340 matches
-
și deducție, sau lăsându-se condus de intuiția lui istorică. Astfel, drumurile de invazie ale mongolilor în Moldova sunt retrasate pe baza informațiilor sporadice culese din unele documente târzii, la care adăuga tradiția transmisă din generație în generație, prin toponime tătărăști, ce vorbesc despre drumurile tătarilor, ale furilor și tâlharilor. Alexandru Gonța rezolvă în chip just și problema controversată a identității lui Beseremban, amintit în cronica din 1303 a lui Fazel-Ullah Rașid. B. P. Hașdeu și după el D. Onciul și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
act dat de Ștefan cel Mare și „drumul tătarilor”. O a treia coloană a luat-o pe Valea Răutului spre Nistru, mergând pe la Sângerei pe drumul Turcului până la Orhei, devenit mai târziu, în secolul al XIV-lea, o trainică așezare tătărască a unui han. De acolo, pe Nistru în jos, pe drumul tătăresc de la Soci, de pe Bâc, spre Tighina și după ce au cercetat ținuturile brodnicilor din Bugeac de la gurile Dunării, s-a îndreptat pe acela denumit al „păgânilor tătari” de la Drăgănești
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acum cale liberă spre oraș, care nu avea ziduri, nici întărituri și șanțuri, ei pătrund în interior prin mai multe intrări și încep lupta pe străzi pentru cucerirea localității. Au murit în această zi a Paștelor, de săgețile și săbiile tătărăști, oaste și populație civilă în număr de circa 4.000 de oameni. După aceste trei lupte, orașul s-a supus, Pristaldul sașilor s-a predat și a devenit cu un grup de încă 600 de saxoni auxiliari, călăuze ai mongolilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ottokar al Boemiei din Cronica lui Thomas Tuscus, constituind indicii că românii nu se aflau sub stăpânirea efectivă tătărească, ci erau numai dependențe de Hoarda de Aur. Astfel de intervenții nu erau posibile, după autor, în condițiile unei ocupații efective tătărăști, care nu ar fi permis existența unor forțe militare locale. A doua etapă, de la 1281 la 1300, se caracterizează printr-o stăpânire efectivă, directă, a Hoardei de Aur numai asupra teritoriului Moldovei și a extremității răsăritene a Țării Românești „restul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Iar lâcul dat de Mangu-Timur în timpul acestui recensământ hotăra clar: „El (adică clerul) nu trebuie să dea nici haraci și nici tamga și nici darea pentru plug și nici cai de olac, și nici pentru podvoadă și nici mertice”. Termenul tătărăsc folosit pentru scutire, era acela de tarkan, intrat și el în uzul limbii române și întrebuințat chiar de la început în documentele de cancelarie odată cu teoria vamală cu bazarul, tariful și țara și aplicarea taxelor pe capete de vită ieșite în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe calea convertirii la catolicism, planul de cruciadă a fost dat uitării cu totul. Adevărul, însă, era că toți regii din Europa Centrală tremurau când auzeau de numele Nogai. Sub suzeranitatea acestuia, Moldova și Țara Românească intraseră în circuitul comerțului tătărăsc, antrenat de bancherii genovezi și venețieni, circuit dovedit astăzi din plin prin monedele bizantine și tătărăști, emise de hanii Tuda Mangu (12804287), Tula-Buga (1287-1290) și succesorul acestuia, Toctai (1290-1311), descoperite, la Oțeleni, ținutul Fălciu, la Pârteștii de Sus din ținutul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
era că toți regii din Europa Centrală tremurau când auzeau de numele Nogai. Sub suzeranitatea acestuia, Moldova și Țara Românească intraseră în circuitul comerțului tătărăsc, antrenat de bancherii genovezi și venețieni, circuit dovedit astăzi din plin prin monedele bizantine și tătărăști, emise de hanii Tuda Mangu (12804287), Tula-Buga (1287-1290) și succesorul acestuia, Toctai (1290-1311), descoperite, la Oțeleni, ținutul Fălciu, la Pârteștii de Sus din ținutul Suceava, la Hlincea și Bosia lângă Iași, în Oltenia la Calapăru, Craiova și Mehedinți, în Banat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
doar foarte puțini necredincioși. O hartă catalană, cu o relatare scrisă în limba latină, ne informează că noul han nu a lăsat să-i scape de sub control nici un oraș important, producător de veniturile din comerț până la Vicina din Dobrogea. Tamgaua tătărască flutura la Vicina, ca și la Licostomo, Chilia, Cetatea Albă sau Tana, după un portulan alcătuit în 1318 de Petru Visconti din Veneția. În vâltoarea acestor evenimente, trupe auxiliare de bulgari de pe Volga, din oastea emirului de la Cetatea Albă, au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
