377 matches
-
copii, astfel încât aveau dificultăți materiale. Cu toate acestea, au reușit să trimită pe toți cei 6 băieți la școală, toți terminând studii universitare. În perioada 1882-1886 Gheorghe Tașcă învață la școala primară din Bălăbănești, azi numită "Școala Gheorghe și Maria Tașcă" în cinstea părinților săi. Apoi, din 1886 - 1895 învață la Colegiul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad. Se înscrie apoi la Facultatea de Drept din București iar în 1899 își susține teza de licență intitulată " Despre evoluția proprietății rurale în România
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
ramâne o preocupare constantă a sa. După absolvire se înscrie în baroul avocaților din județul Ilfov. Începe atunci și colaborarea sa cu Nicolae Basilescu, profesor de economie politică și viitor decan al Facultății de drept. După ce profesează câțiva ani, Gheorghe Tașcă pleacă la studii la Paris unde își trece doctoratul în drept în 1907 cu teza "La question agraire. Commentaire critique de la legislation rurale en Roumanie, Angleterre, Irlande, Allemagne". La întoarcere se înscrie la concursul pentru postul de conferențiar la catedra
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
la catedra de economie politică a Facultății de Drept. Deși este declarat câștigător al concursului, Spiru Haret, Ministrul Instrucțiunii Publice și al Cultelor, casează concursul, cu justificarea că un doctorat în drept nu îndreptățea candidatul să predea științe economice, Gheorghe Tașcă se întoarce la Paris, iar în 1910 obține și un titlu de doctor în științe economice cu teza "Les nouvelles reformes agraires en Roumanie". După un nou concurs, Gheorghe Tașcă obține, în 1911, numirea sa în postul de conferențiar de
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
în drept nu îndreptățea candidatul să predea științe economice, Gheorghe Tașcă se întoarce la Paris, iar în 1910 obține și un titlu de doctor în științe economice cu teza "Les nouvelles reformes agraires en Roumanie". După un nou concurs, Gheorghe Tașcă obține, în 1911, numirea sa în postul de conferențiar de economie politică al Facultății de Drept din București. În 1920 este numit profesor plin la aceeași catedră, post pe care l-a ocupat până în 1940, La înființarea prin decret regal
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
În perioada 1929 - 1931 a fost rector al Academiei, renunțând la această sarcină în momentul numirii sale ca ministru plenipotențiar al României la Berlin. În timpul primului război mondial, când, din cauza ocupației germane, instituțiile de învâțământ din București nu funcționau, Gheorge Tașcă s-a refugiat în Moldova. Fiind concentrat, în această perioadă a fost curier diplomatic între Iași și Petrograd. După terminarea războiului și-a reluat activitatea didactică. Pe lângă cele două catedre menționate, în diferite intervale a mai predat economia politică la
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
Școala Superioară de Război și alte instituții de învățământ superior. În 1925 este ales membru corespondent al Academiei Române. A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1936. În afară de însărcinările sale cu caracter didactic, Gheorghe Tașcă a fost și presedinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER). În concepția lui Gheorghe Tașcă, termenul de economie politică acoperă întregul spectru al științelor economice. "„Economia politică se ocupă cu cercetarea normelor după care se produc, circulă și
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
Academiei Române. A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1936. În afară de însărcinările sale cu caracter didactic, Gheorghe Tașcă a fost și presedinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER). În concepția lui Gheorghe Tașcă, termenul de economie politică acoperă întregul spectru al științelor economice. "„Economia politică se ocupă cu cercetarea normelor după care se produc, circulă și se distribuie bunurile care sunt necesare pentru satisfacerea trebuințelor omenești”". În perioada interbelică, doctrinele și practicile cooperatiste
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
practicile cooperatiste au constituit o preocupare de prim ordin în ansamblul literaturii social-economice din țara noastră. Mai mult, ideile și soluțiile cooperatiste ocupau un loc important în programele diferitelor partide politice. Atât ca economist, cât și ca om politic, Gheorghe Tașcă a luat o parte deosebit de activă în discuțiile legate de cooperație și a publicat numeroase lucrări în care își susținea în mod strălucit punctele de vedere. De asemenea, în lucrările sale s-a ocupat în mare măsură de problemele economice
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
