KorAP: Find »[drukola/base=tamponadă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...11 >

265 matches

Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408

Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic și ecocardiografic în vederea sesizării modificărilor în volum al colecției și decelării semnelor de tamponadă cardiacă. Hipotensiunea intradialitică inexplicabilă, eventual alături de prezența pulsului paradoxal, reprezintă o sugestie importantă pentru dezvoltarea tamponadei cardiace [Nicholls, 2001]. Complicațiile pericarditei la pacientul dializat Aritmiile cardiace maligne. Inflamația asociată procesului pericarditic determină o iritație a zonelor de pacing cardiac. Pacienții cu pericardită necesită o monitorizare adecvată a ritmului cardiac atât în cursul spitalizării, cât și, mai

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
de dializă peritoneală [Rutsky și Rostand, 1987; Ventura și Garella, 1990; Nicholls, 2001]. Tratamentul medicamentos. Studiile controlate care au examinat eficiența antiinflamatoarelor nesteroidiene sau a corticoterapiei (sistemice sau intrapericardice) asupra colecției pericardice au arătat ineficiența acestei medicații. Drenajul chirurgical. Instalarea tamponadei cardiace poate fi rapidă, în absența unor semne premonitorii. De aceea, cuantificarea ecocardiografică a cantității de lichid (și a creșterii acesteia) este esențială. Practica medicală curentă recomandă instituirea drenajului subxifoidian ori de câte ori cantitatea de lichid depășește 250 ml (corespunzătoare unei grosimi

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
Practica medicală curentă recomandă instituirea drenajului subxifoidian ori de câte ori cantitatea de lichid depășește 250 ml (corespunzătoare unei grosimi a benzii anecogene la nivelul pericardului posterior mai mari de 1 cm), chiar și în absența semnelor de alterare hemodinamică. Prezența semnelor de tamponadă cardiacă indică drenajul chirurgical de urgență. Pericardiostomia subxifoidiană reprezintă procedura de drenaj de elecție. Se realizează cu anestezie locală și implică lăsarea unui tub de dimensiuni mari în spațiul pericardic. Instilarea locală de corticosteroizi s-a dovedit ineficientă și chiar

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
Corola-publishinghouse/Science/736_a_1115

la diferite nivele, urmărind protocolul de evaluare primară: A: UȘ cervicala cale aeriană liberă, leziuni sau deviere de trahee, hematoame compresive; B: UȘ pulmonară ventilație, emfizem, pneumotorace, colecții pleurale, atelectazie și leziuni diafragmatice; C: UȘ cardiacă contractilitate, dilatație acută, pericardita, tamponadă, anevrisme ventriculare, leziuni vase mari; UȘ vasculara - ĂĂ, VCI, TVP, ȚEP; UȘ abdominală - FAST, leziuni parenchimatoase, spațiu retroperitoneal și retroplacentar; UȘ părți moi - hematoame de perete toracic, abdominal, perineu, rupturi musculare,traiect vascular(pseudoanevrisme); D: UȘ craniana nerv optic, deviere

CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Cimpoeşu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1115]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

venos brahiocefalic stâng. Dacă leziunea interesează joncțiunea cu vena cavă superioară atunci refacerea continuității venoase se va face folosind un petec de venă safenă sau de pericard. Tamponada cardiacă Deși la majoritatea pacienților apărea în perioada perioperatorie un revărsat pericardic, tamponada cardiacă care să necesite reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la apariția tamponadei cardiace. Acumularea de sânge și cheaguri în sacul pericardic comprimă inima și impiedică umplerea normală a cavităților cardiace. Semnele clasice ale tamponadei cardiace postoperatorii sunt date de creșterea și egalizarea presiunilor de umplere. Presiunea în atriul drept, presiunea blocată în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la apariția tamponadei cardiace. Acumularea de sânge și cheaguri în sacul pericardic comprimă inima și impiedică umplerea normală a cavităților cardiace. Semnele clasice ale tamponadei cardiace postoperatorii sunt date de creșterea și egalizarea presiunilor de umplere. Presiunea în atriul drept, presiunea blocată în capilarul pulmonar, presiunea în atriul stâng și presiunea diastolică ventriculară se egalizează și reflectă creșterea presiunii intrapericardice. Lipsa de umplere a ventriculului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stâng duce la scăderea debitului cardiac. Tahicardia reflexă care apărea adesea scade durata diastolei și prin aceasta fluxul coronarian. Scăderea fluxului coronarian asociată cu creșterea presiunii diastolice a ventriculului stâng și creșterea presiunii transmurale cresc șansele apariției ischemiei miocardice. Semnele tamponadei cardiace: 1. Hipotensiune; 2. Creșterea și egalizarea presiunilor de umplere din cavitățile dreaptă și stângă; 3. Răspuns exagerat al presiunii sanguine la presiune inspiratorie pozitivă; 4. Întreruperea bruscă a drenajului pericardic; 5. Lărgirea umbrei mediastinale pe radiografie; 6. Microvoltaj pe

