741 matches
-
fără Arpagic, pentru cititorul cel mai mic, București, 1991; 100 de poeme, București, 1991; Sertarul cu aplauze, București, 1992; ed. pref. Rumiana Stanceva, Cluj-Napoca, 2002; Imitație de coșmar, București, 1995; În dimineața de după moarte, București, 1996; Balanța cu un singur talger - Die Waage mit einer einzigen Schab - La Balance à un seul plateau - The Balance Scale with a Single Pan, ed. plurilingvă, București, 1997; La cules de îngeri, București, 1998; Cartea albă a lui Arpagic, București, 1998; Geniul de a fi
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
o corectează bătrâna, ci mese sfinte. Nu avem voie să le mutăm din loc decât cu aprobarea și participarea Marelui Pontif. Îi surâde copilei cu îngăduință. — Din străbuni ne-a rămas obiceiul să-i aducem Zeiței drept jertfă mâncăruri pe talgere curate. O lasă să admire în voie mesele din bronz bogat ornamentate cu plăci de aur, argint și fildeș. Domitia întreabă curioasă: — Pregătesc masa ca Vesta să vină și ea la cină? — Bravo, drăguță! o laudă. Îl ia pe rex
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
avertismente și mesaje de acceptare cifrate în organele victimelor? Sprâncenele i se unesc în unghi deasupra nasului. Ce se întâmplă dacă nu le dai atenție? Flaminul lui Marte apare lângă altar, urmat de haruspicii și auguri. Înalță deasupra capului un talger plin cu cărnuri însângerate. Măruntaiele au fost examinate, anunță. La rândul său, Regele Sacrificiilor apucă una dintre cupele de pe altar și, ținând-o cu ambele mâini, o ridică. — Pater Mars, te rugăm să primești cu bucurie sacrificiul nostru, rostește cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
au adăugat vreo zece-douăzeci de turiști pe role Închiriate și Încă vreo zece care fuseseră dați afară din Grădina de ceai japoneză, s-a aliniat În spatele orchestrei, conformându-se gesturilor grăbite ale angajaților de la muzeu. Flautele și-au Început trilul, talgerele au clinchetit, tobele au duduit, iar un stol de porumbei grași și-au luat zborul fluturând din aripi și lăsând În urma lor o pală de vânt, și astfel a Început plimbarea noastră În cinstea „unei mari doamne care a dispărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
răutate îi trecu pe obrazul chinuit. Acuși avem să facem logodna... zise Sanis cu liniște, închizând încet un ochi. De mult n-am băut eu, de mult nu m-am mai veselit... Da’ la nunta fetei mele am s-aduc talgere, și clarinet... ș-am să zvârl sticlele goale peste case... Am să mă uit la tine, Haie, cum umbli legată la ochi... Atuncea se cade să umbli legată la ochi... așa-i legea... Ș-are să cânte muzica, și toți prietinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de lemn. Muzicieni români reputați au fost de părere că sunetele lui sunt mai plăcut colorate decât ale celestei sau 21 xilofonului. Ar fi interesantă o confruntare între cristalofon și uitatul eufoniu al lui Chladni. II.5.4. Plăci sonore. Talgerele sau cinelele sunt exemple tipice de plăci utilizate pentru a da sunete prin lovire sau, mai precis, în cazul de față, prin „întrelovire". Vibrațiile obținute sunt complicate, astfel că frecvențele plăcilor nu mai pot fi stabilite prin formule simple ca
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
sunt nici ele multipli întregi ai unor frecvențe fundamentale, deci nu stau în rapoarte numerice simple cu acestea. Gongul este o placă circulară de bronz dur (cum e și cel de clopote), suspendată de obicei în două puncte. Ca și talgerele, emite sunete parțiale intense, la fel de discordante între ele. Cu un gong de diametru mare (1-1,20 m) se obțin vibrații prelungi, puternice și impresionante, care pot caracteriza o stare de neliniște și chiar de spaimă, ceea ce determină utilizarea (cu măsură
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
a intrat s-o întrebe ce are de făcut. „Adu niște vin, da’ știi tu din care...” „Da. Din cel adus de la Huși”. „Întocmai. Între timp, mai vezi ce face...” „Am înțeles”. Nu după multă vreme, hangița a așezat pe talger două străchini pline cu tochitură, alături de care trona o mămăligă aburindă. Între timp și-a schimbat și îmbrăcămintea... Când a apărut în pragul bucătăriei cu talgerul pe brațe, arendașul a rămas cu privirea țintă pe ea. Puteai să ghicești ce
