366 matches
-
metoda inductivă baconiană seamănă cu cea socratică. Acesta în încercarea de a identifica adevăratul sens al unui termen apela la un număr de definiții pozitive, identificate de către Teodor Dima72 cu tabula presentiae și un număr de definiții negative ce reprezintă tabula absentiae. Dar cele două tabele nu duc la obținerea unui rezultat cert, dialogurile rămânând în principal fără o definiție noțiunilor vagi ce sunt propuse. Bacon trebuia să identifice o soluție suplimentară și apelează la tabula graduum. Dar compararea celor două
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de definiții negative ce reprezintă tabula absentiae. Dar cele două tabele nu duc la obținerea unui rezultat cert, dialogurile rămânând în principal fără o definiție noțiunilor vagi ce sunt propuse. Bacon trebuia să identifice o soluție suplimentară și apelează la tabula graduum. Dar compararea celor două tabele nu oferă certitudinea descoperirii formelor pentru că "nimic nu poate fi luată ca formă adevărată dacă nu descrește totdeauna când însușirea în chestiune descrește"73. Avem nevoie de întocmirea tabelei gradelor (tabula graduum, sive comparativae
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și apelează la tabula graduum. Dar compararea celor două tabele nu oferă certitudinea descoperirii formelor pentru că "nimic nu poate fi luată ca formă adevărată dacă nu descrește totdeauna când însușirea în chestiune descrește"73. Avem nevoie de întocmirea tabelei gradelor (tabula graduum, sive comparativae). Exemplele date aici nu mai trebuie să fie asemănătoare celor din celelalte tabele; dar, cu cât sunt mai apropiate, cu atât joacă un rol mai important în aflarea formei. Exemple: a) corpurile animalelor se încălzesc în funcție de mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la identificarea acelor proprietăți esențiale și implicit a legilor fundamentale ale naturii. Cea de-a treia regulă se referă la identificarea proprietăților nevariabile ale unui corp. Și această regulă ne aduce aminte tot de metodologia lui Bacon și anume de tabula graduum care urmărește variațiile unui obiect astfel încât să identifice proprietățile dincolo de acestea: "Calitățile corpurilor care nu pot fi nici intensificate nici slăbite, și care aparțin tuturor corpurilor cu care se pot face experiențe, trebuie considerate drept calități ale tuturor corpurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
morfemul. Divizarea cuvântului în morfeme implică divizarea semnificatului cuvântului (sau semia) în semnificați de morfeme (sau sememe), și aceștia, la rândul lor, în seme. Analiza în morfeme aplicată numelor proprii o face după două axe: lineară pentru morfeme "normale" și tabulară în sincretismele în care morfemele cu semnificant zero se suprapun unui morfem normal. Morfemul gramatical "e" din perechea Louis/ Louise are un "conținut" gramatical, trăsătura /gen feminin/. Trăsătura inerentă din morfemul "e" sau morfemul zero care redă trăsătura /sex masculin
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
privind Asia Centrală, autor al unei bine cunoscute în epocă Das nord-und ostliche Teil von Europa und Asia, in so weit solches das gantze russische Reich mit Siberien und der grossen Tatarey in sich begreiffet, in einer historisch-geographischen Beschreibung nebst einer Tabula polyglotta von 32 Arten Tatarischer Völker Sprachenund einem Kalmuckischen Vocabulario, Stockholm, 1730. Ca și Daniel Gottlieb Messerschmidt, Nicolas Witsen sau Dimitrie Cantemir, Strahlenberg aparține mediului academic dependent de curtea lui Petru cel Mare, modelat parțial de intuițiile și obsesiile lui
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
nu par să coincidă: caracterul central al timpului în Memoria și rolul de introducere pe care l-ar putea juca articolul despre memoria muzicală, plasat la început; se cere o reevaluare a acestor tradiții, dar, mai întîi, trebuie să facem tabula rasa din edițiile anterioare. Analiza riguroasă a textelor i-ar fi putut preveni pe cititori, căci se vorbește cînd de "hîrtiile" lui Maurice Halbwachs, ceea ce constituie un ansamblu, nu o structură apropiată de realitate, cînd de "manuscrisul" Memoriei colective, ceea ce
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