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pe ECG. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu IMP, infarctul de ventricul drept, disfuncția severă de ventricul stâng de alte cauze. Ori de câte ori este posibilă, este indicată efectuarea unei ecocardiografii transtoracice sau transesofagiene care va preciza cu ușurință prezența lichidului intrapericardic. Tratamentul tamponadei cardiace acute are drept scop reducerea presiunii intrapericardice. În perioada postoperatorie imediată aceasta înseamnă redeschiderea sternului și pericardului, evacuarea sângelui și a cheagurilor, controlul surselor de sângerare. Prima cerință este reprezentată de recunoașterea imediată a tamponadei urmată de susținerea circulației

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prezența lichidului intrapericardic. Tratamentul tamponadei cardiace acute are drept scop reducerea presiunii intrapericardice. În perioada postoperatorie imediată aceasta înseamnă redeschiderea sternului și pericardului, evacuarea sângelui și a cheagurilor, controlul surselor de sângerare. Prima cerință este reprezentată de recunoașterea imediată a tamponadei urmată de susținerea circulației prin aport de volum și drenajul rapid al pericardului. Creșterea presiunii sanguine și prăbușirea presiunilor de umplere care apar o dată cu deschiderea pericardului sunt deseori spectaculoase. Simptomele tamponadei cardiace care apar la peste o săptămână de la operație

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sângerare. Prima cerință este reprezentată de recunoașterea imediată a tamponadei urmată de susținerea circulației prin aport de volum și drenajul rapid al pericardului. Creșterea presiunii sanguine și prăbușirea presiunilor de umplere care apar o dată cu deschiderea pericardului sunt deseori spectaculoase. Simptomele tamponadei cardiace care apar la peste o săptămână de la operație sunt etichetate ca fiind relevante pentru tamponada cardiacă tardivă. Pacienții se prezintă pentru sindrom de debit cardiac scăzut, insuficiență cardiacă refractară manifestate prin dispnee progresivă, ortopnee, fatigabilitate (49). Venele jugulare sunt

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de volum și drenajul rapid al pericardului. Creșterea presiunii sanguine și prăbușirea presiunilor de umplere care apar o dată cu deschiderea pericardului sunt deseori spectaculoase. Simptomele tamponadei cardiace care apar la peste o săptămână de la operație sunt etichetate ca fiind relevante pentru tamponada cardiacă tardivă. Pacienții se prezintă pentru sindrom de debit cardiac scăzut, insuficiență cardiacă refractară manifestate prin dispnee progresivă, ortopnee, fatigabilitate (49). Venele jugulare sunt dilatate, zgomotele cardiace sunt rareori asurzite, radiologic, opacitatea cardiacă nu este mărită. Diagnosticul este ecocardiografic, evidențiindu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de debit cardiac scăzut, insuficiență cardiacă refractară manifestate prin dispnee progresivă, ortopnee, fatigabilitate (49). Venele jugulare sunt dilatate, zgomotele cardiace sunt rareori asurzite, radiologic, opacitatea cardiacă nu este mărită. Diagnosticul este ecocardiografic, evidențiindu-se revărsatul pericardic. Mecanismul de apariție al tamponadei cardiace tardive nu este pe deplin elucidat, dar în etiologia ei au fost incriminate tratamentul anticoagulant, sindromul postpericardiotomie, drenajul mediastinal prelungit, pericardita infecțioasă. Tratamentul constă în drenaj pericardic sub ghidaj ecografic. Rata de recidivă este scăzută. Pacienții sub tratament anticoagulant

