237 matches
-
și turtă dulce, cum făcea în alte dăți, când se întorcea de la „chirie”. Costache le-a amintit că nu a fost la chirie ci a păscut juncanii în poiană, pe care îi și adăpostise deja în grajd. După ce a dat tain cailor care abia îl așteptau, s-a întors în chiler, ca să stea la masă cu toată familia. Fata cea mare, Emilia care împlinise treisprezece ani, era considerată principalul ajutor al maică-si; ea curățase masa, a așternut o față de masă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
miercuri iar Joiana întro joi. Cele două vaci mugeau încetișor, chemându-și astfel vițeii la supt, dar știind că hrănirea odraslelor se petrece în același timp cu mulsul de către stăpâni, care au grijă să le îndulcească traiul cu porția de tain pus în dreptul boturilor lor. Mândrolea era o vacă înaltă, ciolănoasă, cu păr roșcat bătând spre galben, avea coarne mari și arcuite ca ale unei rădaște iar ochii mari aveau cearcăne negre, de parcă ar fi fost machiată. Vițelul ei, Duman, semăna
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Sâmbotin, era tărcat alb cu negru și la cap și la trup. Vacile au fost mulse în așa fel încât să le rămână suficient lapte și vițeilor ca să poată crește normal și se înțelege că vor primi și supliment de tain și iarbă verde, pentru a se obișnui. Laptele muls de la cele două vaci, cam 11-12 litri era destinat o parte pentru bătrânii „de dila deal”, o parte fiind vândut negustorilor evrei iar ceea ce rămâne este pus la prins în oale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din târg sau folosită pentru hrana celor din casă amestecată cu smântână proaspătă, un fel de mâncare foarte gustos dacă este însoțit de mămăliguță caldă și cu câte o foaie de ceapă. Mihăiță a dat ajutor la hrănirea vacilor cu tainul cuvenit și a supravegheat atent ca vițeii să-și sugă laptele cuvenit de la vacile mamă. − Mihăiță, îl strigă mamă-sa, scoate o caldare de zăr din butoiul din chiler, ia două căușe de urluială din hambar, amestecă bine cu zărul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lor? Gândurile acestea îl bântuiau pe Costache în timp ce căruța ajunse la Hârsoveni, adică străbătuseră mai mult de jumătate de cale. Opri caii, se dădu jos din căruță, îi desprinse din orcicuri și le puse după cap câte o trăistuță cu tain. Controlează roțile căruței, hamurile cailor și schimbă câteva vorbe cu Mihăiță. în timp ce caii își ronțăiau ovăzul, Costache privește bătrânul plop ale cărui ramuri se leagănă în vântul primăvăratic de parcă l-ar fi căinat pe drumețul ce se odihnea sub el
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Costache, nu au aflat nimic din meștereala secretă a acestuia, ceea ce înseamnă că mama Maria și-a ținut gura așa cum promisese. în una din dimineți Costache sculat , așa cum se deprinsese, odată cu venirea zorilor, merse în șură să aducă urluială pentru tainul cailor. între șură și hambar avea un mic cotlon care servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de râșniță și când îl ridică să pună în trăistuțele cailor tainul, căzură câteva scândurele șlefuite și modelate. Le luă în mâini și le privi cu curiozitate, cercând să ghicească cam ce ar fi. De îndată se gândi la Gheorghiță de care știa cât de interesat era, ba chiar pasionat, de vioară
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu pricina, le povesti pățania și cât a fost nevoit să sufere din această cauză. Drumul a decurs ca de obicei, cu popasurile necesare ca drumeții să-și mai desmorțească oasele iar caii să-și refacă forțele cu ajutorul traistelor cu tain. Când au ajuns acasă au fost primiți cu urale de bun venit, s-au îmbrățișat cu căldură și totul a căpătat un aer de sărbătoare care i-a emoționat îndeosebi pe cei mici, încât mai-mai nu-și mai țineau minte
