244 matches
-
șei racordabile cu t2. Nivelul local t2 -t3 la 65m altitudine relativă, cu aspecte de platformă mai degrabă prezintă umeri echivalenți nivelului t1. Linia de dislocație Poiana - Provița de Jos taie valea și formează o ruptură de pantă structurală în talveg. Valea suferă o ușoară îngustare. De la Gura Drăgănesei în avale încep terasele corespunzătoare acelorași nivele din partea superioară a văii. Umerii de eroziune se racordează cu terasele de acumulare. Până la Măgureni, terasele iau o dezvoltare ceva mai mare. Valea rămâne cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Ialomiței (în vest), printr-o succesiune de culmi cu altitudini ce variază între 400-800 m. În regiune, panta nu are o înclinare mare, ci numai 8,5, ceea ce a determinat o curgere lentă. Totuși se remarcă o permanentă adâncire a talvegului, care în ultimii 20 de ani și-a schimbat traiectoria de mai multe ori . Provița este cel mai mic din familia de râuri subcarpatice a zonei amintite. Cea mai mare parte a cursului său (40 km) se desfășoară în Subcarpații
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Haga (care aparține ONU). Ce se ascunde în spatele acestor formule diplomatice amabile și, deseori, plictisitoare? Se ascunde, ca întotdeauna, o realitate mult mai prozaică și un diferend greu de rezolvat. Întâi, existau unele neînțelegeri privind linia exactă a frontierei pe talvegul brațului Chilia; nu era clar cui aparțin niște insulițe aflate pe acest curs de apă, mai ales că malurile erau schimbătoare, iar unele insulițe ba apăreau, ba dispăreau, ba erau mai aproape de un mal, ba de celălalt. Sigur că mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
analizat în detaliu în mai multe intervenții în presă și în diferite alte ocazii. De aceea, voi aminti aici doar câteva. Întâi, avem un contencios cu Ucraina pe problema Insulei Șerpilor, a platoului ei continental și a delimitării frontierei pe talvegul brațului Chilia. Contenciosul este pe rol la Curtea Internațională de Justiție de la Haga. Apoi, avem diferende cu Ucraina privitoare la drepturile minorității românești din regiunea Cernăuți, din zona Odesei și din sudul Basarabiei. Reacțiile nervoase ale ucrainenilor la orice declarație
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să navigheze pe Dunăre, până la Marea Neagră, scoțând aceste rute de sub monopolul otoman, iar tratatul de la Adrianopol (1829) va des chide comerțului interna țional strâmtorile Bosfor și Dar danele și va reda Princi pa telor Române regiunile Brăila, Giurgiu și Turnu. Talvegul Dunării va deveni graniță românească cu Turcia, Rusiei revenindu-i alta, Delta. În 1845, exista deja o rută britanică ce traversa Mediterana spre Marea Neagră, până la Trebi zonda, concurând serios predominantele rute austriece. Evoluția arhitecturii navale, în cazul Mării Negre, e un
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Au fost deteriorate drumuri comunale pe o lungime de circa 2,5 km, inclusiv două poduri din care unul pe valea Pârcovaci și distruse drumurile de exploatare agricolă pe circa 2 km. De asemenea, a fost afectată albia râului Bahlui, talvegul acestuia fiind ridicat cu 1 m pe circa 500 m lungime. Măsuri de prevenire și oprire a evoluției alunecărilor Pentru eliminarea efectelor negative determinate de factorii naturali și socialeconomici, manifestate în special prin reactivarea și dezvoltarea cu o amploare deosebită
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
dela regulamentele de navitatie pe Dunăre, sînt de competența Tribunalului Maritim, afară de cazul cînd aceste regulamente prevăd alte dispozițiuni. Titlul VI Dispozițiuni generale și finale Articolul 172 Prin apele naționale se înțelege: Marea teritorială, apele dela malul românesc pînă la talveg și fluviile sau râurile de frontieră, precum și râurile, canalurile și apele navigabile interioare ale R.P.R. Articolul 173 Toate termenele din prezentul decret se socotesc pe zile libere. Articolul 174 Prezentul decret, intră în vigoare pe data publicării lui în Buletinul
DECRET nr. 41 din 13 februarie 1950 pentru supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei maritime şi fluviale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152523_a_153852]
-
bazinului hidrografic de recepție din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetației etc.; ... d) intervențiile asupra morfologiei cursului de apă de natură să schimbe regimul natural al scurgerii maxime a apelor (colmatări și eroziuni regresive ale talvegului cursului de apă, defrișări în albiile minore și majore, împăduriri ale versanților, lucrări de terasamente, amplasarea construcțiilor în albia major inundabila etc.); ... e) utilizarea prezenta și de perspectivă a albiei majore inundabile (zone locuite, zone industriale, suprafețe agricole, păduri, captări
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149552_a_150881]
-
