236 matches
-
vălvătaie. Bancnotele aprinse se Înălțau În aer, zburând peste acoperișuri. Pluteau ca niște rîndunele vesele În văzduh, scoțînd sunete ciudate. Intrau În pe ușa grajdurilor, se așezau pe crupele cailor, ale vițeilor, ale caprelor și ale porcilor, se amestecau cu tainul din iesle, după care Își luau din nou zborul, oprindu-se pe cele patru cupole ale bisericii Uspenie, năpădind toaca și clopotele care Începură să sune din senin. Tot satul era o vîlvătaie de bancnote. Zburau răsucindu-se În aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
al locului, un zeu pe cât de bun, pe atâta de nebun, care apăra casa de fulgere, de tunete și de duhurile rele ce bântuiau prin preajmă. Capra nu stătea liniștită o clipă, se fâțâia de pe un picior pe altul, mestecând tainul pe care i-l pusese Mașa lângă iesle. Femeia trebuia să aibă mare grijă de găletușa pe care o ține strânsă Între genunchi: Evlampia obișnuia să răstoarne laptele când nici nu te așteptai. Mulgând, gândurile Mașei zburdau, ca niște iezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
care i le citea tatăl ei În serile lungi de iarnă Mașa le cunoștea și acum pe dinafară. Când tatăl ei se apuca de citit, de treburile gospodărești se ocupa Fevronia: ea deszăpezea poteca până la fântână, tăia lemne și dădea tain la animale, iar Nicanor citea, hohotind ca un nebun. Babulea stătea și ea ciuntită pe cuptor, ascultându-l ca vrăjită și bodogănind din timp În timp: „S-au Înmulțit buchile ca păduchile.Nu le mai suci copiilor capul cu povești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Mașa Îl dosise Într-o crăpătură pentru ca să aibă cu ce să-și șteargă seara sticla de la lampă, Începu să-l mestece alene, privind-o cu insistență În ochi și behăind ușor. Din botul său ascuțit curgeau litere, amestecându-se cu tainul. Concentrându-se, Mașa citi scurtul anunț ce se prelingea din gura lui: „GHICESC În cărți, cafea, palmă, zodii, fotografii, boghi, tarot, precis și convenabil; leg-dezleg cununii, aduc persoane iubite, Împac cupluri, aduc noroc În casă și tot ce vă interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lume și cătră petreceri. În urma lui ploile sporiră; și Faliboga, privind lanurile pline de apă, zicea cu mulțămire: Are noroc boierul nostru, halal să-i fie!... Nimic din rânduiala moșiei nu se schimbă după plecarea stăpânirii. Hambarele erau pline de tainuri: sumane și cojoace se aflau pentru toată argățimea, iar Faliboga, om cu credință, era neadormit și rău ca un zăvod. Umblând prin ploaie și glod, în năcazurile zilelor acestora, Niță Lepădatu avea puțină vreme să-și îngrijească boala lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
primiseră Încă doza obișnuită de alcool și stăteau cu burțile În sus, clătinându-se ușor deasupra apei. „Drepți!” făcu Noimann. Cei doi pești Îl priviră cu nedumerire În ochii bulbucați, rămânând În aceeași poziție. „Curând vă veți primi și voi tainul”, murmură medicul, turnând două degete de coniac din sticlă În acvariu. Peștișorii dădură veseli din coadă și Începură să Înoate, făcând tot felul de volute În apa care prinsese o culoare arămie. Noimann puse În funcțiune acul gramofonului și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cerești Să-ntruchipezi durerii, noi temeiuri; Nu-mi satur ochii, prinși de oglindiri Ce mi te torn în suflet cu încetul, Alint păgân, pentru atâtea firi Înțepător și acru, ca oțetul... Culorile, nu ele te-au născut, E-o altă tain-a viețuirii tale, Dintr-un amor, rămas necunoscut Purtând stigmatul candid, pe petale... Cine-a avut destinul într-o mână Și adâncimi feline-a dat culorii, Ca mai frumoasă-n pânză să rămână Nevestejită, gingășia florii?... ...Dar trec atâția pași
FLOARE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83796_a_85121]
-
întâmplase. Te-a mâncat în fund să te plimbi, Mirelo, și pe urmă te-a usturat în fund de câtă foame ai făcut. Păi, banii de benzină, hotel și alte distracții; înghițea în sec, amintindu-și de unde îi rupea. Păi, tainul ei și-al lui Mugurel, că nu dispunea nici Velicu să dea pe-afară. El le dădea să mănânce, Mirelo, așa că să fi fost mulțumită. N-avea decât să se restrângă și totodată să se amăgească, încă-i bine... Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și interesul pentru meserie al colegilor. Muriseră “rentierii”. Bichigi - un sat unde aproape săptămânal se petreceau minuni. Se micșora făina de grâu pe fundul sacului, dimineața găseam un singur sac cu boabe în magazie iar lângă sacul gol, un nou tain de făină. Număram pe degete lemnele pentru foc...nu trecea mult și trebuia să mă plictisesc numărându-le. Cineva adusese lemne din pădure. Desigur că aflam cine fiindcă orice muncă trebuie plătită. Eram singură cu trei copii și totuși eram