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că ce-ți spun eu te costă, că știi că-s vădană și o duc greu, nu ca alții mai ajunși. Nuți cer mult, dacă-mi dai o baniță de făină și ceva porumb, să le dau câte oleacă de tain caprelor mele, eu ți-aș spune ce are de făcut fiică-ta, Victoria, spuse Marioara Bibirig; Femeile tăcură și ciuliră urechile fiind curioase să audă ce leac știe a lui Bibirig. Cea mai atentă era bineînțeles, Profira lui Nașcu și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să vie proprietarii la moșie cu șarabana cu 8 boi, când se desfundă pământul și intră roțile până în butuc. Are peste o sută de servitori. Câteva sute de boi, cai, vaci, 1500 de oi. Plătește un administrator cu 2400 și tain care mai râdică la 1200 de lei pe an. Apoi supt administratori, contabili, ajutori de contabili, feciori boerești, chelar, așa zișii zilari etc. Servitorii de jos se tocmesc cu anul (170 de lei), tain, o piele de oae, manta, încălțări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Plătește un administrator cu 2400 și tain care mai râdică la 1200 de lei pe an. Apoi supt administratori, contabili, ajutori de contabili, feciori boerești, chelar, așa zișii zilari etc. Servitorii de jos se tocmesc cu anul (170 de lei), tain, o piele de oae, manta, încălțări, unii și vite scutite. La vremea secerișului vin din satele mai depărtate a Dorohoiului, unde e mai deasă populația. În urma legilor nouă, s-a mai urcat și prețul pământului, dar și al lucrului. Anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și interesul pentru meserie al colegilor. Muriseră “rentierii”. Bichigi - un sat unde aproape săptămânal se petreceau minuni. Se micșora făina de grâu pe fundul sacului, dimineața găseam un singur sac cu boabe în magazie iar lângă sacul gol, un nou tain de făină. Număram pe degete lemnele pentru focănu trecea mult și trebuia să mă plictisesc numărându-le. Cineva adusese lemne din pădure. Desigur că aflam cine fiindcă orice muncă trebuie plătită. Eram singură cu trei copii și totuși eram împreună cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
evul mediu partea din hotarul satului dată în stăpânirea unei familii de țărani; locul care rămânea neîmpărțit, dar destinat folosinței comune, se numea nedeie „loc neîmpărțit, totime, obște“. Comp. sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb. talë „parte, tain, porție, limită“. Prin dispariția lichidei l au rezultat forme ca rom. a tăia și tain, vgr. daio „a împărți, a distribui“ față de sl. delitĭ „a împărți“, lat. talea „butaș“, vgr. thalos „smicea“. Cuvântul deal este compus, consoanele d și l
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rămânea neîmpărțit, dar destinat folosinței comune, se numea nedeie „loc neîmpărțit, totime, obște“. Comp. sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb. talë „parte, tain, porție, limită“. Prin dispariția lichidei l au rezultat forme ca rom. a tăia și tain, vgr. daio „a împărți, a distribui“ față de sl. delitĭ „a împărți“, lat. talea „butaș“, vgr. thalos „smicea“. Cuvântul deal este compus, consoanele d și l trimit la componentele lui. Pentru lichida l/r a se vedea rom. a lua și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși, 132 a ticsi, 132
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la 3 noiembrie 1741, deci în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat (1733-1735; 1741-1743; 1748-1749; 1769), a fost ridicat la gradul de vechil beșleagă, cu obligația de a-i apăra pe concetățenii săi. Ca leafă „nu i s-a făcut nimică, nici tain, fiind șăzător la Huși”. IV. ILUSTRE POPASURI ÎN ZONA HUȘILOR 1. Domni moldoveni la curtea domnească Vechea așezare Huși a cunoscut o dezvoltare progresivă, depășind stadiul de sat, devenind târg, în cursul celei de a doua jumătăți a secolului al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o pradă. Nu lipsită de interes este și reconsiderarea memoriei unei personalități bucovinene: Destine sub vremi: Emil Bodnaraș(1904-1976). Republican convins, scoate la lumina zilei multe dintre erorile si nemeritele monarhiei noastre în raport cu actualitatea cotidiană: Tichia de mărgăritar a românilor, Tainul parvenitului, Prinț valah la drum de criză, texte care amintesc de Împământenirea prințului de Hohenzollern a lui Cezar Boliac. În Carcase și belerege, este satirizată afacerea guvernanților noștri cu avioane second - hand de la americani, comparabilă cu afacerea Skoda, când, în timpul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mâna cu pastorul episcop spion, cerând ultimativ autonomia culturală și teritorială pentru secuio-maghiarii din Ardeal. Până acum poetul care semăna la înfățișare cu Lenin, de la care