217 matches
-
în sus, și negative (N) undele cu vârful în jos. Audiometria prin răspuns cortical înregistrează neinvaziv răspunsul cortical cu latență medie într-o fereastră de 20 - 100 ms sub forma undelor: Pa la 25 ms generată de corpii geniculați interni, talamus și undele Pb la 50 ms, Pc la 75 ms generate de cortexul auditiv primar, și oferă date despre pragul electroacustic cu o diferență de până la 10-20 dB față de pragul psihoacustic, cu specificitate la frecvențe sonore sub 1 kHz. (figura
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cerebrală, coagulopatii. Hemoragia intraparenchimatoasă primară sau spontană poate fi lobară sau profundă. În aproximativ 50% din cazuri hematomul este localizat în ganglionii bazali: cel mai frecvent în putamen, de asemenea, în capsula internă, globus palidus, în 15% din cazuri în talamus, 10-15% punte, 10% cerebel, 10-20% substanța cerebrală albă și 1-6% trunchi cerebral [1]. Cel mai frecvent, pacienții prezintă inițial cefalee severă, vărsături și apoi alterarea stării de conștiență. Diagnosticul inițial este pus pe baza simptomelor clinice și examinarea CT fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
mai mare decât în cazul accidentului vascular ischemic (50% față de 19%) și depinde de volumul hematomului, vârsta pacientului, scorul GCS la internare, localizarea supra- sub- tentorială și prezența de sânge la nivelul ventriculilor. Cea mai frecventă localizare este la nivelul talamusului, ganglionilor bazali, cerebel și punte [6]. PREZENTAREA CLINICĂ [3,5] Simptomatologia depinde de mai mulți factori printre care de localizarea și dimensiunile hematomului, dar de obicei este cu debut brusc, deficit neurologic focal, ce progresează pe parcursul a minute-ore, însoțit de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pe fața internă din cortexul cingulat (girus cinguli) și anterior de lobul orbito-insulo-temporal, iar posterior de presubiculum; structurile subcorticale principale ale sistemului limbic sunt: amigdala; hipocampul; nucleii septali. Sistemul limbic are conexiuni numeroase cu structurile învecinate în mod deosebit cu talamusul, hipotalamusul și formația reticulată, iar acesta nu reprezintă exclusiv proiecția aferențelor olfactive, limitată la tuberculul olfactiv, a cortexului piriform, periamigdalian sau a nucleilor corticomediali ai amigdalei. Restul cortexului și formațiilor subcorticale ale sistemului limbic au funcțiuni legate de reglări viscerale
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
producerea expresiilor vegetative: reacții motorii viscerale; hipertensiune; dilatarea pupilei; inhibiția respirației; inhibiția expresiilor somatice (vocalizarea emoțiilor). Sistemul limbic este în strânse relații funcționale cu hipotalamusul, de care este conectat prin fornix. Este cunoscut, că animalele cu transecțiune executată cranial față de talamus, prezintă la excitații senzoriale minime sau chiar în mod spontan, starea de furie aparentă, o reacție pseudoafectivă neorientată specific, animalul neaportând un anume obiect. Caracteristic acestei reacții este descărcarea simpatoadrenergică: tahicardie; creșterea presiunii arteriale; dilatare arterială; zburlirea părului; poziție de
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
integrare somatovegetativă în organizarea ti(m)pului de expresie, a răspunsului agresiv de furie. Componenta afectivă a acestui răspuns este conferită, așa cum s-a demonstrat experimental, de structuri ale sistemului limbic. Aferențele senzoriale specifice concomitent datelor și generalizărilor ajung de la talamus la hipotalamus (în zona corpilor mamilari), unde sunt din nou proiectate spre nucleul talamic anterior și se continuă în cortexul cingulat. Există date, că această formațiune intervine în conferirea coloritului afectiv subiectiv al comportamentelor emoționale: de furie; alimentar. Distrugerea la
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
