309 matches
-
cum. Atunci când intrară cei patru, contele stătea lângă șemineul nefolosit, afișând poza imemorială a aristocrației indolente și sprijinindu-se cu cotul de zid. Lângă el se afla o masă scundă, pe care erau puse o butelcă de vin și o tabacheră de argint. Țigările nu conțineau tutun, dar cânepa indiană creștea pe câmpiile din K în cantități suficient de mari ca tutunul să devină inutil. Cerkasov își trăia cea mai mare parte a vieții cu o doză mai mult decât suficientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Lăpușneanu, meditând la discursul pe care, cu o seară mai Înainte, Bikinski Îl ținuse În Piața Unirii. „În fond”, Își spuse el, „homunculii, chiar dacă nu există În realitate, ar trebui inventați.” Și, spunând aceasta, inginerul suflă de trei ori deasupra tabacherei din care scoase apoi doi omuleți de plastic de dimensiunea degetarului, pe care Îi Însufleți. „Nu avem nevoie aici nici de John Bikinski, nici de John Smithiți, ci de cu totul altceva.” Homunculii tresăriră, executând pe masă mișcări sacadate. Unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Înlăuntru se găsesc rufărie și o icoană de argint... și o biblie. Soția Căpitanului recunoaște lucrurile. Cel de-al cincilea martir scos și cel de-al șaselea n-au putut fi recunoscuți. Asupra celui de al cincilea se găsește o tabacheră de lemn cu țigări și un mărțișor. Se găsesc urme de sânge. În buzunarul celui de al șaselea s-a găsit o bucată de hârtie pe care e scrisă o rugăciune. Al șaptelea e scos Căpitanul. A fost recunoscut în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
bandulieră și, punând-o jos, în fața lotrilor, a poruncit: ― Și acum, tot ce ați luat să ajungă colo jos! Nu care cumva... Ca și cum ai scutura un măr plin de roadă, așa cădeau pungile cu galbeni, ceasurile și inelele. Până și tabacherele cu tutun au ajuns în desagă... La sfârșit, a legat gura desagii și a pus-o în spatele celui mai voinic dintre ei. ― Hai să mergem. Sâmbătă seara, să fiți la locul știut și veți primi ce vi se cuvine. Nu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Confucius, Despre toamnă și primăvară, o pensulă de scris făcută din păr de capră, un lingou de aur și unul de argint, o ghicitoare, o sabie în miniatură, o sticluță de băutură, o cheie de aur, zaruri din fildeș, o tabacheră de argint, un bici din piele, un vas de ceramică albastră pictat cu peisaje, un evantai antic cu un poem scris de un poet celebru din dinastia Ming, un ac de păr din jad verde cu fluturi sculptați, un cercel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
înainte de a se sinucide) avea douăzeci de ani, el preconizează tocmai o astfel de întoarcere tolstoiana la simpla satisfacere a necesităților, re-fuzînd, de pildă, înlesnirile oferite de o societate a abundenței, fumând nu țigări prezentate luxos, ci luând direct diatsr-o tabachere țărănească tutunul cu două degete și răsuokidu-l într-o foiță. Asta m-a impresionat mult când l-am văzut. Iată, mi-am zis, un om natural, care înțelege să-și pună și în practică teoriile, nu numai să propovăduiască altora
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
durdulii, care învârtea o negustorie pe cinste pentru ofițerimea rusă și nu numai. Era detașat și surâzător. Savoarea șampaniei îi consolida starea de bine și încrederea în viitor. O delegație de boieri divaniți se precipită spre el, oferindu-i o tabacheră din aur destul de grea, de altfel frumos lucrată, spuzită toată cu diamante, și un discurs în limba franceză, cam dezlânat și agramat, din care Marele Komandir reținu doar recunoștința lor fierbinte pentru gospodăreasca administrare a țării. Un bun motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
rămăsese pe chișcă, scoteam mațul, băteam vrana la loc. Urcam la lumină și la căldură, ținând brăcacea cu amândouă mâinile, „de subțiori”. - S’ trăiești, băi’țălu moș’lui... Moș Iacob așeza „țăharca di titiun” deja răsucită, dar neaprinsă, pe capacul tabacherei, pusă alături, pe truchină, lua brăcacea cu amândouă mâinile, o ridica, bea. Se oprea, plescăia din limbă - Îi era bun, jinișoru’. Aprindea țăharca, trăgea din ea, trăgea din brăcace. Îi știam măsura: un litru și jumătate; Moș Iacob avea altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
