1,240 matches
-
contemporană) este declarat neinteresat de promovarea "patrimoniului". Trista realitate a traducerilor În ciuda percepțiilor comune românilor, există un număr relativ restrâns de traduceri în engleză ale operei poetice eminesciene, la rândul lor nesupuse unei evaluări calitative. Iată un scurt istoric al tălmăcirilor englezești - domeniu în care cunosc situația în amănunțime - în speranța că pot lămuri "cum stăm" (situația nu este mult diferită nici pentru celelalte "limbi de circulație"): Americanul Charles Upson Clark (1895) îl semnalează pe Eminescu prin câteva traduceri publicate în
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
de către anglofili. "Străinii" au avut deci contact întâmplător cu poezia eminesciană, de obicei pe linie academică. Americanul McGregor Hastie (1972) l-a "descoperit" pe Eminescu într-o perioadă de interes politic sporit față de Europa de Est, punând chiar pasiune în crearea unor tălmăciri proprii. Variantele sale se mărginesc însă la traducerea de conținut, cu scop informativ, fără pretenții artistice, el renunțând dintru început la prozodie, ca demers nerealist scopului său. După vreo două decenii, aceeași abordare de principiu avea să o aibă și
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
înțelegeri limitate, în media românească continuă exaltarea vechilor traduceri - în lipsa feedback-ul necesar din partea nativilor. "La aniversară", se invocă reflex numele lui C. M. Popescu (moartea sa tragică în adolescență predispunând spre idealizări), fără o înțelegere obiectivă a calităților și defectelor tălmăcirilor sale. Din păcate, variantele sale sunt cele mai pline de malapropisme hilare și sintaxe forțate, dacă nu chiar negramaticale. Lipsa de înțelegere subtilă a englezei perpetuează și un tip de proiecție deformată și de așteptări nerealiste asupra impactului ofertelor existente
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
este acesta al lui Bonciu, nu știm. Dăm, însă, la o parte calcul acoperind, elegant - sîntem în anii opacității cochete... -, uleiul lui Walde și, ucenici la Sais, vedem, pasămite, strînsura, lăcătuită, a fiecăruia. În opt părți, din care una de tălmăciri, din afínii poeți ai lumii. Un soi de introducere în metoda acestui expresionist care n-a făcut adepți închipuie Cuvinte vii: "Cuvinte vii, ce'nșiruiți parada/ Păunilor de soare mult orbiți,/ Intrați păunii mei! Intrați în lada/ În care veți
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
una ținînd batjocura și ura, cealaltă crima, pierd înfruntarea cu ultima: "ŤDestulť - a zis a treia. ŤCer domnia!/ Voi sclavelor, suiți-mă pe tron/ Și ca'n trecut, în clipa când ordon,/ Să-mi împliniți porunca. - Sunt prostia!ť". Dintre tălmăciri, din Rilke, Baudelaire, Schaukal, Klabund, Mühsam, Endre, Petzold, Spitteler, Beer-Hofmann, o rețin doar pe aceea la O, Doamne, ce-ai să faci, poate cea mai frumoasă din cîte i s-au dat căinării, de sine și de Dumnezeu, a lui
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
care s-a arătat nemulțumit de reprezentația piesei Băcălia ambițioasă, considerând că faptul critic "nu ar prinde loc în epoha de astăzi" din cauză că nu avem încă o literară națională. Replica este cea cunoscută din programul Daciei literare cu nuanța personală: "Tălmăciri, imitații, cercări, deși vrednice de laudă, nu alcătuiește o literatură...". Argumentația vine obligatoriu în sprijinul afirmațiilor, aici cu analiza personajului din piesa Rămășagul de Alecsandri și propriul personaj, Mătăsaru. În altă parte, în Holera, comentează o baladă populară, apoi un
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
a pierdut (chiar dacă sub alte măști) teribilă actualitate. Lia Brad-Chisacov a știut să dea (într-un stil suplu, colorat arhaic cu măsura, pitoresc în spiritul literaturii noastre, invocată mai sus) izbutite echivalente românești textului grec original. Nu e o simplă tălmăcire, ci o izbutita localizare. Documentul, de altă parte, e de primă importantă pentru literatură neogreaca, adăugînd o nouă dimensiune, neștiuta, personalității unuia dintre "eroii" ei moderni. De asemenea, credem că pentru relațiile româno-grecesti se cuvine a sublinia acest nou segment
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
e. cummings redate pentru prima oara în limba română. Cu cat poetul american se avânta cu mai multă îndrăzneala pe culmile unui erotism de o agresivă blândețe, cu cat inovează mai spectaculos în limba, cu atat mai strașnic traducătorul ratează tălmăcirea, distrugând cu totul simetria ediției bilingve: de o parte avem un balet poetic, de cealaltă un dans din buric; de o parte vraja copleșitoare a unui erotism deplin, de cealaltă torturarea lui. Se afirma mereu - și orice traducător se poate
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