și de control cerebral. Sistemul limbic organizează astfel tipuri polarizate de comportament și conferă acestora componenta afectivă, iar prin intermediul hipotalamusului se asigură procesele de integrare metabolică și somatică. Componenta somato-motorie se găsește sub controlul neocortical și al structurilor latero encefalice (talamus, corpi striați, neocortex). Aceasta asigură caracterul specific, orientat, al actului comportamental : Prin integrare talamică, excitația periferică, senzitivă și senzorială, interconexiunile limbice se transformă în senzație conștientă funcție de modularea interactivă a celorlalte formațiuni nervoase și prin conexiune inversă trecându-se de la
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
stau la baza unicității fiecărui corp sunt edificate genetic, dar pot fi modificate prin experiență. Toate aceste concluzii constituie baza unui nou model conceptual: neuromatrix-ul. Substratul său anatomic, propus de Melzack, este o rețea neuronală Întinsă, care realizează conexiuni Între talamus și cortex, precum și Între cortex și sistemul limbic. Această „matrice” este determinată genetic, fiind modelată, ulterior, de diferitele aferențe. „Arhitectura” acestei rețele ar fi una de tip divergent, În anumite zone, pentru a permite desfășurarea proceselor, În paralel, În diferitele
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
substanței albe conțin căi ale durerii la mamifere și se finalizează În formația reticulară a bulbului Într-un centru receptiv sau senzitiv, noțiuni introduse de Kohnstamm și Quensel În 1908. Studiind conexiunile acestor axoni cu centrii mai Înalți de proiecție (talamus) ei au conchis că aceste căi reprezintă o parte a unei căi polisinaptice termo-algezice cu rol de informare a centrilor superiori. Cercetări din anii 1960-2000 au Încercat să clarifice rolul jucat În procesarea fenomenelor nociceptive de către formația reticulată. Rezultatele au
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
2000). Astfel de proiecții reciproce arată că subnucleul dorso-lateral participă la bucla spino-reticulo-spinală declanșată de aferențe nociceptive. Controlul inhibitor difuz nociceptiv pare astfel mediat parțial prin această rețea (Bouhassira și colab., 1992). Subnucleul dorso-lateral trimite proiecții spre jumătatea laterală a talamusului ventromedial și mai departe spre stratul I al neocortexului dorso-lateral, neuronii căruia realizează contacte cu celulele piramidale. Se sugerează că talamusul ventro-medial poate constitui o importantă structură nociceptivă componentă a sistemului reticular activator ascendent. Modificări În activitatea grupului extins de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
pare astfel mediat parțial prin această rețea (Bouhassira și colab., 1992). Subnucleul dorso-lateral trimite proiecții spre jumătatea laterală a talamusului ventromedial și mai departe spre stratul I al neocortexului dorso-lateral, neuronii căruia realizează contacte cu celulele piramidale. Se sugerează că talamusul ventro-medial poate constitui o importantă structură nociceptivă componentă a sistemului reticular activator ascendent. Modificări În activitatea grupului extins de neuroni talamo-corticali au fost recent asociate modificărilor stărilor de conștiință. Această ipoteză este În concordanță cu faptul că stimuli dureroși pot
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ca vectori ai senzațiilor tactile și kinestezice. Fibrele celui de al doilea neuron (nucleii Goli și Burdach) se Încrucișează În regiunea bulbară pentru a forma banda lui Reil mediană (lemniscus medial) centrolateral și a ajunge la Nucleul ventro-postero lateral al talamusului (VPL). B. CĂILE EXTRALEMNISCALE Aceste căi sunt clasic admise ca fiind căile conductoare ale senzațiilor termoalgezice. De la cornul posterior, fibrele deutoneuronului Încrucișează linia mediană mai sus cu două segmente (vertebrale) față de locul de origine, fiecare fibră trimițând În afară, după