și-a însușit dogma „autodeterminare până la despărțire”, era considerat un moderat, își lua conștiincios tainul de la București, intrând în toate guvernările, condiționând sprijinul de obținerea și întărirea unor privilegii pentru secuio-maghiari. Masca a fost aruncată; rămâne să aflăm ce promisiuni s-au făcut, din imbold propriu sau la insistența comisarilor europeni, de către guvernanții români și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a umplut Rusia cu spânzurători (cravatele lui Stolâpin!) Acum, la Chișinău, se oblojesc rănile, se plâng morții, iar în turbinca lui Voronin încape și opoziția și România. Cred că la Chișinău s-a făcut o repetiție generală. 7 mai 2009 Tainul parvenitului Motto: „Dacă dai nas lui Ivan, se suie pe divan” (Din înțelepciunea uitată a poporului român) Ca să nu se zică că din stăpânirea de 500 de ani a turcilor asupra Țărilor Române nu am luat decât halva, baclava și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sarmale românești!), s-a scos din tolba prăfuită a sultanilor procedeul de a-i recupera pe domnii maziliți care erau duși în surghiun, undeva prin Turcia de astăzi, asigurându-li-se, pentru ei și familiilor lor, casă și masă ă tainul sultanului. Procedeul era benefic: sultanul avea o rezervă de domni, îi amenința pe cei în funcție, iar cei ținuți într-o detenție suportabilă nu mai puteau unelti, umblând cu pâra pe la Sublima Poartă. Mazilitul Mihai Hohenzollern, absolvent al facultății de făcut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avea o rezervă de domni, îi amenința pe cei în funcție, iar cei ținuți într-o detenție suportabilă nu mai puteau unelti, umblând cu pâra pe la Sublima Poartă. Mazilitul Mihai Hohenzollern, absolvent al facultății de făcut regi din Ciorogârla, a primit tainul acestei țări pentru el și familia lui în care l-a cooptat și pe prințul Duda de Șorogari, Bahlui și Râpa Galbenă, din mâna republicanilor PSD-iști, gest politic care le-a afectat obrazul și nouă punga. Individul care răspunde
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
susținea și se amesteca în furtuna aia de țipete și mugete teribilă ca însăși realitatea faptului că toți eram niște animale acolo-n țarcul ăla cu pământ bătătorit pe jos, niște animale de rase sau specii diferite care-n așteptarea tainului bâjbâiam îndârjiți după un grai comun tinzând să se confunde cu sfâșierea de mamă a mutei." (pp. 163-164). Nimic, chiar nimic de adăugat.
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
de prietenie, cei de față primindu-l bucuroși între ei și făcîndu-i loc, ba chiar împingîndu-l în față ca pe un șef veritabil al lor, bun să-i reprezinte cu succes pe toți ca un artist ce era, pentru dobîndirea tainului vital; ...abia atunci băgasem de seamă mutrele celor adunați la coada care între timp se mărise...Erau muncitori de pe șantierele din preajmă, zugravi pătați de var și vopsele, mecanici, strungari, proletariatul în salopetele lui de lucru, asaltînd cu toată forța
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
Craiului”. Călătoriile ar putea fi inițiatice; amintirile montaniardului se întâlnesc cu cele din spital - din apropierea finalului: „Câțiva ani mai târziu aveam să trăiesc un șoc asemănător când, fiind internat la oncologie, suspect de leucemie cu o anemie gravă, îmi luam tainul viciului de fumat pe fereastra de la veceu alături de un miner din Anina”. Ultimele pagini sunt ale spitalelor, ale suferinței și ale mizantropiilor. Traversarea cercului, ciclul de șapte volume se apropie de sfârșit. „Nici acum nu-mi dau seama unde vreau
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
înfricoșător al lui Kafka sau a ”Comandorului” din opera Don Giovanni de Mozart străjuiește finalul, în care cei trei soliști sunt absorbiți ca într-un malaxor implacabil. Vocea de Dincolo anihilează inevitabil toată devenirea de până atunci. Metafizicul își ia tainul și ne lasă perplecși.” Desigur, gândindu-și muzica, autorul și-a ales interpreții, din perspectivă regizorală, soliști care s-au comportat pe scenă conform indicațiilor partiturii. Trei maeștri care și ei îl cunosc bine pe autor au venit, fiecare, cu
Dan Dediu - Conversa?ii concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]