înfrângă pe Malcoci-oglu cu 8.000 de turci, au izbutit să se salveze pe malul drept al Dunării, în regiunea Tulcea. Recent, în anii 1962-1963, au fost descoperite aici, pe colina Uzum-bair din satul M. Kogălniceanu, câteva tezaure de monede tătărăști și bizantine, emise toate prin anul 1333, îngropate de ei în refugiu. Dintre acești oglani, pe Dimitrie supranumit „princeps tartarorum” îl vom găsi luând vama și în 28 iunie 1368, la Cetatea Albă, dar scutind pe brașoveni de tricessima. Expediția
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
născut al lui Uzbek, în același scop. Și, pentru că solia trebuia să treacă prin Ungaria și Transilvania, unde aveau loc lupte cu tătarii, Carol Robert trebuia să asigure viața, merinde de drum și călăuze, până când ea va trece în ținuturile tătărăști. Potrivit acestor relații de suprafață ale Romei cu șeful Hoardei de Aur, mulți se așteptau la o retragere a tătarilor din Transilvania și la o încetare a luptelor. Dar progresul islamismului în Dești-Kipciak a zădărnicit toate intervențiile Papei și a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de către Angelino Dulcerto, din insula Majorca, în portularul său, în care orașele moldovenești, Cetatea Albă, Chilia, Baia, Suceava, Siret și Hotin, erau antrenate în comerțul european pe drumurile comerciale ce uneau Liovul cu Marea Neagră și Vicina dominată încă, de tanigaua tătărască. Despre o victorie decisivă a trupelor românești și secuiești nu găsim mențiuni nicăieri în izvoarele maghiare și saxone. Dacă ar fi fost, cronicarii nu ar fi neglijat să o înregistreze. Mai sigur e că tătarii s-au retras la începutul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
voievodului român din Bereg (astăzi în U.R.S.S.), care mai luptase în contra tătarilor în anii 1334-1339, împreună cu Dragoș din Bedeu și fusese dăruit cu moșia Bilke. După înțelegerea cu acesta, el și-a trimis oamenii de încredere, concomitent cu invazia tătărască din iarna anului 1342-1342, să devasteze domeniile din apropiere de Baia Mare ale lui Ioan, fiul lui Dionisie din Kelche (în Ungaria). Nu se știe din ce motive, Crăciun a ezitat și mișcarea lui Bogdan nu a luat proporții de masă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Nipru și Bug din ce în ce mai puțin, conchidem la a rămâne, în cele din urmă, la părerea lui B. Homan, că mare armată de călăreți nu a putut străbate în două săptămâni mai mult decât până la Nistru, unde, în adevăr, erau marginile tătărăști. Mai mult decât atât, Nistrul are un afluent, pe dreapta, între Botna și Răuț, care se numește și astăzi Itil sau Itchil. E foarte probabil că pe Nistru, la gura acestui râu, a fost încheiată pacea între Ludovic și hanul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mai mult decât atât, Nistrul are un afluent, pe dreapta, între Botna și Răuț, care se numește și astăzi Itil sau Itchil. E foarte probabil că pe Nistru, la gura acestui râu, a fost încheiată pacea între Ludovic și hanul tătărăsc. De aici, regele, luând-o în sus spre curtea de la Dobrușa-Dobrovihocica, în text, din ținutul Soroca, a trebuit să treacă printre stâncile de la Orhei, de pe Răut. Acolo va fi înnoptat. Apoi, printre regiunile deluroase și păduroase din codrii Orheiului s-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ludovic a trebuit să accepte statu quo-ul Moldovei. Într-un act emis la 22 iunie 1368, el mai recunoștea ca stăpân la Cetatea Albă, în sudul aceleași țări, peste un teritoriu care mai târziu se va numi Paratalasia sau Țările tătărăști, pe Dimitrie, princeps tartarorum. În voievodatul acestuia, aveau voie să meargă negustorii brașoveni, saxoni și români cu mărfurile lor să facă negoț, fără a plăti tricessima, așa cum veneau și moldovenii, armenii și tătarii scutiți de vamă. Principele tătar, probabil un
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