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mai vezi ce face...” „Am înțeles”. Nu după multă vreme, hangița a așezat pe talger două străchini pline cu tochitură, alături de care trona o mămăligă aburindă. Între timp și-a schimbat și îmbrăcămintea... Când a apărut în pragul bucătăriei cu talgerul pe brațe, arendașul a rămas cu privirea țintă pe ea. Puteai să ghicești ce își spune: „Mamăăă! Da’ frumoasă-i! Cum de n-am știut eu de ea de când am luat moșia în arendă? Este ceva vreme de atunci. Acușica
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Îi revenea În memorie chipul Împietrit al căpitanului când simțea primejdia, gestul lin, calm, cu care Își scotea spada, transformarea lui instantanee Într-o mașină de luptă, care vedea tot și lua decizii mereu neașteptate, schimbând soarta luptei, apăsând mereu talgerul victoriei voievodului. Nu existase victorie a voievodului fără intervenția buimăcitoare a căpitanului Oană. „Cred că meseria mea e aceea de Înger păzitor... ” glumise, odată, iar Erinei nu i se păruse deloc o glumă, căci această „meserie” o excludea mereu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ce puteau fi anunțate În marea adunare. Își Îndreptă privirea În direcția spătăriei mici, unde erau discutate știrile de taină. Cei doi Înțeleseră și ieșiră la fel de Încet cum intraseră. - Această adunare, reluă Ștefan ridicându-se din nou, a pus un talger În balanța recunoștinței noastre față de cei care s-au jertfit la Vaslui. Țărani simpli, răzeși, boieri, membri ai Sfatului, căpitani de oaste, cu toții au simțit, acum, că lupta lor n-a fost uitată. Ne vom aminti În toate zilele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
podul pe care ar fi trebuit să treacă ienicerii În asaltul final asupra porții. Dar, În ciuda imaginii generale, care era una a destrămării și Înfrângerii, Oană simți că se Întâmplase ceva. Un detaliu neînsemnat, ca un fior de praf În talgerul nimicirii Moldovei, schimbase, În adâncuri, raportul de forțe. Nimic nu ieșea la suprafața evenimentelor, care curgeau fără greș spre ocuparea țării. Nu mai exista nici o armată, nu mai exista nici un voievod, nu existau decât niște ziduri Înnegrite de pulbere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
steaua lui Costică, unicul băgat cu bunăvoință în seamă de mărimi și care, cu siguranță, era autorul denunțului ce provoca acest control. Imaginea eroică în care de trei săptămîni mă complăceam se estompă. Cumințenia îmi arăta că trebuie să tac. Talgerul principiilor atîrna ușor, pe cînd cel plin de interese era cît un bolovan. Am înțeles mai bine frica de Fărocoastă. Oportun era ca toți să-i încredințăm răzbunările noastre iar pe el să l acceptăm așa cum arăta. Deși zeul era
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
știa ce În pădurea de la Asfințit. Cei trei băieți se Înarmaseră cu unelte grele și se pregăteau de muncă aprigă. Vieru legase de bicicletă o cazma și o lopată; Baronu adusese o sapă grea, ascuțită, făcută dintr-o jumătate de talger de discuitor; Ectoraș, băiatul cam nevolnic al Directorului de școală, luase din magazia lui taică-său un topor și niște perii și pensule, așa cum văzuseră cu toții la oamenii veniți de la oraș să scormonească În pământul galben după ce coaja lui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai găsească undeva. N-am să uit niciodată acele nopți răcoroase pline de farmec...Luna răsărea din locuri pline de taină, la început măreață și roșie ca focul, și pe măsură ce se urca pe bolta necuprinsă prindea a străluci ca un talger de argint abia lustruit...Și miroazna îmbătătoare a fânului!...Noi muritorii,jos pe câmpul cosit, iar Dumnezeu sus, veghind asupra tuturor minunățiilor creației sale!!! Când a terminat de vorbit, i-a scăpat un oftat fără voie. În scurtă vreme însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ET CÉTERA Magma translucidå a norului tåiat de-a dreptul de fulgerul izgonit înspre talgerele orizontului Greierul s-a trezit dis-de-primåvarå cu firul de iarbå ce-l acoperea scrum și a început så-și scuture melodios picioarele cri-criticând situația indecentå a ieșirii timpurii din cri-cripta în care-și odihnea portativul și cetera Sintagma ei de viațå
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1633]
-
n-aș fi bănuit că în interiorul unei case bengaleze se pot găsi asemenea minunății, atâta lumină filtrată prin perdele transparente ca șalurile, atât de dulci la pipăit covoare și sofale din lână de Kashmir, și măsuțe cu picior asemenea unui talger de alamă bătută, pe care se aflau ceștiie de ceai și prăjiturile bengaleze, aduse de Narendra Sen pentru lămurirea lui Lucien. Stam și priveam încăperea, parcă atunci aș fi picat în India. Viețuisem doi ani aici, și niciodată nu fusesem
