376 matches
-
asta s-o lăsat. Cred că ai dreptate, că după cum știi nu s-o prea dat la treabă nici aici în sat, da’ de când cu comuniștii aiștia acolo pe tarla îi mare șăf. Numai ce-l vezi că apare cu tașca-n gât și te pontează cum vrea el. Să îndrăznești să spui ceva, că ți-ai găsit beleaua. Dacă aș ști că găsesc de lucru în târg, m aș duce, fiindcă aici îmi vine să urlu ca lupul în miez
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Lumea nu mai vine ca altădată... I-o năpădit necazurile pe gospodari și nu mai au parale. Mai dau pe aici doar din când în când... Cu asta însă nu fac avere, Toadere. Unde mai pui că vin aiștia cu tașca-n gât - 156 băgătorii de samă de pe tarla - și cer de băut, dar când să plătească se fac că uită... Atunci să nu fii în locul meu, Toadere băiete! Și nu le ceri parale? Atâta îmi trebuie. Într-o săptămână, pe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pline cu mărturii olografe ale preoților din secolele XIX-XX, „Bârlad, istorie, cultură,amintiri (Editura PIM Iași 2011), „Strămoșii noștri din arhive”, (Editura PIM, Iași, 2011), „Cu capul pe umărul meu, Jurnalistică împreună cu cititorii (Editura TipoMoldova, Iași, 2005) sau „George Felix Tașcă și Neamul Tășculeștilor, Editura PIM, Iași, 2011) apoi în colaborarea cu Ion Costache Enache , în „Eroi au fost...Editura PIM, Iași, 2010 și în toate celelalte volume nenumite, ci doar numărate, ajungând la volumul enunțat mai sus, un volum format
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93065]
-
alerg desculț prin iarbă și uneori prin noroi, dupa cum era vremea și trecând odată pe lângă iazul din marginea satului și observând sumedenie de pești plutind peste luciul apei, mi-am suflecat pantalonii și am început a-i aduna, umplând tașca ce o aveam la mine și ajungând acasă, îmi lăsa gura apă și așteptam să facă bunica Maria borș și saramură, dar spre uimirea și surprinderea mea, i-a aruncat pe toți deoarece erau morți iar unii intrase chiar în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
puseră toate pe râs, În timp ce Unu hohotea, gata-gata să-și dea tot aerul din piepți. Aban surâse. Se aplecă peste vatra În care focul ardea firav. Apa tocmai Începuse să fiarbă În scoica cea groasă. Aban luă praf dintr-o tașcă de piele și-l presără peste apa ce dăduse În clocot, apoi o acoperi cu o piatră netedă de prundiș. Aburul prinse a ieși În fuioare subțiri de sub piatră, iar el mai așteptă câteva clipe Înainte să deșerte apa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
trup. La fel făcu și el. Apoi mă Întrebă fără ocolișuri: - Și acum, eu ce să fac, măi Krog? Eu știu tot ce va fi, dar habar n-am ce trebuie să fac eu. Îmi zâmbea cald și scoase din tașca de la brâu o frunză pe care o mesteca, cu mintea aiurea. - De câtă vreme jucați jocul ăsta? l-am Întrebat. - Aș putea să-ți răspund că-l jucăm de pe vremea În care Gerul părea că n-o să vină niciodată, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
al 169 Filantropiei. Sluga lui domn' Bică se oprea sub un salcâm, la umbră, lega hățurile de un cui bătut anume în capră, se dădea jos, își ștergea frumos fruntea de sudoare și se așeza pe trotuarul de pământ. Scotea tașca în care ținea banii, și-i număra. Căuta un creion bont și o hârtie în brâul gros ce-i lega strâns mijlocul. Alături, în praf, așternea paralele. Dacă bătea vântul, ținea hârtiile de cinci lei sub o piatră, mărunțeii fișic-fișic
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fericit. Oamenii se împrăștiaseră care încotro. Negustorul 1-a chemat mai aproape: - Mă, tu știi cât costă un camion d-ăsta cu pîine? - Știu. - Și cine-l plătește? -Eu. Cârciumarul nu credea. - Cu ce? - Uite bani, colea! Și-a scos tașca lui din brâu. Îi trecuse beția și-i ardea gâtul. A intrat în prăvălie și a chemat oamenii împrejur: - Ce vreți, fraților, să beți? Azi plătesc eu! Se mira Chirică, se mira Ilie. N-au zis nu. Afară rămăsese uitată