Jules Cambon au fost două personalități, pe cât de distinse, pe atât de însemnate, ale diplomației franceze la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor. Jules Cambon, autorul cărții Le Diplomate, căruia domnul Andrei Căpușan îi dă acum o tălmăcire românească arhinecesară, a ocupat funcțiile de ambasador al Franței la Washington, Madrid și Berlin și și-a încununat cariera diplomatică prin funcția de secretar general al Ministerului de Externe. Cartea de față este, așadar, rodul unei îndelungate experiențe în activitatea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
pentru un traducător de elită precum George Lesnea 34. La acel moment încă aflat sub "observație clinică", după ce, timp de mai bine de 6 ani, opera sa fusese pusă la index, Tudor Arghezi alege să utilizeze în articolul Edituri și tălmăciri 35 obișnuitul discurs de polemist, din păcate cu multe accente oportuniste. Astfel, el evocă epoca de dinainte de 1944 ca fiind, în materie de editare, monopolul "băieților de prăvălie lăcomiți". Arghezi lega calitatea traducerii de afinitatea de stil între traducătorul-scriitor și
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
minunează de acest geniu; eu biet român încă mă minunez și mă smeresc înaintea marelui duh. "Seriosul" Gavril Munteanu, îl scandalizase pe intratabilul Bariț, întrucât, în calitatea-i de profesor la Seminarul Episcopiei de Buzău, făcuse necuvenite "pasuri laice" prin tălmăcirea unui "romanț" scris "fără țeremonii" și într-o "limbă aprovizionată cu belșug". Nu avem suficiente testimonii spre a preciza răsunetul stârnit de această primă versiune a lui Werther printre cititorii români din epocă. Însă un tânăr poet, născut la un
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
critic diminuat, kitsch-ul e un produs de fast food spiritual". Timpul nostru ce promovează "civilizația ochiului" se vădește culpabil prin deșănțarea acesteia, întrucît nu avem a face cu o privire "educată", conforme unei rugi a Psalmistului, reprodusă în vetusta tălmăcire a lui Dosoftei: "Ochii îm(i) destupă a-nțelege". Incultura privirii ar putea duce la dramatice consecințe: Ne protejăm ochii cu ochelari de toate culorile, nu și privirea. Lipsește atitudinea critică, îndrumătoare , mustrătoare. Copilul și tînărul de azi cresc Ťliberiť
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
cântecele populare îi comunică și următoarele stihuri al căror haz îl vor fi amuzat pe cel ce le rostea, în primul rând: "Ot dol ide popiște/ Sas dálgoto brădiște/ Șarină gaida pissănă/ Săs măniște nizănă." Rezonanța lor pe româneșt (în tălmăcirea poetului nostru) nu e mai puțin comică: "Vine popa de la vale/ Cu bărboiul lui cel mare/ Cu cimpoaie-ncondeiate,/ De mărgele-mpestrițate." Limba bulgară, pe care G. Topîrceanu o învăța, natural, nu numai pe cale folclorică, îi joacă și feste, care duc la
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
în ciuda protestelor mele. Trebuie să recunosc că aerul de munte și brazii îmi priesc, deși decorul e mai banal. La hotelul Südbahnhof, unde tragem, locuiește și ruda noastră îndepărtată, profesorul Sigmund Freud. Sunt recomandat ilustrului autor al Introducerii în Psihanaliză, Tălmăcirii viselor și Psihopatologiei vieții de toate zilele, trei cărți pe care le-am citit cu sufletul la gură. Covârșit de emoție, mă bâlbâi și roșesc. Marele savant e destul de mic de stat, elegant, distins și poartă barbișon. Foarte amabil. Când
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
Inițial editat în Italia, introdus pe căi ilicite în Anglia puritană a rămășițelor perioadei victoriene, a apărut în Franța cu o prezentare a lui André Malraux, iar în traducere românească în 1932. (Opinia d-lui Valentin Chifor, potrivit căreia respectiva tălmăcire s-ar datora lui Zaharia Stancu, se cuvine amendată, deoarece prozatorul, care, e drept, a mai semnat cîteva traduceri din franțuzește, de exemplu din ciclul napoleonian al lui Octave Aubry, nu cunoștea nici o limbă străină! Ar putea fi vorba, prin
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
forme/formule incipiente, întrucât rândurile ce urmează nu sunt un studiu critic (și, prin urmare, tehnic), ci, numai, o scrisoare deschisă către tine, - deschisă către tine! Cum îți făgăduiam acum patru-cinci zile, primind (și doar privindu-l), opusculul tău de tălmăciri din Rilke (Îngerul păzitor, Ed. Humanitas, 2007, - asta o spun nu pentru tine!), urma să citesc, dintr-însul, câte-un poem allabendlich, "seară de seară". E, pe cât cred, acest allabendlich, unul dintre cele mai frumoase cuvinte ale unei limbi pe
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
ecoul "tăcerii cu zumzete de roi" dintr-o poemă a lui Blaga... Al cochiliei pline de rumoarea și de întreg aleanul mării; al unei metropole,-n amurg, pe care o percepi sonor, de după geamuri sau dintr-o fereastră, - această,-n tălmăcirea lui Dan Botta, "... măsură a așteptării,/ De atâtea ori împlinite și târziu,/ Când viul din noi e dorul revărsării/ Într-un alt viu." Cât despre Sehnsucht-ul am Fenster (care provine din A II-a Elegie, faimoasă prin incipitu-i abrupt: "Jeder