politică față de regimul legionar. În perioada 1942-1943 a făcut parte dintre cadrele universitare care au ținut prelegeri la Castelul Peleș din Sinaia pentru desăvârșirea pregătirii regelui Mihai I. Aceste prelegeri au constituit baza cursului de economie politică pe care Gheorghe Tașcă l-a publicat în 1945 Ultima manifestare din domeniul economic a fost o conferință pe care a ținut-o la Ateneul Român în 1946, în cadrul unui ciclu intitulat " Idei călăuzitoare în istoria poporului român". Conferința avea tema " Ideea legăturii cu
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
Ultima manifestare din domeniul economic a fost o conferință pe care a ținut-o la Ateneul Român în 1946, în cadrul unui ciclu intitulat " Idei călăuzitoare în istoria poporului român". Conferința avea tema " Ideea legăturii cu pământul" iar în cadrul ei Gheorghe Tașcă arăta că conceptele comuniste ale colhozurilor sunt contrare spiritului țăranului român. Dar în 1946 timpurile începuseră să se schimbe. Conferința a fost întreruptă de agitatori ai partidului comunist care invadaseră sala și scandau lozinci. Ea a fost ținută peste câteva
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
comunist care invadaseră sala și scandau lozinci. Ea a fost ținută peste câteva săptămâni în aula Academiei de Înalte Științe Comerciale și Industriale, siguranța fiind asigurată de studenții anti-comuniști care au împiedicat accesul perturbatorilor. După terminarea Facultății de Drept, Gheorghe Tașcă se înscrie în Partidul Conservator. Participă la alegerile din 1905 în calitate de candidat al partidului în județul Tutova și reușește să câștige un loc de deputat. După întoarcerea sa de la studiile din Franța l-a urmat pe Take Ionescu în Partidul
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
să câștige un loc de deputat. După întoarcerea sa de la studiile din Franța l-a urmat pe Take Ionescu în Partidul Conservator Democrat, contribuind la definirea orientării economice a partidului. În 1918 partidul Conservator Democrat s-a desființat iar Gheorghe Tașcă a trecut în Partidul Național Democrat al lui Nicolae Iorga în cadrul căruia a activat până la desființarea partidului, în 1938. În cadrul activităților sale în acest partid, pentru o anumită perioadă a fost director al ziarului Neamul Românesc înființat de Nicolae Iorga
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
1930 este numit ministru plenipotențiar al României la Berlin. Situația grea a Românei în condițiile crizei economic determinase pe Gheorghe Mironescu primul ministru al României să încerce să obțină condiții comerciale mai avantajoase din partea Germaniei și îl însărcineze pe Gheorghe Tașcă să negocieze cu guvernul german acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Aceste tratative au fost încheiate cu succes în cursul anului 1931. În 1932 Gheorghe Tașcă este numit ministrul al Industriei și Comerțului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
încerce să obțină condiții comerciale mai avantajoase din partea Germaniei și îl însărcineze pe Gheorghe Tașcă să negocieze cu guvernul german acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Aceste tratative au fost încheiate cu succes în cursul anului 1931. În 1932 Gheorghe Tașcă este numit ministrul al Industriei și Comerțului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La căderea guvernului Iorga, Gheorghe Tașcă și-a concentrat activitatea spre cea didactică. După desființarea Partidului Național Democrat, Gheorghe Tașcă a trecut la Partidul Național Țărănist
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Aceste tratative au fost încheiate cu succes în cursul anului 1931. În 1932 Gheorghe Tașcă este numit ministrul al Industriei și Comerțului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La căderea guvernului Iorga, Gheorghe Tașcă și-a concentrat activitatea spre cea didactică. După desființarea Partidului Național Democrat, Gheorghe Tașcă a trecut la Partidul Național Țărănist, fiind membru în delegația permanentă a partidului și președinte al organizației județului Tutova. A participat la alegerile din 1946 în calitate de
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
cursul anului 1931. În 1932 Gheorghe Tașcă este numit ministrul al Industriei și Comerțului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La căderea guvernului Iorga, Gheorghe Tașcă și-a concentrat activitatea spre cea didactică. După desființarea Partidului Național Democrat, Gheorghe Tașcă a trecut la Partidul Național Țărănist, fiind membru în delegația permanentă a partidului și președinte al organizației județului Tutova. A participat la alegerile din 1946 în calitate de candidat în județul Tutova. Dar alegerile din 1946 au fost falsificate în mod grosolan
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
