia Drăghici Referință Bibliografică: Poezii de dragoste de Angela - Lucia Drăghici / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1025, Anul III, 21 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LUCIA DRĂGHICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352488_a_353817]
-
albi în floare se scurge mierea pe pământ, e calea raiului bătută de Cristosul cel de taină, unde fluturii dansează hora lor în roiuri prinși, unde dorm fântâni pe vizduri, înălțând la ceruri cumpeni, furând razele de lună, prin izvoare tăinuite, umplând ugerele lor; deși mă vântură lumina prin cenușa-n care dorm, eu mă simt atins de vrajă, dând mâna cu nemurirea și iar mi-e dor și mor de dor de pământul meu natal... vineri, 16 mai 2014 Referință
PRIMĂVARA-N ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350516_a_351845]
-
scuturate de tăcere, Aerul se risipește învins de atâta durere, Iar în liniștea așternută peste efemere clipe Nici lumina nu-ndrăzneste umbre să-nfiripe... Dor fulgii de zăpadă când s-aștern peste vechi amintiri Și acoperă cu strat gros de nea tăinuitele iubiri... Rădăcinile gem strânse de gheara aprigului ger, Vântul întețește dorințe învăluite-n mister. Trecerea timpului împrăștie fără să vrea dureri Când schimonosește chipuri în trecerea spre nicăieri, Anii poartă vise risipite pe a uitării cale, iar dorințele neîmplinite se
DURERI... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350932_a_352261]
-
de culegeri și în mai multe publicații periodice din țară și străinătate, începînd din anii '60. Despre Mircea Vulcănescu și problema spiritualității autentice În literatura lumii este amintit uneori următorul scenariu: eroul găsește un manuscris în paginile căruia se află tăinuită CALEA pe care el trebuie să o apuce. Scriu CALE cu majuscule deoarece este mai mult decât un drum fizic, este vorba în primul rând de un itinerariu spiritual. În textele alchimice, de exemplu, regăsim indicații despre cum se poate
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
Autorului ÎMI PĂSTREZ NEVASTA MEA Îmi păstrez nevasta mea, Că e bună sau e rea! Nu fumez în dormitor, Fiindcă nu sunt fumător. De la birt eu nu vin beat, Nevasta mă așteaptă-n pat! Cu vorbe meșteșugite, Numai de ea tăinuite. Îmi spune verzi si uscate, De un secol, jumătate! Amanta e mai costisitoare, De bani mulți cheltuitoare! Îmi păstrez nevasta mea, Așa cum a fost și este ea. Referință Bibliografică: ÎMI PĂSTREZ NEVASTA MEA / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎMI PĂSTREZ NEVASTA MEA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345612_a_346941]
-
tristă - / Prin fumul de țigări, ca-n nouri, / Gândeam la lumi ce nu există ... / Și-n lungi, satanice ecouri / Barbar cânta femeia- aceea (Seară tristă). O scenă a prevestirii, un semn satanic al pieirii, femeia-aceea ar putea sugera Apocalipsa celor tăinuiți și descoperiți însă nedesprinși de viciile lumești. Poate, de aceea, prelungindu-li-se agonia: Prin fumul de țigări, ca-n nouri, existența lor nu mai însemna nimic în fața pierzaniei pentru că singurul, care mai sesiza suferința era poetul, care gândea la
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
mitologie a firescului în nefiresc, un neînțeles înțeles până la urmă cu trimiteri ca în Scriptură și cu dăltuiri adânci în cele patru camerele pietrificate ale inimii. Bacovia nu a creat pe Pământ, el se înălța în noapte în camera-i tăinuită a Universului, privea și cuvântul învia murind pentru că așa vedea el lumea prin durerea lui fizică auzind: Chemări de dispariție mă sorb, / Pe când, tăcut, se-ntoarce-același corb, / Tăind orizontul, diametral (Amurg de iarnă). Corbul sugerează levitația sufletului însă și semnul inițierii
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
anonimă uitată și tristă în ultima literă din alfabet. Spațiul unde m-am născut e o întâmplare în care sunt zidit, prea aproape-i ziua și prea tăcut îi epitetul unui veac ne-mplinit. Metafora ia proporții în viitor la încercarea tăinuită a evadării dintr-un război de-un veac în care mor speranțele răsticnite pe crucea zării. Mai lovește clipa clopotul răbdării... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Lovește clipa clopotul răbdării / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294
LOVEŞTE CLIPA CLOPOTUL RĂBDĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356523_a_357852]
-
umană a unora dintre semenii noștri. Astăzi, lovindu-mă de asemenea aspecte, pentru a nu tulbura prea grav partea mai bună din sufletul meu, fac eforturi să-mi amintesc mereu că nu toți oamenii sunt așa și păstrez încă flacăra tăinuită a speranței de mai bine.”. Pentru a-și susține afirmațiile, Elena Buică atribuie scrierii - din când în când - un caracter precis formulat, prezentând date și statistici concrete, expuse în cifre (cote procentuale) atent calculate. Pe tot parcursul lecturii apar, ca
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
visează, lăsați-i să bea roua florilor în diminețile lor de neliniști, lor le-au crescut aripi și vor să zboare spre sud, unde suferința e un titlu de glorie, și unde râurile ascunse le macină iluziile până devin izvoare tăinuite. ce bogat sunt locuiesc într-o suburbie a singurătății trec pe lângă siberii de gheață călătoresc în trenuri care nu duc nicăieri și stațiile sunt pustii și nopțile, și cerul, și luna , doamne, ce vise sunt în acest abecedar, în el
STROPI DE ILUZII-POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346170_a_347499]
-
bogat sunt locuiesc într-o suburbie a singurătății trec pe lângă siberii de gheață călătoresc în trenuri care nu duc nicăieri și stațiile sunt pustii și nopțile, și cerul, și luna , doamne, ce vise sunt în acest abecedar, în el dorm tăinuite izvoare de la a la z, cuvintele macină la iluzii, urmele vremii strivesc umbra pe unde visam odată, ce bogat sunt cu imaginea ta pe iriși. miercuri, 26 iunie 2013 Referință Bibliografică: stropi de iluzii-poezii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN
STROPI DE ILUZII-POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346170_a_347499]
-
istovit de atâta drum a murit.Femeia nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja, nebună și blestema icoana. Mai târziu Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.“ Mihai Sadoveanu în”Baltagul “ se subliniază faptul că Victoria înainte de a pleca să-l caute pe Nichifor se roagă
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]