așeză pe fotoliu. — Dezbrăcați-vă, îi spuse Mirela. O să vă încălziți... Ea doar se descheie la haină și-i ceru o scrumieră pe care o puse pe geantă. Prinse să pufăie dintr-o țigară cu filtru alb, scoasă dintr-o tabacheră aurită, pe care o înfipse într-un țigaret scurt, din lemn. Râdea la Petrișor, ținut de maică-sa cu fața la ea, ca la fotograf și parcă îndemnându-l să zâmbească, să ia o mină veselă și binevoitoare, și copilul chiar asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mare tulburare...” Agliè păru Încurcat din cauza atingerii, dar nu i se sustrase. Numai că, așa cum l-am văzut făcând mai apoi În momentele de reflecție, cu cealaltă mână scoase din jiletcă o cutie mică de aur și argint, poate o tabacheră sau o cutiuță de medicamente, cu capacul Împodobit cu o agată. Pe masa barului ardea o lumânare mică de ceară, și Agliè, ca din Întâmplare, apropie cutioara de ea. Am văzut că la căldură agata nu se mai distingea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fi Învățat asta În ’89, domnule conte. Când ne săturăm, pac!” Și, surâzând ca un Înger, ea Își trecuse mâna Întinsă, superbă, pe sub gât. La Amparo Îmi stârneau dorințe până și dinții. „Dramatic lucru”, zise Agliè, scoțându-și din buzunar tabachera și mângâind-o cu mâinile Împreunate. „Așadar m-ai recunoscut? Dar În ’89 nu sclavii au făcut să se rostogolească capetele, ci acei burghezi de treabă pe care dumneata trebuie că-i detești. Și pe urmă, contele de Saint-Germain, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Și azi suntem în 12 iulie 1931... Văzîndu-l că se uită nervos la ceas, Manole adăugă: - Fă un efort și mai stai încă cinci, zece minute. N-are să-ți pară rău... Condurachi se așeză resemnat în fotoliu și-și căută tabachera. - Numai de s-ar ține de cuvânt și ar veni, spuse. -... Îndată ce se va potoli ninsoarea, repetă Marina absentă, vin eu cu o mașină bine încălzită. Mașina unui prieten din corpul diplomatic... Parcă de-abia acum își dădu seama cât
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
an suntem, spuse. - Exact. Și de aceea l-ai decepționat pe Năstase, încercînd să te prefaci... - Eu? exclamă Pantelimon cu oarecare greutate, căci avea gura plină. Petrescu râse cu poftă și apoi, brusc, se hotărî și alese o țigară din tabacheră. - Una străină, cu filtru; pentru zile mari... Da, d-ta, reluă calm, cu un glas neutru. Ai încercat să joci rolul tânărului naiv și cu capul în nori, când noi toți te cunoaștem, și te apreciem ca pe un element
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pleșuvă. Lanțul ceasornicului cu capace se petrece de la un buzunar al vestei la celălalt, unde se prinde de vârful creionului mecanic. Redingota și-a îmbrăcat-o corect, n-are însă nici gulerul pus, nici cravata. Pe gheridon, în dreptul lui, o tabacheră de tutun, un țigaret încrustat cu fildeș, un coupe papier tot de fildeș, minuțios lucrat ; imediat alături, un Papierkorb și o pomieră de bronz cu picior și cu toarte mici, răsucite. În pomieră, un teanc de hârtii, plicuri, extrase, reviste
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ca o prună mănată, prins în colțul ochiului îl cam supără la vedere și, inutil și automat, Profesorul își potrivește rama de aur a ochelarilor pe șaua nasului. Mâna rămasă liberă pipăie orbește marginea gheridonului, fețișoara de masă după vechea tabacheră cu chibritelniță. O mișcare nesigură - furișă și vinovată. — Faci cum crezi de cuviință, dar la primul fum vei începe iar a tuși... Vocea rece a Sophiei este chiar vocea neliniștii lui - așadar, nu ridică ochii spre celălalt capăt al salonului
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
petreacă după-amiaza la golf și Înfundîndu-se În sofa, Înfășurat Într-un halat subțire dar mult prea larg pentru el, urmărindu-l cu ochii pe Juan Lucas care, aplecat peste un scrin, scotea rînd pe rînd un portchei de aur, o tabacheră de aur, o brichetă de aur, un pix de aur, un portofel cu inițiale de aur, un carnet de cecuri tot de aur, dacă vreți, cu alte cuvinte visul de aur al unui pungaș de buzunare, partea rea e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o față ca a patricienilor de pe vremea decăderii imperiului roman, În orice caz, În momentul de față era Întruchiparea decăderii occidentului. Dar Lastarria nu-și pierdea speranța de a-l Îmblînzi pe uriașul ăsta gras și murdar și scoase o tabacheră de aur ca să-i ofere o țigară egipteană: Lalo Bello abia se putu stăpîni să nu facă un atac de isterie, Își vîrÎ un deget homosexual Între gît și gulerul de la cămașă și-l roti