482 matches
-
această zonă din estul Ungariei au fost atestate mai multe incriminări similare, precum și alte manifestări antisemite În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX <endnote id="(138)"/>. Pe la Începutul lunii mai 1946, la talciocul din Budapesta (din Piața Teleki), În mod tradițional dominat de mici comercianți evrei, s-au produs unele tulburări pe motiv că mai mulți oameni s-au simțit rău după ce au mâncat cârnați. Incidentul s-a transformat Într-o isterie colectivă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiecare stat astfel încât securitatea este adesea mai drastică în aeroporturile din orașele mici decât în centrele majore. Am stabilit de asemenea o listă de potențiale ținte teroriste care include o grădină zoologică, o fabrică de făcut floricele de porumb, un talcioc și o paradă anuală de catâri 1. Indiferent dacă sunt distribuiți corect sau nu, banii destinați apărării interne nu pot înfrânge al-Qaida și aliații săi, cum de altfel nu pot nici forțele noastre armate. Totuși, ambele le pot încetini, iar
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
asupra întregului pelerinaj are faptul că tara bele sunt așezate excentric de marele flux pelerin care șterge ca un val de mare Dealul Patriarhiei ? De-a lungul timpului locul s-a transformat într-un fel de „supermarket” religios, un mare talcioc religios în aer liber, unde pelerinii, dar și bucureștenii prezenți vin să-și completeze stocul de „consumabile” religioase. Mai mult ca în alte părți, la București tendința bio-eco este foarte prezentă în mărfurile expuse. La fel ca și în alți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
migală, este prins parțial de perete. Unul dintre suporți, supărat, nu vrea să-și mai ofere serviciile moșului. Aici, în această cameră, n-am intrat decît eu. Am adunat totul cu efort, cu multă trudă... De unde le-ați adunat? Bazare, talciocuri, din toată țara... Aici este o colecție rară... Un francez a stat 25 de ani prin orient și a cules povești. O mie și una de nopți! Un teanc de volume, pe foaie de orez, cu scene... Priviți în zare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
uita să cumperi o pălărie. Tot timpul sejurului meu acolo mă gîndeam la o pălărie din paie. Dacă la umbra unei pălării mexicane pot sta 5-6 oameni, atunci, cu siguranță, o să găsesc și una pe măsura mea. Colind magazine, bazaruri, talciocuri și probez pălării. Borurile erau imense, dar găoacea în care să-ți bagi capul era mică de tot și nu-mi încăpea bostanul nici dacă îl îndesau 2-3 mexicani. Renunț la căutări cu un imens regret. Cînd ajung la Piramida
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
120 de kilometri. Șoseaua 68 dinspre Santiago intră în Valparaiso în capătul bulevardului "Argentina", care în zilele de miercuri și sâmbătă se transformă într-o uriașă piață de fructe, legume, pește și fructe de mare, iar duminica într-un pitoresc talcioc (feria persa) cu de toate. Localitatea a fost întemeiată la 1536 de Juan de Saavedra, care a botezat-o după numele satului său natal de lângă Sevilla, Valparaiso Valea Paradisului! A devenit cel mai important port la Pacific, decăzând după 1914
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
buzunarul celălalt, mascat de batistă, mai adăugai pentru liniștea mea și a băieților. Era prima oară când vedeam un asemenea furnicar printre mormanele de încălțăminte, îmbrăcăminte, sacoșe de diferite dimensiuni, artizanat, puncte alimentare cu specific local. Am intrat în acest talcioc aberant cu sentimentul că nu mă voi apropia de nici un fel de produs, aveam chiar sentimentul că era neconform cu statutul meu să mă aprovizionez de la negustori de mâna a doua, a treia. După nici zece minute mi-am schimbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mă voi apropia de nici un fel de produs, aveam chiar sentimentul că era neconform cu statutul meu să mă aprovizionez de la negustori de mâna a doua, a treia. După nici zece minute mi-am schimbat complet gândirea. Nu era un talcioc decât aparent, în modul de organizare, produsele erau chiar noi, de calitate și toată lumea se tocmea și cumpăra cu moneda lor locală solii -, astfel că transformând prețurile în dolari totul era incredibil de convenabil, accesibil. Începuse să îmi placă, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
chiar noi, de calitate și toată lumea se tocmea și cumpăra cu moneda lor locală solii -, astfel că transformând prețurile în dolari totul era incredibil de convenabil, accesibil. Începuse să îmi placă, deși îmi aducea în memorie perioada studenției, când vizitam talciocul din Dudești doar să îmi încânt ochii cu opere de artă ce se vindeau de către oameni în vârstă pe prețuri de nimic, vânzătorii fiind obligați de foame să vândă pe ce le dădeau trimișii potentaților vremii. De fiecare dată, plecam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