culme în Munții Zarandului; rezervație în Munții Semenicului; „vîlcea“, afluent de stînga al Bîrzavei; „vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Miniș) și Cîmpia Bîrzavei (parte a Cîmpiei Banatului). Unii specialiști consideră că numele rîului continuă anticul Berzovia, Berzobis, atestat în Tabula Peutingeriană și în alte documente antice, dar nu au reușit să reconstituie un radical potrivit (*bhreg, *bher nu a întrunit o susținere suficientă). Formele ungurești vechi ale rîului din Banat sunt Burzva, Berzva, Borzua, Borza, iar forma actuală - Berzava. În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este dedus din numele de persoană (neatestat, din cîte știm) Crașco (forma de gen fiind, probabil, adaptată genului gramatical al topicului denominat). Ni se pare interesant de precizat că numele antic al Carașului era altul, așa cum consemnează documentele, începînd cu Tabula Peutingerian: Apo, Apio, Appion, Apo. Numele a fost consi derat, pe rînd: tracic (înrudit cu Apulum, Apula din Dacia, cu prus. ape, apu, lit. úpe, sanscr. ap, „apă“), scitic, (paralel cu Cal abaeus și Zald-apa), iliric (comparat cu ilir. Aplō
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
genitivul slav), Lotrul, Lotra, Lodra. Originea hidronimului este foarte disputată: tracul Latron (trecea lui a > o, ca în Alutus > Olt; dispariția lui -n final, obișnuită în elementele moștenite; închiderea lui o > u, ca în Amoutrion > Motru); Ad Rutelam, Arutela, din Tabula Peutingeriană (trecut, cu o posibilă metateză, în *Alutera, de la care evoluția fonetică e ușor de justificat); un diminutiv *Alutela, de la Aluta, așadar un derivat străvechi al rîului-mamă Alutus > Olt); sl. lotr, „hoț“ (metaforă posibilă pentru un rîu de munte iute
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este atestat încă din Antichitate și încontinuu, de-a lungul timpului, pînă astăzi. Prima atestare apare la Ptolemeu (Aloutas), iar următoarele se regăsesc în opera lui Iordanes (Alutas) și în harta romană din secolele III- IV, cunoscută sub numele de Tabula Peutingeriana (Alutum) și în harta lui Marinus, în jurul anului 150 (Alutas, Alutus). În documentele cance lariei ungurești, se regăsește la 1211, 1222 și după 1233 cu for mele Alt și Olth. În alte documente medievale, redactate mai ales în slavă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
reconstruite din ruină, clădirile sunt refăcute întocmai plecând de la câteva fragmente de zid rămase... În alte părți, fiecare nou decident temporar crede că "trebuie" să vină cu altceva, să-și "lase amprenta"... Între a înnoi orașul și a-l face tabula rasa, distanța este enormă, iar deciziile în acest sens abuzive. Orașul consumă energie, materii prime, produce bunuri, derulează activități, produce liant social, dar produce și dioxid de carbon, deșeuri, violență, frică... Orașul se auto-produce, se transformă, ia noi forme. El
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
partea superioară a literelor în scrierea altor limbi indiene 279. osca LM înrudită cu umbriana; centrul peninsulei Italice, pînă în sec. I i.C.; urme în latină și în limbile romanice; inscripții sec. III i.C.-I d.C.; Cippus Abellanus; Tabulă Bantina familia indo-europeană, ramura italica, grupul osco-umbrian; structura gramaticala comună cu a latinei proprie, derivată din etrusca 280. oseta O Osetia de Nord (Federația Rusă) / N Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de Ammianus Marcellinus (XIV, 11), a cărei silabe ar corespunde cu două vorbe slavone, dama, casă și uscu, strâmt, și Dierna sau Tierna râușor în Dacia nume pomenit de Ulpian în Digeste (L, 15, 1 § 8), de Ptolemeu (III, 8) Tabula peutingeriană și alte izvoare. Acest cuvânt n-ar fi altceva decât numele de apă atât de des întrebuințat la Slavoni: Cerna, (apă) neagră. Asupra lui Strumon observăm că rădăcina cuvântului sru sau stru este arică și înseamnă a curge. Această
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de a cărei nume e vorba în termenul nostru, are din pricina culorii datorate patului prin care curge, o aparență într-adevăr neagră. Asupra acestui nume observăm întâi că nicio fântână veche nu scrie Cerna cu c inițial, ci Ptolemeu JttQvcc, Tabula peuting. Tierna, Ulpian in Digeste Zerna (Zernensium colonia), o inscripțiune descoperită la Mehadia Tsierna. Este deci evident că în limba dacă sunetul inițial al numelui se apropia mai mult de z sau de ț decât de c, pe când termenul negru
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Moesia peste Dunăre în Dacia, căile pe care se purta comerciul între aceste două țări, pe unde se înșirau orașele Daciei și care deci trebuiau să ducă în modul cel mai direct și mai ușor către centrul Daciei, capitala ei. Tabula Peutingeriană, făcută pe timpul împăratului Severus (193 - 211 d. Hr.), pe când Dacia se afla sub stăpânirea romană, arată tot cele trei drumuri vechi, care conduceau de peste Dunăre în Dacia, și aceste trei drumuri sunt arătate ca trecând fluviul, cel mai apusean
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și Azizis, care le vom vedea că erau în Banat, încât astfel vom dovedi credem pe deplin că în prima lui expedițiune Traian a trecut Dunărea la Vi-minacium și a intrat în Dacia pe calea cea mai apuseană însemnată pe tabula Peutingeriană. Aici la Viminacium, astăzi satul Costolaț în Serbia, Traian puse să se arunce un pod de dubase, pentru a cărui întocmire el se folosi de o insulă ce se afla în mijlocul fluviului și care există și astăzi sub numele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