de la confluența râului Prut cu fluviul Dunărea, din dreptul bornei topo 1335/borna silvică 21, UP V Lunca Prut OS Galați, urmărind malul fluviului Dunărea la nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe de la confluența râului Prut cu Dunărea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvică 21 și urmărește talvegul râului Prut, pe o lungime de 122,4 km, până în dreptul bornei topografice 1252
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe de la confluența râului Prut cu Dunărea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvică 21 și urmărește talvegul râului Prut, pe o lungime de 122,4 km, până în dreptul bornei topografice 1252, din Cotu Rusului, la limita cu județul Vaslui. Este - de fapt - granița naturală dintre România și Republica Moldova. 2. Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cu județul Vaslui, între bornele topografice 1260 și 1252, pe râul Prut, care include Lacul Teleajen, și Bălțile Cacia, Mâța și Rădeanu și zonele de stufăriș, suprafețe agricole, pășuni și pădure de frontieră; zona râului Prut între malul apei și talvegul cursului de apă, pe distanța de 122,4 km, dintre confluența cu fluviul Dunărea din dreptul bornei silvice 21, OS Galați, respectiv borna topografică 1335, de pe râul Prut și borna topografică 1252, din Cotu Rusului, de pe râul Prut. Hărțile amenajistice
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
3 m), în continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape a bazinului Tarovăț până în Poiana Ciumini și coboară la confluența Valea Piatra Albă/Racovăț . De la confluență, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din râul Bahna limita urcă pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) și ajunge la intersecția drumului județean
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
linii electrice, de telecomunicații, funiculare sau altele asemenea, documentația tehnică va cuprinde: a) Precizarea clasei de importantă și a categoriei caii sau conductei ce traversează cursul de apă, cu debitele caracteristice de calcul și nivelul corespunzător debitului de calcul, cote talveg. ... b) Calculul hidraulic al debușeelor traversărilor apelor de suprafață, traseele căilor de comunicație cu amplasarea șanțurilor de gardă, podețelor și a altor lucrări destinate asigurării scurgerii apelor de pe versanți sau din zona de interfluviu. Influență lucrărilor propuse asupra obiectivelor existente
NORMATIVUL DE CONŢINUT din 28 iunie 2006 al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179651_a_180980]
-
exploatării conductelor ce traversează cursurile de apă, cum sunt: stații de compresoare-pompare, puncte de exploatare - întreținere, locuințe personal de exploatare. ... k) Profil longitudinal al sectorului de traseu studiat, pe care vor fi indicate: linia terenului natural, linia roșie a traseului, talvegul albiilor traversate și adiacente cu nivelurile maxime ale apelor la probabilitatea normata, obiectivele ce pot fi afectate. 1) Profilul transversal prin albie în zona traversării care va cuprinde talvegul albiei, linia roșie, nivelurile maxime și eventualele supraînălțări de nivel provocate
NORMATIVUL DE CONŢINUT din 28 iunie 2006 al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179651_a_180980]
-
care vor fi indicate: linia terenului natural, linia roșie a traseului, talvegul albiilor traversate și adiacente cu nivelurile maxime ale apelor la probabilitatea normata, obiectivele ce pot fi afectate. 1) Profilul transversal prin albie în zona traversării care va cuprinde talvegul albiei, linia roșie, nivelurile maxime și eventualele supraînălțări de nivel provocate de lucrarea propusă. m) Dispoziția generală a fiecărei traversări, cu prezentarea parametrilor hidraulici și constructivi, cota la partea cea mai coborâta a suprastructurii, nivelurile maxime ale apei în secțiune
NORMATIVUL DE CONŢINUT din 28 iunie 2006 al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179651_a_180980]
-
887, 901) și iar coboară la pârâul Niculeștilor (bornele 902, 930). În continuare urcă pe culmea secundară, trecând prin bornele 931, 927, 919, ajungând în pășunea de pe culme, și coboară pe interfluviul dintre pârâul Bor��a și pârâul Zebrac până la talvegul acestuia (bornele 13, 9, 351, 340). Din acest loc limita urcă și urmărește culmea secundară ce urmărește valea Mureșului trecând prin vârful Leu (1.147 m), coborând apoi spre sud-est pe culme (bornele silvice 138, 137, 136, 134, 135, 148
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
amenajamentele silvice ale UP I Vedea a OS Giurgiu întocmite în anul 2003. B5. Rezervația naturală Cheile și Peștera Pătrunsa - 78 ha, comuna Runcu, județul Gorj Descrierea limitelor Limita nordică pornește de la intersecția unui drum forestier (orientat aproximativ nord-sud) cu talvegul unui pârâu, la altitudinea de 650 m, și coboară apoi pe limita de parcelă, față de u.a. 10 din afara arealului propus spre protejare, care urmează talvegul pârâului. Limita nordică se termină la confluența pârâului cu Sohodolul, aval de cabana de pe