vreodată? — În noaptea de 22 spre 23 mai. Un vis, singurul premonitoriu: eram cu mama într-un oraș românesc (dar neidentificat) și deodată m am rătăcit de ea. Căutând-o cu din ce în ce mai mare anxietate, am dat, pe o masă de talcioc (nu știu cum mă strămutasem acolo), de hainele ei puse la mezat. Cum întrebam înnebunită, în dreapta și-n stânga, cineva m-a luat deoparte și mi-a șoptit că a plecat în munți, la partizani. Cum în aceeași dimineață am primit o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cum nu mai puteam suporta lipsa prezenței tale, am ieșit pe la cinci pe Lipscani să cumpăr o foarfecă; n-am mai găsit [una] cu vârful îndoit. Am străbătut Lipscaniul cu un aer absent; dar tot i-am remarcat aspectul de „talcioc“. La întoarcere am vrut să iau struguri, dar în toate cele cinci prăvălii cunoscute nu mai erau decât pepeni. M-am întors prin fața librăriei Cioflec; nu știu dacă ne plăcea amândurora strada care coboară, dar în acest amurg de toamnă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în pat, tot așa și sâmbătă după masă. Mama lui M. , plângăcioasă cât încape, dar și foarte serviabilă, mi-a pus ventuze; plângea și punea o ventuză; se văita și mai punea una. Mi-a povestit despre excursiile ei la talcioc, unde se duce în fiecare duminică între 10 și 3 jumătate ca să vândă; despre peripețiile ei, despre buna companie în care se află - rude ale Manolei, ale lui Philippe, ale lui Șaga, toată lumea bună e acolo! Am auzit că Șaga
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
120 de kilometri. Șoseaua 68 dinspre Santiago intră în Valparaiso în capătul bulevardului "Argentina", care în zilele de miercuri și sâmbătă se transforma într-o uriașă piață de fructe, legume, pește și fructe de mare, iar duminica într-un pitoresc talcioc (feria persa) cu de toate. Localitatea a fost întemeiată la 1536 de Juan de Saavedra, care a botezat-o după numele satului său natal de lângă Sevilla, Valparaiso Valea Paradisului! A devenit cel mai important port la Pacific, decăzând după 1914
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
iar pe străduțele din jur se dansa tangou. O altă "locație" de curiozități și antichități era "Feria de Tristan Narvaja", care funcționa în același loc din 1909. (Stau și mă întreb de ce nu există așa ceva și în București, nu un talcioc oriental mizer, ci un târg civilizat, care ar atrage localnici și turiști). O ferie mai restrânsă era și în port și, după "marketing", priveam splendidele transatlantice ancorate la chei. Aici am admirat superbul "Queen Elisabeth 2", lung de 294 metri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fetele mari își pun nu știu ce sub pernă“, „țăranii ung cu usturoi grinda“ etc. Fetele mari de la țară sunt însă conștiente că mult mai eficientă pentru viitorul lor amoros este discoteca de la căminul cultural. Iar țăranii, îmbrăcați cu flanele luate din talcioc, se uită la domnul acela de la oraș care soarbe pofticios din borșul dumnezeiesc - făcut după o rețetă tradițională, dacă nu chiar neolitică (cu muguri de trestie și șapte tipuri de pește) - șiși înmoaie pâinea în sosul conservei de stavrid pe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
din acele franțuzoaice, soție de ștab din Partidul Comunist Român, devenit ministru prin anii ’50. Păstrasem o amintire precisă a chipului acelei femei, căci o zărisem la Institutul de Relații Culturale cu Străinătatea. Mă mai întâlnisem cu ea și la talcioc, uriașul târg de vechituri din apropierea Capitalei, unde oamenii se duceau să-și vândă obiectele personale. În timpul anilor ’50, talciocul a funcționat fără întrerupere într-o groapă, adică pe un uriaș teren viran înconjurat de cocioabe. Oameni de toate originile, reduși
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a chipului acelei femei, căci o zărisem la Institutul de Relații Culturale cu Străinătatea. Mă mai întâlnisem cu ea și la talcioc, uriașul târg de vechituri din apropierea Capitalei, unde oamenii se duceau să-și vândă obiectele personale. În timpul anilor ’50, talciocul a funcționat fără întrerupere într-o groapă, adică pe un uriaș teren viran înconjurat de cocioabe. Oameni de toate originile, reduși la mizerie de proletarizarea generală, se duceau duminica cu tramvaiul, ca să vândă de toate și orice, sub privirea nepăsătoare