armata romană prin spioni, din care Romanii prind într-o zi pe unul, și îl aduc de păr, cu mânile legate la spate, înaintea împăratului.. Traian ajunge la Bersovia, trece după aceea la Aixis, sau Azizis cum este însemnată pe tabula Peutingeriană. De aici el se îndrepta către valea Timișului, din care trecând pe urmă în acea a Bistrei, trebuia să ajungă pe o cale bătută deadreptul sub zidurile Sarmizagetuzei. La Tapae în același loc unde și generalul Julian al lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ale lui Traian asupra războaielor Daciei: «de aici am plecat la Bersovia apoi la Aixis». Traian, plecând de la Lederata în sus pe drumul ce duce de aici la Tibiscum, trecu prin stațiunile identic denumite si puse în aceeași ordine de tabula Peutingeriană, Bersovia și Azizis. Astăzi pentru a merge de la Costolaț către nord, trebuie se trecem peste râul Bărsava, afluent al Timișului. Acest râu păstrează precum se vede numele vechiului oraș dac, ce era așezat pe malurile, sale. Orașul dispărând s-
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
oraș dac, ce era așezat pe malurile, sale. Orașul dispărând s-a păstrat numai numele râului, fiind cunoscut că multe orașe poartă numele râului lângă care au fost întemeiate. De la Bersovia Traian trecu la Aixis sau Azizis, cum îi zice tabula lui Peutinger, care se va fi aflat poate pe malurile unui alt afluent mai nordic al Timișului, Poganișul, dar de la care oraș nu ne-a rămas nicio urmă în topografia actuală. Apucând spre răsărit cătră Tibiscum și Sarmizagetuza, el întâlnește
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai sus, că Traian nu putea pătrunde în Dacia, decât pe căile bătute și umblate ale acelor timpuri. Prin urmare, dacă el și-a schimbat calea de atac, a trebuit s-o strămute pe una din celelalte două pe care tabula Peutingeriană le arată ca ducând din Moesia în Dacia. Am văzut însă că afară de calea pe la Viminacium, mai erau una pe la Taliatis în fața stațiunii Tierna și alta pe la Egeta-Drubetis. Pe una din aceste două a trebuit Traian să-și aleagă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
locului construirii acestuia, și din asemenea argumente nu se poate dobândi nicio lumină și cauză. Nu trebuie să ne mirăm dacă nu găsim nicio pomenire a podului lui Traian în hărțile sau însemnările drumurilor rămase de la cei vechi, precum în tabula Peutingeriană sau în itinerariul lui Antonin,pentru că aceste însemnări nu se ocupă decât cu indicarea stațiunilor și a distanțelor dintre ele. Când drumurile întâlnesc o apă, linia care le înseamnă trece, curat peste ea, fără a arăta dacă comunicația se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Apollodorus din Damasc. Că acest castel Zanes vine lângă Turnu-Severinului se vede de pe aceea că Procopius, urmând cu enumerarea cetăților dunărene, arată ca cea întâi după Pontes orașul ad Aquas și după acesta castelul Dortico, care sunt arătate și de tabula Peutingeriană ca urmând îndată după Egeta. Zanes nu poate fi deci decât un alt nume pentru Egeta. Găsim următoarea paralelă între Procopius și tabula Peutingeriană: Procopius - Tab. Peut. Lederata - Lederata Zernes - Tierna Zanes - Egeta Pontes -Ad aquas - Ad aquas Dorticum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
întâi după Pontes orașul ad Aquas și după acesta castelul Dortico, care sunt arătate și de tabula Peutingeriană ca urmând îndată după Egeta. Zanes nu poate fi deci decât un alt nume pentru Egeta. Găsim următoarea paralelă între Procopius și tabula Peutingeriană: Procopius - Tab. Peut. Lederata - Lederata Zernes - Tierna Zanes - Egeta Pontes -Ad aquas - Ad aquas Dorticum - Dortico Procopius pune evident puntea lui Traian mai în sus de Aquas, deci cu neputință în spre gura Oltului. Conform cu aceasta arată și Constantin
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și prin urmare trecerea lui prin pasul Turnului Roș. Această încheiere apriorică găsește mai multe argumente în alte împrejurări. Mai întâi de la Drubetis calea care duce în interiorul Daciei la ultimul său oraș înspre nord, Porolissum, trecea prin următoarele puncte după tabula Peutingeriană: Amutria, Pelendova, Castra-nova, Romula, Acidava, Rusidava, Pons-Aluti, Buridava, Castra-Traiana, Arutela, Pretorium, Pons-vetus, Stenarum, Cedonie, Decidava, Apulum (astăzi Karlsburg sau Alba Iulia) și de acolo înainte prin Napoca la Porolissum (astăzi Mojgrad). Mai multe din aceste nume sunt romane precum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]