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
coți, Socotește dacă poți, Și de șapte palme-n spate De te - apucă grozi de moarte, Cu capul cât stambolul, Cu ochii cât păharul, Cu cialmaua cât o roată De se-ngrozea firea toată. Dacă-mpăratul L-au văzut, Lui tain că i-au gătit De toată casa vacă grasă Și o casă prea frumoasă, De gustare gonitoare Și de noapte fată mare. Cinzeci de oca de vin, Cinsprezece de rachiu, De rachiu cam mermeziu Ce este bun și dulciu. Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Mama mi-a pus vreo două sute și vreo șaptezeci de pachete, o sută de conserve. Le țin pe beton, mai bine ca-n magazin. Nu e soare. Am fost și șef de cameră, respect. Nu ceream din pachet, nu ceream tainul. Dacă îi dau un pachet de țigări mai ușor se simte el și împarte cu mine. S-a ieșit vorbe că se dă cu camătă, că să dea din pachet. Nu-mi place asta. Nu-mi plătesc eu orgoliu’ la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
bătrân, toți ășta de p’aici și de unde nici nu gândești au trecut pe la mine, fiecare cu ale lui. De-l pun pă Burtăncureanu să facă o sinteză informativă, adică ca la un dicționar de dosare și fișe, fiecare cu tainul lui, chiar numai și numai din alea câte am mai păstrat, știi ce petrecere iese? Dacă-l mai întărât și pe Pomponică, de la Arhive, știi ce chiolhan trântesc? Ca la revelion, cu artficii! Și cu petarde în burtă, de sughiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mărunțișuri pe lângă nesăbuința unora. Că un "pre ședinte" (că-s destui primprejur) pohtește 20% (mai puțin nu-i ajunge!) din licitația pe care o coordonează, că vreun șef inspector vrea cota parte la Ordonanța 7 sau vreun primar își ia "tain de la 416 sau 76" ca să nu mai vorbim de fondurile structurale... totul e obișnuința locului. Că vreun vremelnic șef de partid împarte tortul finanțărilor după cum îi "curge" și ce interes are, e ușor de demonstrat ! Deocamdată pofta cea mare e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sith that both charge and danger Speak 'gainst șo great a number? How în one house Should many people, under two commands, La craiul frînc, ce fără zestre-a luat Mezina noastră, aș putea fi dus Să-ngenunchez la tron, tain de scutier Să cer, viața să-mi țin. La ea-ndărăt? Convinge-mă mai bine rob, vită să fiu (Arătînd pe Oswald) Acestui hîd rîndaș. GONERIL: La voia voastră, șir. LEAR: Față, te rog, nu fă să fiu nebun! Nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în vederea unei viitoare căsătorii, ea a fugit cu un șofer în București de unde nu s-a mai întors decât după mai bine de o jumătate de an, când respectivul s-a săturat de ea și a abandonat-o. Rămasă fără tain și fără acoperiș deasupra capului, cu coada între picioare ca o mâță plouată, s-a întors acasă. Mă-sa a primit-o bucuroasă crezând că fetița ei s-a lecuit. A reușit chiar să o înscrie la niște cursuri de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că lumânarea pe flacăra ei piere, că nu ne mai temem de doamna idealizată filozofie. Un poem realizat este cel închinat ovăzului: "Un poem pentru tine/ Ovăzule/ toți cântă grâul și porumbul toți te-au uitat/ Ovăzule blând spic nordic tain al cailor." "În turn" și "Cum te cheamă" sunt poeme notabile, ele ne trimit tot la ceea ce era valoros în "Patimile după Bacovia": "Tu purtai odată un capot de origină divină/ înăuntrul lui mă așteptai, pe masă cărți cafea/ sărurile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și eleve în număr de 10 sub conducerea tov. Stroie Aurel care va merge în comunele din județ. Până în prezent nu s’a putut deplasa (subl.ns.)”. Oare care vor fi fost motivele ne deplasării „progresiștilor” elevi? Lipsa furajelor și tainului necesare cailor de la trăsura primăriei? Plecarea autoturismelor comuniștilor în alte misiuni „progresiste”? Din păcate, nu am găsit niciun răspuns concret prin maldărele de dosare cercetate. Mai departe, la document: „...s-a difuzat material artistic (??, n.n.) al T.P.-ului în județ
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