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
tinerelor maici. Altminteri, proprie celor doi poeți, Silesius și Pragensis, le e nu doar trandafiriul misticității (sub)febrile, ci Trandafirul ca atare - al primului, "ohne Warum", al celui din urmă, "reiner Widerspruch"... Mai pe larg, dragă Ioana, în propria-ți tălmăcire, cel dintâi: "E roza făr' de ce, dă-n floare că dă-n floare,/ În seamă nu se ia, nu-ntreabă de-o vezi oare"; cel de-al doilea,-n aceea ignorată, din păcate, a lui Dan Dănilă (cf. R.M.R., Poeme
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
îndeosebi al creativității literare, începând să devină cunoscută și la noi, la adevăratele ei valențe. Să ne amintim că opera scriitorului senegalez Léopold Sédar Senghor, ales printre nemuritorii Academiei Franceze, în 1983, a încântat și pe cititorii români prin excelentele tălmăciri ale poetului Radu Cârneci. încercări de a releva în mod obiectiv adevărul despre Africa Neagră au făcut și puținii călători români, cum atestă mărturiile cuprinse în volumele Călători și exploratori români pe meleaguri îndepărtate de V. Hilt (1972), Români pe
Literatura negro-africană by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9010_a_10335]
-
care trăim, în schimb exprimările noastre poate fi radicale diferite. Dacă nu acceptăm această idee, atunci suntem siliți să admitem că există o amprentă etnică a gîndirii. Cîte limbi, atîtea moduri de gîndire. În acest caz, traducerile sînt zadarnice, fiecare tălmăcire echivalînd cu saltul dintr-o dimensiune a universului în alta. Limbile nu pot comunica între ele, iar oamenii care le vorbesc cu atît mai puțin. Omenirea e ca o scenă traversată de cîmpuri lexicale ce sunt etanșe și impermeabile unele
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
Povești fără Țară’’și ,,Cetăți sfărâmate’’; povestirea,, Dubla crimă de pe strada Speranței’’,poeme din ,, Catapetesme’’ sau din ciclul ,, Ultimul învins’’, ,,Magul care-și caută steaua’’(Paris-1951), ,, Poeme din închisori’’(Madrid 1970); Dintre traducerile lui Nicolae Novac aducem la cunoștință câteva: Tălmăcirea din lirica amerindiană, introducere de George Ciorănescu- Munchen, 1977; Tălmăciri din lirica Americană- Munchen, 1979; Maxime și cugetări-Madrid,1980. Mihai Leonte- poetul armoniei și optimismului s-a născut pe 19 ianuarie 1941, comuna Bunești, județul Suceava și este domiciliat în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
strada Speranței’’,poeme din ,, Catapetesme’’ sau din ciclul ,, Ultimul învins’’, ,,Magul care-și caută steaua’’(Paris-1951), ,, Poeme din închisori’’(Madrid 1970); Dintre traducerile lui Nicolae Novac aducem la cunoștință câteva: Tălmăcirea din lirica amerindiană, introducere de George Ciorănescu- Munchen, 1977; Tălmăciri din lirica Americană- Munchen, 1979; Maxime și cugetări-Madrid,1980. Mihai Leonte- poetul armoniei și optimismului s-a născut pe 19 ianuarie 1941, comuna Bunești, județul Suceava și este domiciliat în orașul Moldova Nouă. A colaborat la ziarul Timpul din Reșița
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sau bizantină), prioritar monosemică, proliferează sacralitatea și contemplativitatea creațiilor tradiționale, antice (cu precădere muzica greacă, ebraică, nord-africană sau autohtonă); pe de altă parte muzica laică (a cavalerilor), polisemică, în ton cu arta poetică pe care o slujea, se preta la tălmăciri în chei diferite: alegorică, morală, anagogică. Suntem în perioada în care muzica instrumentală (profană) este înzestrată cu o anumită deschidere în planul semnificațiilor mesajului, ascultătorul având șansa de a descoperi mai multe înțelesuri ale aceluiași text sonor, în funcție de dispoziția lui
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
congenială de ecou". Ne slujim de prilej pentru a ne exprima adînca mirare în legătură cu faptul că nici o editură din România, inclusiv Institutul Cultural Român, aflat acum sub o nouă conducere, nu s-a arătat pînă azi dispusă a tipări excelenta tălmăcire a creației lui G. Bacovia, datorată lui Miron Kiropol.
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
undeva o afirmație care mă pune pe gînduri :”Stanislavski a fost compromis de discipolii săi”. Hm...E posibil? Cred, mai degrabă, că a fost compromis - atîta cît a fost - de interpretarea greșită a ce lor ce l-au cunoscut, de tălmăcirea eronată a celor ce i-au transmis & editat indica țiile și, e ventual, de lipsa de talent a unora din discipoli. Adaptînd - evident, nu fără o doză de umor - afirmația, ne-am putea Întreba și noi: dacă de la clasa de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]