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rost de pitaci... S-a-nvoit Gheorghe. - Haide. S-au vânturat ce s-au vânturat prin fața prăvăliilor și-au ochit un husăn de avea bani grubă pe el. Se vedea că e venit din provincie, după cumpărături. Codoșul a ginit unde ținea tașca și s-au luat după el. Se dichisiseră, că așa trebuia la ocazii d-astea. Paraschiv a pregătit la repezeală alt portofel, -la umplut cu jurnale îndoite și i -la dat lui Gheorghe. Negustorul, ce să știe, mergea liniștit înaintea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Îl scotoci prin buzunarele pantalonilor, i le întoarse pe dos, trecu apoi la cele ale hainei. Mormăia: - Aicea nu-i, aicea nu-i... Cum ziceai dumneata că e portofelul? - De piele, spuse Paraschiv cu ochii-n patru. Când dădu de tașca omului, se miră: - Ia să vedem, n-o fi ăsta, să nu rămână vorbe... Se uită, îl desfăcu, văzu banii, citi actele cu voce tare și puse la loc portofelul lui pregătit, îndopat cu hârtii. -Nu-i! Negustorul râse mulțumit: - Vezi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ioan Ică jr., pr. Adrian Deteșanu, Bogdan Iancu, Robert Lazu, ierom. Iustin Marchiș, pr. Nicolae Marcu, pr. Radu Mărășescu, Dragoș Mîrșanu, PS Vasile Someșanul, Virgil Nemoianu, Daniela Pălășan (r.i.p.), Mircea Platon, Radu Preda, Leo Stan, Ovidiu Sferlea, Narcis Tașca, Alin Tat, Bogdan și Miruna Tătaru-Cazaban, Mihaela Timuș. Port o vie gratitudine „Colegiului Noua Europă”, doamnei Marina Hasnaș și doamnei Anca Oroveanu, dar mai ales dlui profesor Andrei Pleșu, rector al unei ospitalități de tradiție abrahamică ce, în peisajul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în an, Brazdă Nouă a rezistat până în 1928, colaborând la ea personalități importante: Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, Radu D. Rosseti, Natalia Negru, Stelian C.Dumbravă, I.C. 31 Antonovici, I.V. Balmuș, C. Dornescu, G. Pallad y, Octav Motaș, G. Tașcă, Iancu Mihăilescu. „Rostul ziarului - se spune în numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței sociale și controlor al vieții publice” el „nefăgăduind nimic altceva d ecât: credință și sacrificiu, muncă și cinste”. Ziarul se adresa îndeosebi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de lei, o haraba mare le‐a fost dăruită de către un membru al societății „Drumeții”, acestea să servească pentru transpo rtarea bagajelor iar pentru a se ușura pe ei, și‐ au făcut opinci și și‐au croit un fel de tașcă pentru a păstra hrana zilnică; cu o zi înainte de plecare, ei și‐au scos pașapoartele, au făcut în comun o baie și pentru astăzi miercuri 19 aprilie, ei au fost gata de drum...” Sub lozinca „Trăiască România”, după intonarea imnului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la „Legalitatea" pe I.M.K. Epureanu, Ioan Diamandi, Iorgu Radu și redactorul de la „Epoca" Lugomirescu, sub pseudonimul Baba-Novac. Mai în urmă, ca organ al junimiștilor, a avut colaboratori pe Lupu Kostachi, Al. Fotino, G. Oprișan, G. Docan, M. Pop și G. Tașcă. A avut directori pe I. Vârgolici și G. Emandi. * Liberalul Liberalul, ziar național - liberal, apare o dată pe săptămână, sub conducerea unui comitet, redacția la Tipografia G.V. Munteanu - Bârlad. În editorialul „Către cetățenii Bârladului”, publicat în numărul 1 din 11 mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și comerțului”, „Răspândirea culturii la sate” cu o fotografie de la șezătoarea literară ținută de Societatea literară Academia Bârlădeană, de sub conducerea poetului G. Tutoveanu, la conacul moșiei Pochidia a dlui. G. Tașcă, profesor universitar, în ziua de 24 august 1914; „Prin cămin spre civilizație”, cu un „îndreptar de economie casnică” referitoare la amenajarea locuinței, încălzitul, luminatul, despre îmbrăcăminte, alimente, gospodărirea rurală”, la a treia ediție de Maria Int. colonel Dobrescu, diplomată a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
felul de opozanți din Bârladul acestui timp: Dorneanu de la țărăniști „agățat acum de barba dlui Iorga", Simionescu, Georgescu, Lupașcu cu tipografia, 255 Bontaș și Galin, senatori, Guriță „actualul președinte al comisiei interimare", Alecu Lalu, Altangiu, consilieri, Tecuceanu, Țarălungă, Barasch și Tașcă toți „din marea lume a liberalilor", dar și „un oarecare Finkelștein, zis Corbu, zis Scânteie, zis Achile, zis..." „ dat afară de la o gazetă a partidului național din Timișoara și ajuns la Bârlad pentru a scoate o gazetă-" a naționaliștilor, ca să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mare a cutrierat neobosit Țara Moldovei de la Suceava la Cetatea‐ Albă, de la Chilia la Colomeia, de la Hotin la Ciceu, de la Milcov la Bahlui cu oaste sau fără oaste”, noi rămânem aici la Bârladul tinereții noastre, întrebându‐ne, împreună cu George Felix Tașcă - cum o face el în Bârladul odinioară și astăzi - întrebându‐ne: „de câte ori va fi trecut eroul de la Racova prin târgul Bârladului...?” „Trei sunt documentele de cancelarie, din cele 499 ce se cunosc din timpul lungii sale 273 domnii, care menționează
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