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și superficial la nivelul bulbului (În afara benzii lui Reil mediane În regiunea bulbo-pontină) se dispune În cursul traseului ascendent În: fascicol mare de fibre care se termină În substanța reticulară a trunchiului central fascicol cu puține fibre care ajunge la talamus. Din punct de vedere embriologic, morfologic și funcțional aceste fibre extralemniscale se pot Împărți În două fascicole: 1.6.1.2.1 Fascicolul paleo-spino-talamic (spino reticulo-talamic PST) Acest fascicol prezintă următoarele caracteristici (Neamțu, 2001): este cel mai vechi În evoluția
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
rol mai mult În organizarea multietajată a reflexelor de apărare prezintă conexiuni de tip feed-back cu fascicolul neo-spino-talamic (NST) de inhibare reciprocă (predomină influența inhibitorie a NST asupra PST) Conexiunile realizate de tractul paleo-spino talamic (PST) cu nucleii trunchiului cerebral, talamusului, hipotalamusului și chiar cu sistemul limbic constituie căile anatomo-fiziologice prin care se realizează manifestările vegetative și actele comportamentale afectivo-emoționale ce Însoțesc stările dureroase (paloare, roșeață, modificări cardio-respiratorii, etc.). Cercetările par să arate că fibrele PST care ajung În formația reticulată
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cu neuroni ai substanței gelatinoase din cornul posterior (Deligne, 1990). Se continuă ascendent cu fibre ce vin din nucleul spinal și chiar din lamina I a cornului posterior și proiectează În nucleul solitar, nucleul medial, formația reticulată laterală, mezencefal și talamus. Tractul conține o importantă componentă peptidergică (neuroni și fibre) ceea ce sugerează existența unei modulări peptidergice ascendente a formațiunilor supraspinale implicate În nocicepție. Leah (1987), arată că 70% din celulele nucleului funiculului dorso-lateral conțin unul din următoarele peptide: SP, VIP, dinorfină
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
conțin unul din următoarele peptide: SP, VIP, dinorfină (DYN), bombezină. Unii autori opinează că fibre din funiculul dorso-lateral și din cel dorsal anterior trimit impulsurile spinale direct către complexul intralaminar talamic. Funiculul dorsal anterior ar trimite informații nu numai la talamus, ci și la substanța gri peri ventriculară (SGP) cu rol de activare a căilor ascendente și descendente inhibitoare ale nocicepției (Carlton, 1987). Există de asemeni date care demonstrează că funiculul dorso-lateral ar fi calea finală comună pentru sistemele inhibitoare ale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
singura cale mediatoare a durerii la nivel medular. NST are un traiect subtalamic care În final se divide În un grup principal de fibre ce se Îndreaptă către nucleul ventro-postero lateral (NVPL) și un grup secundar pentru nucleul posterior al talamusului ai cărui neuroni sunt vecini cu cei În care se termină calea lemniscală. Etajul spinotalamic al medierii algoreceptoare are numeroase conexiuni cu substanța reticulată mezencefalică prin numeroase colaterale de unde influxurile nociceptive pot urca În rinencefal prin aferențe reticulare și să
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
evoluția animalului (Chang, 1978). Durerea este o senzație protopatică, În timp ce modularea și controlul acesteia reflectă o Înaltă dezvoltare a funcției nervoase; În aceste condiții există motive a considera Centrul median mai mult structură de modulare decât de releu al durerii. Talamusul reprezintă o adevărată stație de triaj, sistematizare și dispecerat a mesajelor dureroase, avanpost al cortexului cerebral, aici realizându-se integrarea complexă subcorticală de fapt a tuturor sensibilităților senzitivo-senzoriale (fără cea olfactivă), motorii și vegetative. Acest fapt explică de ce În caz
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
stație de triaj, sistematizare și dispecerat a mesajelor dureroase, avanpost al cortexului cerebral, aici realizându-se integrarea complexă subcorticală de fapt a tuturor sensibilităților senzitivo-senzoriale (fără cea olfactivă), motorii și vegetative. Acest fapt explică de ce În caz de lezare a talamusului are loc transformarea și integrarea ca durere a oricăror stimuli intero și exteroceptivi (over reaction). În cursul medierii intranevraxiale, recepția dureroasă primară suferă modificări cantitative prin structuri nespecifice (de ex. formația reticulată) precum și calitative În ceea ce privește nuanțarea ei efectivă la nivel