de jur Împrejur de parcă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ar mai fi suportat nici o secundă mai mult nici căldura, nici cravata, nici nimic și În cele din urmă Îi spuse „neee“ suflînd un curent de aer fierbinte În nasul bietului Lastarria, care stătea acolo parcă de un ceas cu tabachera de aur În mînă și nu mai avea cui oferi țigări, fiindcă Lizandro Albaniles și Cocotero Tellagorri se alăturaseră altui grup și medicul Îi interzisese categoric Finitei să fumeze și pe lîngă asta uite că o chema Ernesto Pedro, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cadă cornetul de carton și era gata să traverseze strada, cînd văzu pe cineva venind. Un bărbat mărunțel mergea împleticindu-se pe trotuarul de vizavi. Ea se întoarse să-l privească. El încetini pasul, bîjbîi prin buzunare și scoase o tabacheră. Vorbiră o clipă, apoi ea luă o țigară, bărbatul i-o aprinse și porniră spre Sauchiehall Street. Thaw își continuă drumul înfuriat și relaxat în același timp, și intră într-o cafenea de lîngă Green’s Playhouse. Comandă o cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
al atmosferei noastre mintale comune și asta de câteva sute de ani. Și încheie: ― Oamenii, în general, au tendința de a uita definițiile ― dar dacă tu ești într-adevăr serioasă... ― Bineînțeles că sunt ― zise fata. Își scoase din poșetă o tabacheră fină. ― Vrei una? Cutia sclipea în soare. Diamante, smaragde și rubine cânteiau pe suprafața de aur fin cizelat. O țigară, deja prinsă automat în tabacheră, ieși din distribuitor. Desigur pietrele puteau fi de plastic, iar aurul ― imitație; dar obiectul părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
tu ești într-adevăr serioasă... ― Bineînțeles că sunt ― zise fata. Își scoase din poșetă o tabacheră fină. ― Vrei una? Cutia sclipea în soare. Diamante, smaragde și rubine cânteiau pe suprafața de aur fin cizelat. O țigară, deja prinsă automat în tabacheră, ieși din distribuitor. Desigur pietrele puteau fi de plastic, iar aurul ― imitație; dar obiectul părea manufacturat manual și autenticitatea era tulburătoare. Gosseyn îl aprecie la vreo 25.000 de dolari. Își regăsi graiul. ― Mulțumesc, nu fumez. ― Este un amestec special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
regăsi graiul. ― Mulțumesc, nu fumez. ― Este un amestec special, insistă fata. Dulce nemaipomenit. Gosseyn negă din cap. De astă dată ea îi acceptă refuzul. Își luă o țigaretă, o duse la buze și aspiră cu o vădită satisfacție, apoi reintroduse tabachera în poșetă. Nu părea să-și dea seama de efectul pe care-l produsese. Zise: ― Hai să revenim la studiile noastre. Și după aceea putem să ne despărțim și să ne revedem diseară. De acord? Era o femeie foarte autoritară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
elucidarea propriului său mister. Și el o urmărea cu atenție, în măsura în care i-o permitea întunericul. La început, ea rămăsese așezată, cu piciorul stâng îndoit sub cel drept. În aproape 10 minute își schimbase poziția de vreo cinci ori. Își scosese tabachera și apoi o băgase la loc, fără a-și lua vreo țigară. Clătinase din cap de șase ori, ca și cum ar fi vrut să îndepărteze un gând sau o idee. Înălțase din umeri de două ori, își încrucișase brațele și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
minte. Blayney păru nemulțumit, dar Gosseyn nu mai zise nimic care ar fi putut înrăutăți situația. Era timpul să-și debiteze povestea. Spre marea sa suprindere, fu ascultat cu mare atenție. Când Gosseyn termină, Crang își scoase o țigară din tabacheră și și-o aprinse. Remarcă privirea lui Gosseyn ațintită asupra lui, dar nu spuse nimic în momentele următoare. Trăsăturile chipului reflectau o ușoară tulburare și, timp de peste un minut, fumă în tăcere. Gosseyn având tot timpul să-l studieze. Eldred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
al atmosferei noastre mintale comune și asta de câteva sute de ani. Și încheie: ― Oamenii, în general, au tendința de a uita definițiile ― dar dacă tu ești într-adevăr serioasă... ― Bineînțeles că sunt ― zise fata. Își scoase din poșetă o tabacheră fină. ― Vrei una? Cutia sclipea în soare. Diamante, smaragde și rubine cânteiau pe suprafața de aur fin cizelat. O țigară, deja prinsă automat în tabacheră, ieși din distribuitor. Desigur pietrele puteau fi de plastic, iar aurul ― imitație; dar obiectul părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]