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
podul pe care ceilalți înaintau din ce în ce mai repede, pod crescut parcă chiar din lumina aceea de aur care-l orbise, și tot în acea clipă îl asurzi o explozie sonoră, nefiresc alcătuită, parcă din sunete de gigantice clopote de cristal, și talgere de alamă, și flaute, și țiuit de greieri. Simți mâna Laurei pe frunte, se auzi strigat, dar nu deschise ochii. - Nu mă trezi, Laura, șopti. Mai lasă-mă să-i văd. Să-i văd trecând podul... - Nu e domnișoara Laura
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
efortului său muribund determină clipe când acele mâini ce absentează descomplectând și sluțind întregul par a se reîntoarce în familiaritatea funcționalității lor, par a crește din nou sub astrul dorinței de normalitate. Bustul uman lipsit de mâini se așează pe talgerul înțelegerii profunde contrabalansând normalitatea pe care și-o dorește ființa umană incomplectă. Acest bust relevă fragilul ce ne poartă, porțelanul ușor de zdrobit care se dovedește a fi corporalitatea noastră. Pentru cel astfel sfârtecat, deschiderea ferestrei sau închiderea ușii, scrierea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
toți anii ăștia de război, c-o terfeloagă de coadă umedă, pe care vântul abia dacă o mai flutura, plictisit... Dar venea, special pentru spectacolul cu motociclete, fanfara Garnizoanei... Uniforme bleumarin... Coborau în ritm de marș, cu alămuri și cu talgere, dinspre calea ferată și cutele pantalonilor le zvâcneau ritmic sub genunchi în timp ce intrau pe poarta larg deschisă... Fanfara străbătea peluza, dând ocol terenului, între groapa de sărituri în lungime și piciorul zidurilor dosnice de cărămidă roșie ale caselor din colonia
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mea încăpățînare de a crede fără rezerve mi se părea acum un fel de orbire. M-am gândit că, pentru a nu greși, trebuia să caut în orice idee și contrariul ei, să cântăresc. Dreptatea nu stă pe un singur talger, mi-am zis, ci în balanță, în cumpăna dreaptă a ambelor talgere. Toate raționamentele mele au început astfel să devină procese. Orice gândeam, căutam și reversul. Oricărei lumini, îi căutam umbra. Oricărei vorbe, îi căutam ecoul. Nu mai era nimic
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fel de orbire. M-am gândit că, pentru a nu greși, trebuia să caut în orice idee și contrariul ei, să cântăresc. Dreptatea nu stă pe un singur talger, mi-am zis, ci în balanță, în cumpăna dreaptă a ambelor talgere. Toate raționamentele mele au început astfel să devină procese. Orice gândeam, căutam și reversul. Oricărei lumini, îi căutam umbra. Oricărei vorbe, îi căutam ecoul. Nu mai era nimic "curat". Totul era "murdărit" de contrariul acelui lucru. Eram un fel de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Pe vremuri, când jucam șah, câștigam ori cu "albele", ori cu "negrele". Foarte rar se întîmpla ca partida să se termine remiză. Acum nu mai existau decât "remize", eșecuri. De orice cauză mă apropiam, o transformam în impas iremediabil. Pe talgerele balanței dreptății nu era la sfârșit decât un pumn de nisip. Eram istovit după un asemenea proces. Cu ochii înroșiți de nesomn, jigărit, neras și abătut. Zile întregi umblam ca un câine plouat. N-aveam chef de nimic și nu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Putem discuta, firește, în ce măsură ghilotina era un mijloc de negație adecvat. Eu cred că nu. Sânt convins că nu. Dar să recunoaștem cel puțin că Robespierre a dispărut înainte de a spune: iată clipa la care vroiam să ajung. Pe celălalt talger al balanței, el urma să pună ceva ce n-a mai avut timp să pună. Astfel că balanța a rămas dezechilibrată. Vedem numai talgerul pe care se află coșul cu capete însîngerate. E oribil acest coș, dar dreptatea ne cere
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
că Robespierre a dispărut înainte de a spune: iată clipa la care vroiam să ajung. Pe celălalt talger al balanței, el urma să pună ceva ce n-a mai avut timp să pună. Astfel că balanța a rămas dezechilibrată. Vedem numai talgerul pe care se află coșul cu capete însîngerate. E oribil acest coș, dar dreptatea ne cere să avem în vedere că acuzatul n-a avut timp să și afirme ceva. Destinul lui s-a oprit la negație. În schimb, știm
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]