păr, înțepați sau pălmuiți și apoi răsplătiți cu câțiva galbeni, pentru ca să țină minte până la sfârșitul vieții lor, când și pe unde a fost stabilit hotarul, spre a‐ l putea descrie apoi, cu toate amănuntele copiilor și nepoților lor”... George Felix Tașcă (din Bârladul odinioară și astăzi‐ 1984, pag. 47‐52) Mănăstirea Putna, ctitorie a măritului domn al Moldovei și loc de veșnică odihnă. * Bârladul Bârladul, revistă de cultură prin informație, apare la 278 Bârlad, bilunar, începând de la 15 noiembrie 1996 sub
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
comitet, la Tipografia Nicolae P. Peiu - Bârlad. Comitetul U.O.R. și a redacției este format din: președinte ‐ loc. rez. Const. Th. Moroșanu, vice‐președinți - maior în rezervă Virgil Caraivan și căpitan în rezervă G. Manoilescu; secretar - locot. rez. Ștefan Tașcă; casier - căpitan rez. Al. Balaban. În cuprins, materiale din activitatea Uniunii: dări de seamă, cuvântări, procese verbale, impresii de la Congresul U.O.R. de la Oradea - Mare; telegrame către În fotografie Cons‐ tantin Moroșanu - profesor la liceul Gh. Roșca Codreanu, Președintele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care un timp a fost și secretar de redacție), Zoe G. Frasin, G.M. Vlădescu, Toma Chiricuță, Ion Palodă, Victor Ion Popa, Const. Găvan, Grigore Veja, Traian Condoiu, D. Nanu, I. Valerian, Ciprian Doicescu, Const. Crișan, Iuliu și Virgil Nițulescu, G. Tașcă, Pamfil Șeicaru, Tud or Pamfile, C.Z. Buzdugan, V. Voiculescu, Aron Cotruș, George Ba covia. Nu trebuie omiși nici mai tinerii George Nedelea, Vasile Damaschin, Mircea Pavelescu, Ștefan Cosma, G.G. Ursu, Gh. Ioniță și alții. * Tot în „Discuții literare” dar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aprilie 192 4. Revista apare între anii 1924 - 1927 și a fost condusă de fostul elev al Liceului Codreanu din Bârlad G.D. Rânzescu cu colaborarea altor foști colegi: C. Cotoranu, Al. Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă, Gh. Tașcă, G. Vlădescu - Răcoasa, G. Cârjă, D. Iov, I. Valerian dar și prof. Ioan Antonovici și Virgil Duiculescu. Apropiați a lui G. D. Rânzescu au fost N.N. Vas iliu și G.V. Botez. În publicație mai semnau: V. Buțureanu, M. Gr. Patriciu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de intelectuali, fii ai Bârladului. Numele revistei subliniază gloria orașului de a ltă dată iar rostul ei este de a face să pătrundă cultura cât mai adânc în masele poporului... Subliniem articolele atât de frumoase și interesante ale domnilor Gh. Tașcă, N.N. Vasiliu, Gh. V. Baloș, C. Dinu, V. Bârcă etc. Din partea noastră urări celor de la Țara de Jos, viață lungă, gânduri bune și spor la muncă.” Revista Țara de Jos a avut spor la muncă: a publicat articole diverse, poezie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Matievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al.R.Nițulescu, Ion Gr. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const. R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sânghiorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stanciu V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Sirianu, Gh.Tașcă, G. Tutoveanu, G. Talaz, G. Vădescu-Răcoasa, Gr. Vrajă, Romulus P. Voinescu, N.N. Vasiliu, C.Zancu. 435 * Varia Matematica Varia Matematica a fost revista editată de Liceul Codreanu cu ocazia aniversării Centenarului „Gazeta Matematică” în mai 1995. În ea s‐au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I‐ IV, Bârladul odinioară și astăzi, sub redacția lui Romulus Boteanu. Bârladul ‐ veche așezare românească, București 1937, de G h. Vrabie‐ Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu”, de Traian Nic ola. Al. Vlahuță - îndrumătorul. Din ideile sale politico‐ sociale, de prof. Gh. Gh. Tașcă. Când a fost întemeiată „Societatea Scriitorilor Români? Contribuțiuni la istoricul societății”, Bârlad, 1939, de Virgil Caraivan. Istoria literară a Bârladului, București, 1936, de Gheorghe G. Ursu. Antologia scriitorilor bârlădeni (G.G. Ursu, în colaborare cu G. Nedelea), Bârlad 1937. Amintiri, Editura
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Țara de Jos”, a apărut la București, la 1 aprilie 1924 până în 1927, condusă de bârlădeanul C.D. Rânzescu, în colaborarea foștilor lui colegi de la Liceul „Codreanu” din Bârlad - C. Cotoranu, Al. Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă, Gh. Tașcă, G. Vlădescu-Răcoasa, G. Cârjă, D. Iov, I. Valerian, Ioan Antonovici și Virgil Duiculescu, la care s-au adăugat George Tutoveanu, Nicolae Iorga, Natalia Pașa, G. Pallady, I. Grigore Oprișan, M.Gr. Patriciu, N. Buțureanu ș.a., d ar cu un program precis
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]