l-au luat ca să le fie voievod și l-au otrăvit acolo. Ajuns voievod, Jurg Coriatovici a hotărât, în primul rând desigur, smulgerea Moldovei de sub dependența Coroanei ungare și alăturarea ei de Lituania, apoi continuarea luptelor pentru lichidarea ultimei stăpâniri tătărăști de la gurile Dunării. Un act emis, în 3 iunie 1374, la Bârlad, pe care istoriografia română îl socotește îndoielnic, ni-l arată pe Jurg, cneaz litowski și voievod al Moldovei, stăpân și peste Cetatea Albă. În ultima luptă, Iucaș Litovoi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Primul pas făcut în acest sens îl desprindem din enunțul privilegiului comercial acordat liovenilor de către Vladislav Iagello, care primesc dreptul de a merge cu mărfurile lor în Moldova și de aici în Țara tătarilor, pe drumul moldovenesc și pe cel tătărăsc, ambele străjuite până la Tighina și Cetatea Albă de oastea moldovenească. La rândul său, Alexandru cel Bun a confirmat buna sa intenție prin actul de supunere dat, în 12 martie 1402, la Suceava și omagiul personal depus regelui polon, în 1
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Tartariae, voievodul moldovean elibera negustorilor din Liov, în 4 octombrie 1408, un privilegiu comercial, spre a face comerț în Moldova, unde puteau să vândă și să cumpere, și pentru a merge în Transilvania, Țara Românească, Țara Turcească și în Țara Tătărască, cu precizarea în amănunt a taxelor vamale de tranzit prin orașe, la straja din Tighina și brudina (trecerea apei) peste Nistru. Ducând o politică bine chibzuită cu toți vecinii săi, Alexandru cel Bun a evitat, în același timp, conflictele cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să lase libertate deplină negustorilor care vor merge în Tartaria. În privilegiul comercial acordat liovenilor, în 29 iunie 1456, se vede că negustorii puteau cumpăra mărfuri tătărești prin toate orașele țării, desigur, aduse de tătari. „Iar când vor cumpăra marfă tătărască în Suceava, fie mătase sau piper, sau camha, sau tebenci, sau tămâie, sau vin grecesc, sau scorțișoară, ei să plătească de grivnă 3 groși”. În celelalte orașe, vor plăti numai câte 2 groși de grivnă. Liniștea era asigurată, prin iarlâcuri
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tebenci, sau tămâie, sau vin grecesc, sau scorțișoară, ei să plătească de grivnă 3 groși”. În celelalte orașe, vor plăti numai câte 2 groși de grivnă. Liniștea era asigurată, prin iarlâcuri, și celor care vor merge dincolo de Nistru, în ținutul tătărăsc. Acolo, însă, ei nu puteau duce iepe sau cai, piei crude de miel, de oaie, de vite cornute, blăni de veveriță și vulpi. Ca și în privilegiul lui Alexandru cel Bun, Domnul căuta să limiteze plecarea produselor din țară în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci, fie că ar fi acolo fiul Hanului tătărăsc, fie că n-ar fi”. ȘTEFAN CEL MARE ȘI RELAȚIILE CU HOARDA DE AUR Reinstalarea fiului hanului la Cetatea Albă trebuie pusă în legătură, totuși, mai mult cu ivirea pericolului turcesc și presiunile Înaltei Porți decât ca o consecință a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
așa cum fac, de altfel și cele interne moldovenești. La 3 iulie 1460, Ștefan cel Mare reînnoia privilegiile comerciale ale negustorilor lioveni de a face comerț în Moldova și de a merge cu mărfuri de-ale Hansei și autohtone în Țara Tătărască, având a plăti pentru 12 cântare de marfă, în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-ar aștepta ori nu acolo, chiar fiul țarului tătărăsc. Mobilul alianței se învârtea în jurul lui Sed-Ahmet și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-ar aștepta ori nu acolo, chiar fiul țarului tătărăsc. Mobilul alianței se învârtea în jurul lui Sed-Ahmet și a fiilor săi. Hagi-Ghirai se temea că regele polon l-ar putea folosi pe fostul han contra sa, iar Ștefan cel Mare amenințat de Cazimir prin Petru Aron și de Hagi-Ghirai prin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
simpatizante ale Germaniei naziste, inclusiv al Partidului „Tânărul Liberal” condus de Gheorghe Brătianu și al Partidului Național Agrar condus de Goga. Pe măsură ce dezbaterile s-au acutizat în țară, în special după venirea la putere a Partidului Nazist în Germania, guvernul Tătărăsc a introdus câteva legi care, deși, nu îi ținteau în mod explicit pe evrei, a început un proces sistematic de deposedarea a acestora de resursele și drepturile lor. „Legea pentru folosirea personalului român în întreprinderi” (1934) cerea ca minim 80
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]