neobosiți ai pcr se materializa sub forma unor alimente ce purtau frumoase ciubote roșii pe piața liberă dar care se vindeau, totuși, pe ici, pe acolo, la prețuri de speculă uriașe! Pe timpul foametei, activiștii acestui partid ipocrit și mincinos primeau tainuri consistente constând în carne, pâine, ulei, făină de grâu sau de porumb, zahăr și multe alte bunătăți. Cei mulți și considerați proști trebuiau să se mulțumească doar cu un boț de mămăligă și o zeamă din buruieni de la cazanul comun
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de pază ai rușilor dar și să i aresteze de îndată și să-i lege fedeleș ca pe niște infractori ordinari pe refugiații basarabeni și nord-bucovineni ce s-ar fi găsit prin orașul Bârlad, nu rămăseseră fără plata simbriei și tainului așa că cei de la prefectură cereau tot din fondul „armistițiului” la data de 14 decembrie suma de 671.200 de lei. Pe 23 decembrie, când populația orașului Bârlad făcea foame în toată regula, trepădușii prefecturii plătiseră pentru masa unui număr de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
uite ce te rog... Îi port de grijă unei bătrâne, care a slujit cu credință zeci de ani la părinții mei. Aș vrea să-i găsim un loc în căsoaiele noastre de pe lângă conac și să i se facă un modest tain zilnic. Ce zici? De acord, Mateiu. La moartea bătrânei, care n-a întârziat prea mult, Marica a aflat de adevărata identitate a nefericitei. Atunci ea s-a adresat lui Mateiu cu aceste cuvinte: Bine, Mateiu, se poate să nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o să alunece mai bine sanceul, Își zise el bucuros că frigul se mai Înmuiase. Cum deschise ușa șurii, cei doi boi, Mojar și Florean, se și ridicară din așternut, așteptând să se deschidă obloanele prin care aveau să-și primească tainul. Hei, dragilor, v-ați sculat? Ia treceți voi de vă luați bucatele, că acuși o luăm din loc! Până la Bătrâna avem de bătut drum de două ceasuri. După ce le dădu porția lor și celor două vaci și Împrăștie două brațe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cantități mici. Cu prilejul numeroaselor sărbători ei se abțin cu desăvîrșire de la băutură și își petrec tot timpul în temple, studiind, meditînd sau învățîndu-i pe alții adevărurile dumnezeiești”. Al doilea: „Nici măcar regii înșiși, așa cum scrie Hecateu, nu primeau decît un tain de vin recomandat de cărțile sacre, deoarece erau în același timp și sacerdoți. Abia sub domnia lui Psammeticos au început și ei să bea; mai înainte de aceasta, vinul nu le era îngăduit și nu-l foloseau nici pentru libații, convinși
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Satul era mai dezvoltat decât celelalte din înprejurimi, oamenii aveau putere economică mai mare, case mari din cărămidă, cu fântâni din care se scotea apa cu pompe manuale, livezi și grădini mari înfloritoare și ogoare rodnice. Bărbații pe lângă salar, primeau tain de zahăr, melasă, având posibilitatea de a cumpăra de la economatul fabricii, la prețuri rezonabile și alte produse alimentare sau nealimentare necesare în orice gospodărie. În acea zi de vară, căldura era toridă și apăsătoare. Liniștea se așternuse peste sat, pe
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
carnavaluri (un leu al cărui piept se deschide în fața regelui, lăsând să iasă o jerbă de trandafiri: "o, Lionardo..."), va cânta după un paravan și va închina dulci sonete doamnelor influente. Nu, Poetul nu vrea să fie o slugă cu tain la bucătărie. în cetatea tiranică, stăpânită de un autocrat (și camuflată now-a-days sub dantela de cuvinte a cetății ideale), artistul cade mai prejos de slugă, ajungând măscărici și complice al stăpânului. Așa că, până la urmă, Poetul alege drumul care duce spre
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
după parturiție. Hrana administrată trebuie să fie proaspată, echilibrată în proteină degradabilă, carbohidrați nefibroși și energetici, care vor crește ingestia, Concentratele se vor administra treptat, în funcție de producția de lapte realizată, asigurînd în medie între 250-300 g/ litru lapte, în 23 tainuri/zi, Furajele de bază vor fi silozul de porumb și masa verde (în sezonul cald), iar complexele vitamino minerale se vor adăuga ca supliment la nivelul cerințelor stării fiziologice și perioadei de lactație, Nivelul nutrienților în rație va fi calculat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]