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sus, principala arie de proiecție a tractului spinotalamic Împletită cu proiecția formațiunii reticulare și lemniscale. Reprezentările sunt atât centrolateral cât și ipsilateral din punct de vedere somatotopic și aparțin În mod special tractului neo - spino talamic (Ken-, 1979).. La nivelul talamusului s-au pus În evidență proiecții ale fibrelor spino talamice nociceptive În nucleul VPL și În nucleul submedius la care sosesc aferente din lamina I și din cornul dorsal bulbar. Alte studii au relevat În cazul leziunilor hemoragice În nucleul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nucleii mediali talamici și formează baza „sistemului medial al durerii", construcție conceptuală emisă de Vogt (1993). Acest sistem ar Încorpora structuri limbice, talamice și telencefalice implicate În procesarea reacțiilor afectiv-emoționale și motorii care compun comportamentul la durere. Participarea bilaterală a talamusului cu activare diferențiată anterior-medială pe stânga, și posterior (pulvinar) complex postero lateral pe dreapta, sugerează o procesare lateralparalelă asociată cu integrare senzitivă via talamusul posterior drept și integrare emoțională via talamus anterior stâng. Complexul nuclear talamic posterior (NTP) este atât
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
telencefalice implicate În procesarea reacțiilor afectiv-emoționale și motorii care compun comportamentul la durere. Participarea bilaterală a talamusului cu activare diferențiată anterior-medială pe stânga, și posterior (pulvinar) complex postero lateral pe dreapta, sugerează o procesare lateralparalelă asociată cu integrare senzitivă via talamusul posterior drept și integrare emoțională via talamus anterior stâng. Complexul nuclear talamic posterior (NTP) este atât releu cât și arie de proiecție importantă a căilor nociceptive. Nivelul de somatotopie este mai redus În comparație cu VPL. Partea medială a nucleului talamic posterior
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
motorii care compun comportamentul la durere. Participarea bilaterală a talamusului cu activare diferențiată anterior-medială pe stânga, și posterior (pulvinar) complex postero lateral pe dreapta, sugerează o procesare lateralparalelă asociată cu integrare senzitivă via talamusul posterior drept și integrare emoțională via talamus anterior stâng. Complexul nuclear talamic posterior (NTP) este atât releu cât și arie de proiecție importantă a căilor nociceptive. Nivelul de somatotopie este mai redus În comparație cu VPL. Partea medială a nucleului talamic posterior și a nucleului geniculat magno celular reprezintă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
centrum median (PF și CM). Dar așa după cum am menționat mai sus, persistă și În prezent neclarități privind diferențierile tipurilor de mesaje (nociceptive, nenociceptive) transmise spre PF și CM, unele din ele fiind Îndoielnic mediatoare ale durerii. Vorbind despre rolul talamusului În proiectarea, medierea și modularea subcorticală a durerii există Încă destule incertitudini. Tractul neo - spino talamic ce proiectează În VPL este predominant tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic fibrele algoconductoare ajung În principal În lobul parietal, zona somestezică I și II (aria parietală postcentrală a lui Rolando și respectiv În plafonul șanțului lateral Silvius). 1.6.1.3 Rolul talamusului În durerea de origine centrală Durerea neurogenică cronică de origine talamică este determinată de lezarea căilor somato senzitive (Dejerine-Roussy, 1906) și se caracterizează prin disestezie termică exteroceptivă și proprioceptivă, evocată de stimuli obișnuiți. În 1911 Head și Holmes au propus
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]