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fi transmisă printr-o fibră flexibilă. Sistemul pentru revascularizarea percutană este astfel conceput încât canalele intramiocardice create dinspre endocard să nu ajungă la suprafața epicardului. În acest fel este mult redusă posibilitatea perforării peretelui liber al ventriculului stâng și apariția tamponadei cardiace. În cazul apariției acesteia, tratamentul este conservator sau se poate practica pericardocenteza (72), dar, uneori, poate fi necesară intervenția chirurgicală (73). Revascularizarea transmiocardică cu LASER a fost efectuată pentru prima dată în țară de o echipă medicală în exclusivitate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583

și nu iradiază. PARACLINIC Radiografia cord-pulmon nu aduce informații specifice, dar poate exclude alte afecțiuni. PERICARDITA LICHIDIANĂ DEFINIȚIE Creștere a cantității de lichid din cavitatea pericardică. O cantitate mică de lichid pericardic (~200 ml) acumulată în câteva ore poate determina tamponada pericardică, iar o cantitate mai mare de 1 litru de lichid acumulată în câteva săptămâni poate fi bine tolerată. CLINIC Poate fi asimptomatică sau poate apare tusea, dispneea, tahicardia. Mai rar pot apare sughițul, disfonia, disfagia (datorate compresiunii pe organele

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
o afectare a umplerii diastolice cardiace cu creșterea presiunii telediastolice, scăderea volumului telediastolic, creșterea presiunii atriale, în venele cave și pulmonare, scăderea volumului sistolic și a debitului cardiac [4,17]. Aproximativ 25-30% din pacienții cu pericardită lichidiană pot evolua spre tamponadă cardiacă. Acumularea lichidului pericardic determină compresiunea inimii cu scăderea complianței cardiace și creșterea presiunii intrapericardice. Când presiunea intrapericardică atinge 20 mmHg, umplerea ventriculului devine imposibilă. Creșterea presiunii în ambele atrii, venele cave și pulmonare poate egala presiunea intrapericardică. Intervin o

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
devine imposibilă. Creșterea presiunii în ambele atrii, venele cave și pulmonare poate egala presiunea intrapericardică. Intervin o serie de mecanisme compensatorii: inotropismul pozitiv, tahicardia, vasoconstricția arteriolară periferică, creșterea presiunii venoase urmate tardiv de bradicardie și disociație electromecanică [12]. În evoluția tamponadei cardiace, de o importanță deosebită sunt viteze de acumulare a lichidului și cantitatea de lichid acumulate; astfel acumularea rapidă a ~ 200 ml lichid poate determina tamponada cardiacă, dar o acumulare lentă poate fi compensată prin distensia pericardului fibros. Elementele fiziopatologice

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
periferică, creșterea presiunii venoase urmate tardiv de bradicardie și disociație electromecanică [12]. În evoluția tamponadei cardiace, de o importanță deosebită sunt viteze de acumulare a lichidului și cantitatea de lichid acumulate; astfel acumularea rapidă a ~ 200 ml lichid poate determina tamponada cardiacă, dar o acumulare lentă poate fi compensată prin distensia pericardului fibros. Elementele fiziopatologice definitorii sunt reprezentate de egalizarea presiunii ventriculare drepte cu presiune intrapericardică, creșterea presiunii intracardiace, scăderea umplerii diastolice și diminuarea importantă a volumului bătaie. Presiunea intrapericardică este