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
întrerupere într-o groapă, adică pe un uriaș teren viran înconjurat de cocioabe. Oameni de toate originile, reduși la mizerie de proletarizarea generală, se duceau duminica cu tramvaiul, ca să vândă de toate și orice, sub privirea nepăsătoare a autorităților. Prin intermediul talciocului și al Consignației, care se afla în centrul Bucureștiului, România a fost jefuită încetul cu încetul de resturile averilor particulare: tablouri, veselă, haine, covoare, s-a dus totul... O văzusem de aproape pe femeia aceea, o dată, când încercam să vând
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
al Consignației, care se afla în centrul Bucureștiului, România a fost jefuită încetul cu încetul de resturile averilor particulare: tablouri, veselă, haine, covoare, s-a dus totul... O văzusem de aproape pe femeia aceea, o dată, când încercam să vând la talcioc un metraj „urson“ cafeniu, trimis de la Paris de familia lui Vlad, într-unul din acele pachete care ne ajutau să supraviețuim. Pipăia țesătura pe care o țineam pe umăr. M-am întors și am privit-o. Ochii ei i-au
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
unele persoane se specializaseră în alegerea lucrurilor ușor de vândut în România, cum ar fi: faimoasele fuste plisate din tergal, cei trei metri de stofă pentru un costum bărbătesc, lame de ras și alte articole pe care le vindeam la talcioc. Averea lui Vlad conținea mai ales o motocicletă ușoară, cea cu care făcuserăm ultimul concediu la mare. Motocicleta, care figura bineînțeles pe lista întocmită la percheziție, fusese încredințată cuiva, sub răspunderea mea. Mă angajasem față de ofițerul de Securitate care procedase
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
prin care, exprimându ne în termenii epocii, se oficializa deposedarea unei clase sociale de către altă clasă socială. Pentru cei care nu voiau să cedeze statului nouă zecimi din valoarea obiectelor pe care le vindeau pentru a supraviețui, ultima soluție rămânea „talciocul“. Acest cuvânt de origine rusă („talcioc“ însemnând lovitură, izbitură) desemna o uriașă piață situată la marginea Bucureștiului, într-o veche carieră de lut. Comparat de G. Călinescu cu unul din „cercurile infernului“ lui Dante, talciocul aduna în fiecare duminică, direct
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
epocii, se oficializa deposedarea unei clase sociale de către altă clasă socială. Pentru cei care nu voiau să cedeze statului nouă zecimi din valoarea obiectelor pe care le vindeau pentru a supraviețui, ultima soluție rămânea „talciocul“. Acest cuvânt de origine rusă („talcioc“ însemnând lovitură, izbitură) desemna o uriașă piață situată la marginea Bucureștiului, într-o veche carieră de lut. Comparat de G. Călinescu cu unul din „cercurile infernului“ lui Dante, talciocul aduna în fiecare duminică, direct pe pământ, pe mai multe hectare
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a supraviețui, ultima soluție rămânea „talciocul“. Acest cuvânt de origine rusă („talcioc“ însemnând lovitură, izbitură) desemna o uriașă piață situată la marginea Bucureștiului, într-o veche carieră de lut. Comparat de G. Călinescu cu unul din „cercurile infernului“ lui Dante, talciocul aduna în fiecare duminică, direct pe pământ, pe mai multe hectare, zeci de mii de persoane care vindeau și cumpărau obiectele cele mai neașteptate. Acolo vindea uneori Sanda Stolojan obiectele pe care familia franceză a soțului ei i le trimitea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
care trebuie să-l interpretez. Viză Consulatul Greciei Sâmbătă 15 iulie 1995 Ora 16.30 - plecare din Iași Ora 20.00 - spart parbrizul - Focșani - înnoptat la Popasul Căprioarei - două camere (26000 lei camera). Duminică 16 iulie 1995 Ora 6 - dimineața - talcioc - căutăm parbrizul (n-am găsit). Ora 8.30 - magazine - Focșani - am găsit parbriz. Ora 10.00 - sat Garoafa - montat parbriz. Ora 10.30 - plecare din Focșani spre București. Ora 14.30 - Giurgiu - vamă - ferryboat. Ora 20.30 - terminat vama la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
plăcere senzuală care aici, în țară, nici n-ar fi putut exista din cauza pauperizării vieții cotidiene. De altfel, am și vârât-o jos de tot în dulap, iar apoi, înaintea plecării din România, am vândut ambele cămăși de noapte la talcioc, împreună cu un prieten. Pentru a atrage clienții, prietenul meu a fluturat în aer mai întâi cămașa cu zimți de zăpadă. Cunoscând istoria confecționării ei, îi făcea reclamă strigând: „Veți dormi în ea mult și bine, ca un peisaj de iarnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]