Tutova. A participat la alegerile din 1946 în calitate de candidat în județul Tutova. Dar alegerile din 1946 au fost falsificate în mod grosolan și toate locurile de deputați au revenit Frontului Național Democratic, condus de comuniști. La 1 august 1950, Gheorghe Tașcă este arestat de autoritățile comuniste împreună cu alți foști demnitari ai perioadei precomuniste. Este încarcerat în închisoarea Sighet în celula 58. Din cauza regimului sever la care a fost supus și lipsit de orice îngrijire medicală, Gheorghe Tașcă s-a stins din
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
1 august 1950, Gheorghe Tașcă este arestat de autoritățile comuniste împreună cu alți foști demnitari ai perioadei precomuniste. Este încarcerat în închisoarea Sighet în celula 58. Din cauza regimului sever la care a fost supus și lipsit de orice îngrijire medicală, Gheorghe Tașcă s-a stins din viață, după o grea suferință la 12 martie 1951. A fost înhumat în groapa comună a închisorii. Pentru activitatea sa a fost distins cu ordinul Coroana României, cu grad de comandor și cu Ordinul Gediminas al
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, Bicazul era o comună rurală inclusă în plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, formată din satele Bicaz, Chițirig, Capșa, Cârnu, Cheile-Bicazului, Crasna, Fârțigu, Floarea, Fundu Bicazului, Gura Bicazului, Hamzoaia, Izvorul Muntelui, Mărceni, Neagra, Poiana Corbului, Secu, Tașca și Ticoș, având o populație totală de 2416 locuitori. În comună funcționau șase mori, opt fierăstraie, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Muntele a aceluiași județ, având 2550 de locuitori în
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
mori, opt fierăstraie, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Muntele a aceluiași județ, având 2550 de locuitori în satele Ața, Bicaz, Capșa, Cârnu, Chișirig-Neagra, Ciungi, Hămzoaia, Izvoru Muntelui, Poiana Cârnului, Secu, Tașca, Ticoș, Floarea și în cătunul Mărceni. În 1931, câteva sate din comună au fost desprinse pentru a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăcini și Poiana Cârnului. În 1950, comuna a fost
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
aceluiași județ, având 2550 de locuitori în satele Ața, Bicaz, Capșa, Cârnu, Chișirig-Neagra, Ciungi, Hămzoaia, Izvoru Muntelui, Poiana Cârnului, Secu, Tașca, Ticoș, Floarea și în cătunul Mărceni. În 1931, câteva sate din comună au fost desprinse pentru a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăcini și Poiana Cârnului. În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. Un an mai târziu, au început lucrările de construcție a barajului pe lacul de
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
actual (2012]) al rezervației este ONG Clubul Montan Român Piatra Neamț. Intervențiile antropice asupra rezervației au început prin construirea unei captări de apă în anul 1953 la un izvor din Cheile Șugăului, pentru cariera din proximitate - a Fabricii de ciment din Tașca Ele s-au reluat în 1999 prin lucrări miniere la un izbuc. Odată cu cu distrugerea în anul 2002 a acestuia prin dinamitări, în vederea construirii unei captări pentru o fabrică de îmbuteliere a apei, intervențiile au căpătat un aspect controversat. Declanșarea
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
-a IUCN (parc național), situată în nord-estul României pe teritoriul vestic al județului Neamț. Aria naturală se întinde în extremitatea central-vestică a județului Neamț (aproape de limita de graniță cu județul Harghita), pe teritoriile administrative ale comunelor Bicazu Ardelean, Ceahlău și Tașca și al orașului Bicaz, în apropierea drumului național DN12C care leagă municipiul Piatra Neamț de orașul Gheorgheni. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 5 martie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Petre, Niculae Găman, Constantin I. Popescu, jandarmul Ion Iordache zis Iordănescu, Gh. Comșa și Nicolae Lescenco, jandarmi ; plutonier major Nițu Ștefan, plutonierii Nicolae Bularda, Ion N. Cașotă, Neacșu Crăciun, V. Moisescu, Gh. Niculescu, Gh. Oancea, Const. Sârbu, Ion Stănciucu, V. Tașcă și Nicolae Zăinescu, sergentul instructor Tudor Petre și soldatul Barabas Ion. În scurtă vreme, comisia a stabilit că în multe crime mai erau implicați 55 prefecți de județ, 55 comandanți de jandarmi, cel puțin tot atâția comisari, inspectori și ofițeri
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
trimită pe fiica sa la pension în Franța și în Germania. În 1896, după terminarea studiilor, Cordelia a ajuns domnișoară de onoare a reginei Elisabeta a României. În 1905, după moartea lui Anghel Demetriescu, s-a căsătorit cu profesorul Gheorghe Tașcă. În 1869 obține prin concurs catedra de istorie și geografie la cursul inferior al Liceului „Sfântul Sava” din București. Cu puțin timp mai târziu este numit și director al internatului liceului. Aceasta este calitatea în care i-a avut elevi
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]