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
Aduce informații prețioase despre prezența și cantitatea de lichid pericardic, fiind investigația esențială. Există informații indirecte ale importanței hemodinamice ale lichidului pericardic: distensia venei cave inferioare care nu se reduce în inspir, fiind o manifestare a presiunii venoase ridicate din tamponadă. Creșterea fluxului tricuspidian în inspir și reducerea sa transmitral este un semn indirect al interdependenței ventriculare, semn de tamponadă. Modificările particulare sunt reprezentate de: - decelelarea rapidă a velocității mișcării precoce („early and wave”) a valvei mitrale și absența undei A

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
ale lichidului pericardic: distensia venei cave inferioare care nu se reduce în inspir, fiind o manifestare a presiunii venoase ridicate din tamponadă. Creșterea fluxului tricuspidian în inspir și reducerea sa transmitral este un semn indirect al interdependenței ventriculare, semn de tamponadă. Modificările particulare sunt reprezentate de: - decelelarea rapidă a velocității mișcării precoce („early and wave”) a valvei mitrale și absența undei A ca semn al umplerii ventriculare restrictive, - păstrarea velocității diastolice a inelului mitral, - regurgitarea mitrală. Ecocardiografic se poate aprecia cantitatea

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
restrictive, - păstrarea velocității diastolice a inelului mitral, - regurgitarea mitrală. Ecocardiografic se poate aprecia cantitatea de lichid din cavitatea pericardică : - mică - <10 mm; - moderată - 10-20 mm; - mare - >20 mm ; - foarte mare - >20 mm cu compresia inimii. Cel mai important semn în tamponada pericardică este reprezentat de dilatația venei cave inferioare cu absența colapsului ei inspirativ. De asemenea, semn foarte important este colabarea ventriculului drept. Radiografia cord-pulmon Poate arăta dimensiunile normale ale umbrei cardiace sau aceasta poate fi mărită dacă există o cantitate

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
nesteroidică. TRATAMENT Considerații asupra tratamentului pericarditelor: 1. regim hiposodat cu limitarea ingestiei de lichide; 2. administrarea cu prudență de diuretice; 3. tonicardiace; 4. tratament etiologic; 5. hepatoprotectoare; 6. evacuarea lichidului pleural; 7. contraindicate β-blocantele și vasodilatatoarele în pericardita constrictivă și tamponadă; 8. pericardocenteza sau intervenția chirurgicală. Tratamentul medicamentos al pericarditei: antiinflamatoare nonsteroidice, colchicină, corticoizi. Majoritatea pericarditelor idiopatice sau de etiologie virală sunt autolimitate sau răspund la terapie antiinflamatorie nesteroidiană (NSAID): aspirină 650 mg × 4/zi sau orice alt NSAID. Dacă durerea

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
răspund la terapia prezentată, cu recidive frecvente, necesită pericardectomie chirurgicală [19]. Terapia de evacuare sau de prevenire a acumulării lichidiene: 1. Drenajul lichidului pericardic (pericardocenteză) 2. Pericardotomie minimă - subxifoidiană - fereastră pleurală stângă 3. Excizia - extirparea parțială a pericardului (pericardectomia). TRATAMENTUL TAMPONADEI CARDIACE Este o urgență medicală și este reprezentată de puncția pericardică (pericardocenteza). Cadru clinic și indicații: - scăderea Tas <100 mmHg sau cu >30 mmHg față de cea anterioară; - creșterea frecvenței respiratorii >30/min; - prezența pulsului paradoxal, - creșterea presiunii venoase centrale (PVC

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
debitului cardiac, creșterea presiunii venoase sistemice și pulmonare, tahicardie. Presiunea diastolică în toate cele 4 camere ale inimii este crescută și cu tendință la egalizare. O analiză a întoarcerii venoase în sistemul cav are anumite particularități ce o diferențiază de tamponada cardiacă: - accelerarea fluxului sanguin venos care se face în ejecția ventriculară și protodiastolică; - în inspir nu scade presiunea venoasă sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
particularități ce o diferențiază de tamponada cardiacă: - accelerarea fluxului sanguin venos care se face în ejecția ventriculară și protodiastolică; - în inspir nu scade presiunea venoasă sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada cardiacă apare pulsul paradoxal. Etiologia principală este infecțioasă (în special TBC), post iradiere

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]