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
Descrierea limitelor Limita nordică pornește de la intersecția unui drum forestier (orientat aproximativ nord-sud) cu talvegul unui pârâu, la altitudinea de 650 m, și coboară apoi pe limita de parcelă, față de u.a. 10 din afara arealului propus spre protejare, care urmează talvegul pârâului. Limita nordică se termină la confluența pârâului cu Sohodolul, aval de cabana de pe stânga râului Sohodol și în apropierea unor izvoare carstice aflate în albia râului Sohodol și a drumului turistic care străbate zona. Lungimea aproximativă a limitei nordice
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
din dreptul cotei altimetrice de 411,9 m. Limita estică se întinde pe o lungime de circa 1,9 km. Limita sudică și sud-vestică pornește din zona de confluență a unui pârâu cu Sohodolul, la altitudinea de 400 m, urmărește talvegul pârâului, urcând pe limita de parcelă dintre u.a. 7 din interiorul arealului propus spre protejare, u.a. 144 din sud și u.a. 6 din sud-vest, până la intersecția dintre talvegul pârâului și drumul forestier din partea superioară a versantului drept
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
pârâu cu Sohodolul, la altitudinea de 400 m, urmărește talvegul pârâului, urcând pe limita de parcelă dintre u.a. 7 din interiorul arealului propus spre protejare, u.a. 144 din sud și u.a. 6 din sud-vest, până la intersecția dintre talvegul pârâului și drumul forestier din partea superioară a versantului drept al Sohodolului. Limita are o lungime de circa 1,32 km. Limita vestică pornește de la intersecția talvegului pârâului (care constituie limita de sud-vest) cu un drum forestier. Drumul forestier separă u
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
u.a. 144 din sud și u.a. 6 din sud-vest, până la intersecția dintre talvegul pârâului și drumul forestier din partea superioară a versantului drept al Sohodolului. Limita are o lungime de circa 1,32 km. Limita vestică pornește de la intersecția talvegului pârâului (care constituie limita de sud-vest) cu un drum forestier. Drumul forestier separă u.a. 7 din UP IV Plescioara din interiorul arealului propus spre protejare, pe limită de parcelă, și u.a. 8 din afară, până la circa 100 m
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
de granite și granodiorite și este localizat la partea superioară a versantului drept al Sohodolului, versant abrupt în care este săpată Peștera de la Pătrunsa. Limita vestică are o lungime totală de 0,65 km și se închide la intersecția cu talvegul pârâului, care constituie limita nordică a arealului propus pentru protejare. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Cheile și Peștera Pătrunsa cuprinde parcela forestieră 7 din UP IV Plescioara a OS Runcu. Parcela forestieră este preluată din amenajamentul silvic al UP IV Plescioara
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
lung, pe tronsonul pe care se face delimitarea suprafeței albiei minore, realizate la scara 1:25.000/1:100, în sistem de referință Marea Neagră '75, care vor cuprinde: poziția profilelor transversale, pozițiile secțiunilor de mira, cota 0 a acestora, cota talvegului, cotele malurilor, pozițiile afluenților, ale canalelor de desecare, pozițiile riveranilor și denumirea acestora etc.; (iii) profilele de urmărire a evoluției geomorfologice a albiei minore în secțiunile critice (eroziuni, divagări) etc. (3) Datele și materialele hidrologice cuprind: ... a) chei limnimetrice măsurate
METODOLOGIE din 12 martie 2007 pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186327_a_187656]
-
folosință a terenului) a variației altitudinii punctelor unei secțiuni, perpendiculare pe direcția de scurgere a apei. Sistemul de referință utilizat este Marea Neagră '75. 12. Profil în lung - reprezentarea grafică în plan vertical (corespunzător unui plan unitar de referință) a liniei talvegului, a coastelor și a liniilor suprafețelor libere ale apei pentru diferite valori ale debitelor corespunzătoare unor probabilități normale de depășire a valorii acestora. 13. Puncte de hotar - ansamblul punctelor, materializate pe planuri de situație și în profilele transversale de calcul
METODOLOGIE din 12 martie 2007 pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186327_a_187656]
-
având ca puncte de sprijin bornele axului albiei minore a cursului de apă, alte repere topogeodezice omologate, existente în teren la momentul realizării operației de trasare definitivă a suprafeței albiei minore. 14. STEREO 70 - proiecția cartografică oficială în România. 15. Talveg - linia adâncimilor maxime ale albiei minore din profilele transversale succesive. 16. Unitate de gospodărire a apelor - orice formă organizatorică din structura autorităților de gospodărire a apelor (Administrația Națională "Apele Române" - S.A.). ------
METODOLOGIE din 12 martie 2007 pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186327_a_187656]